Principiul proiecției pe verticală a disprețului față de lege și public în Poliția Română
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
De ce se supără poliția când o întrebi dacă are proceduri interne de raportare a ilegalităților
O solicitare de informații publice, cu întrebări clare și simple, despre ce fel de proceduri interne are Poliția Română ca să gestioneze eventualele avertizări de integritate, a stârnit enervarea polițistului responsabil cu răspunsurile în instituția de la București, urmată de o avalanșă de răspunsuri țâfnoase copy-paste de la celelalte inspectorate județene, cu foarte mici excepții păstrând chiar și aceeași greșeală gramaticală făcută de colegul de la centru.
Concret, APADOR-CH a întrebat IGPR, în octombrie 2023, dacă poliția a stabilit o procedură internă de raportare pentru avertizorii de integritate. Conform legii avertizorilor (Legea nr. 361/2022), instituțiile publice și firmele private sunt obligate să aibă astfel de proceduri clare, aduse la cunoștința angajaților și afișate pe paginile lor de Internet. Orice angajat ar trebui să știe, la locul lui de muncă, cum poate semnala pe filieră internă eventuale încălcări ale legii, făcute chiar de colegi sau șefi, și trebuie să aibă la dispoziție un canal sigur de raportare, sau mai multe, (telefon, email, chat) pe care le poate folosi inclusiv anonim.
Primul răspuns primit de la IGPR la această cerere – în octombrie 2023 – spunea cu cuvinte meșteșugite (cum ar fi „principiul proiecției verticale” – că procedurile ar fi în lucru.
În aprilie 2024 i-am întrebat din nou, mai clar, dacă totuși au stabilit procedurile alea, când, cine e responsabil cu ele și unde sunt afișate? Firește, am cerut să ne traducă și ce înseamnă acest „principiu al proiecției verticale” din răspunsul precedent.
În luna mai am primit încă un non-răspuns (adică ni s-a răspuns la o singură întrebare din cinci), în care responsabilul cu informațiile publice din IGPR spunea că ar fi avut deja cinci avertizări de integritate, dar au considerat că patru dintre ele nu sunt eligibile, conform prevederilor legale. Un motiv în plus să insistăm cu procedurile alea prevăzute de lege, pentru că era clar că oamenii nu știu cum să raporteze neregulile din instituție, de vreme ce patru din cinci greșiseră procedura.
Nimic despre „principiul proiecției verticale”.
A treia revenire pe același subiect, tot în luna mai 2024, a fost de natură să-l enerveze pe polițistul responsabil cu informațiile publice de la IGPR, care ne-a transmis un răspuns țâfnos, în care spunea pe scurt că Poliția e o instituție responsabilă, capabilă să aplice o lege și s-o interpreteze, că are proceduri, sunt afișate unde trebuie „iar angajaților li s-a adus la cunoștință posibilitățile legale de care beneficiază sau pe care le pot uzita”.
În continuare „principiul proiecției verticale” rămânea învăluit în mister.
Cum între timp transmisesem aceeași solicitare și tuturor celor 41 de Inspectorate Județene de Poliție (pe verticală, dar în jos cum ar veni) plus Direcției de Poliție București, ne-am trezit curând cu 40 de răspunsuri copy-paste după răspunsul țâfnos de la IGPR, majoritatea dintre ele păstrând și dezacordul din final.
Până la data publicării acestui text numai IPJ Prahova nu a răspuns deloc solicitării de informații publice.
Spre onoarea lor gramaticală, au corectat greșeala colegului de la centru doar responsabilii cu informațiile publice din: București, Bihor, Brăila, Buzău, Covasna, Caraș-Severin și Giurgiu.
Singura excepție notabilă de la disprețul polițienesc general și județean a venit de la Brașov. De aici ni s-a răspuns la obiect, adică data la care a fost adoptată procedura internă și adresa de Internet la care se găsește ea. Informații simple care, sperăm, nu dăunează Poliției Române.
Așadar, un singur reprezentant al Poliției Române, domnul Daniel Zontea de la IPJ Brașov, a luat în serios Legea 544/2001 și a respectat-o, în timp ce ceilalți 41 de colegi de-ai lui au preferat să încalce o lege, să asculte orbește de ordinul de la centru, răspunzând la o solicitare legală de informații publice dând copy-paste după disprețul colegului de la IGPR.
Probabil asta înseamnă „principiul proiecției verticale”. Așa se proiectează în poliție disprețul față de public și față de lege.
Nu putem decât să ne imaginăm cum se comportă Poliția Română cu acei polițiști care sesizează și raportează nereguli în sistem, dacă reacționează atât de disprețuitor față de o organizație de drepturile omului care solicită o informație publică legitimă.
Aceasta nu este, de altfel, prima experiență a APADOR-CH cu secretomania Poliției Române. În 2015 i-am cerut manualul de bune practici, în baza căruia erau instruiți polițiștii, cum să se comporte în interacțiunile cu cetățenii. A durat doi ani și a fost nevoie să câștigăm în instanță dreptul consfințit de Legea 544/2001, ca să primim acel manual.
Vom continua să cerem Poliției Române să respecte Legea avertizorilor de integritate și să-și facă proceduri clare, transparente, de raportare internă.
UPDATE 11 iunie 2024 – La a treia solicitare de informații publice, în care am cerut din nou o copie după procedura de raportare și care sunt responsabilii din cadrul instituției, IGPR ne-a transmis un răspuns în care ne anunță că procedura există, dar e secretă – „poate conduce la înregistrarea unor riscuri și vulnerabilități de ordin instituțional, ținând cont de misiunile și specificul activităților Poliției Române” – în schimb au pus până la urmă pe site-ul poliției canalele de raportare. Nu a fost nevoie decât de câteva luni de zile și trei solicitări de informații din partea noastră, pentru ca Poliția română să respecte o lege. Cât de cât.
Trimițând cea de-a treia solicitare de informații publice și către celelalte IPJ-uri, am început să primim, zilele astea, a doua rundă de răspunsuri copy-paste după răspunsul de la centru, cu tot cu formula magic-prețioasă că dacă ar furniza procedura de raportare ar vulneravbiliza instituția: „poate conduce la înregistrarea unor riscuri și vulnerabilități de ordin instituțional, ținând cont de misiunile și specificul activităților Poliției Române”.