Cele două adevăruri despre (ne)constituționalitatea măștii
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
CCR a declarat neconstituțională ordonanța care instituia obligativitatea măștii, pe motiv că Guvernul nu a cerut avizul Consiliului Legislativ pentru ea; SGG ne arată avizul și susține că adoptarea ordonanței s-a făcut legal; Cum pot coexista două adevăruri antagonice despre aceeași realitate?
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Ordonanța de Urgență 192/2020, pe motiv că la adoptarea ei nu a fost cerut avizul Consiliului Legislativ, APADOR-CH i-a cerut premierului Ciucă o anchetă pentru a vedea cine din Guvern se face vinovat de această scăpare.
Nu am primit un răspuns imediat, ci mai degrabă prin ricoșeu: CSM a luat comunicatul nostru de presă și l-a direcționat către SGG, cerând să ni se transmită un răspuns. O manieră interesantă de a comunica cu executivul, dar care iată că s-a soldat cu un răspuns.
Ca la Radio Erevan, Secretariatul General al Guvernului ne spune nu numai că a cerut avizul Consiliului Legsilativ pentru OUG 192/2020, dar că l-a și primit.
Este amintit în răspuns că ședința de guvern în care a fost adoptată respectiva ordonanță a început pe 5 noiembrie la ora 19.05 și s-a încheiat târziu în noapte, după ora 2.00, când deja era 6 noiembrie, și că Ordonanța 192 a fost introdusă suplimentar pe ordinea de zi. SGG spune că a cerut avizul Consiliului Legislativ pe 6 noiembrie și l-a și primit în aceeași zi, cel mai probabil după adoptarea ordonanței, căci e greu de presupus că domnul Toni Greblă, care semnează avizul, a lucrat în schimbul trei, în noaptea dintre 5 și 6 noiembrie, pentru asta.
Tehnic vorbind, așadar SGG a și solicitat și a și primit avizul Consiliului Legislativ, pentru Ordonanța de Urgență 192/2020. Numai că nu pe 5 când a început ședința de guvern, ci pe 6, după ce ordonanța a fost deja adoptată. Așa se face că OUG 192/2020 apare adoptată cu data de 5 noiembrie, publicată în Monitorul oficial pe 6 noiembrie.
Dacă SGG ar fi fost un chirurg, ne-ar fi spus că a început operația în seara de 5 noiembrie, dar i-a făcut anestezia pacientului abia la final, pe 6, când a venit și anestezistul la lucru.
Rămâne să vedem motivarea CCR, din care vom afla, cel mai probabil, că judecătorii nu s-au lăsat impresionați de avizul Consiliului Legsilativ obținut post factum. Altfel CCR nu ar fi scris în comunicatul de presă emis după anunțarea neconstituționalității ordonanței: „Curtea a constatat neconstituționalitatea în ansamblu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) și art.79 alin.(1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ.”
Între timp, în spațiul public au apărut semnale că ANAF îi execută silit pe cetățenii amendați în baza OUG 192/2020, pentru nepurtarea măștii. Asta pentru că până când CCR nu publică și motivarea deciziei luate în 15 februarie, efectele OUG 192/2020 încă se produc.
Opinia APADOR-CH este că executarea silită ar trebui contestată la instanță de fiecare persoană vizată, pe motiv că executarea silită nu poate privi o amendă aplicată în baza unui text legal declarat neconstituțional. Chiar dacă decizia CCR nu este încă publicată, toată lumea – deci și instanțele – cunoaște ce a decis CCR. Nu putem garanta succes absolut, justiția mai are înca o doză de imprevizil, dar ar trebui încercat.