APADOR-CH cere demiterea ministrului Sebastian Burduja, pentru instigare la adresa societății civile
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În plin proces de traspunere a Directivei europene anti SLAPP, în care Guvernul promite apărarea cetățenilor și ONG-urilor de procesele abuzive, un membru al guvernului instigă companiile din energie să ceară „daune maxime” de la cetățenii care îndrăznesc să-și ceară drepturile
APADOR-CH îi cere premierului Marcel Ciolacu să-l demită din funcție pe ministrul energiei, Sebastian Burduja, pentru declarațiile publice intolerabile într-o democrație, prin care instigă companiile din energie să dea în judecată organizații din societatea civilă și să ceară „daune maxime” pe motiv că organizațiile ar submina economia națională prin reaua lor credință, prezumată, contrar legii, prin simplul fapt că s-au adresat instanțelor de judecată pentru probleme de mediu.
Această declarație vine, surprinzător, din același guvern care a promis să protejeze societatea civilă împotriva proceselor de tip SLAPP, prin transpunerea directivei europene în acest sens. Ne întrebăm cu cine va ține Guvernul Ciolacu, cu cetățenii sau cu ministrul Burduja?
În limbajul comun, conform Directivei UE nr. 2024/1069, SLAPP înseamnă acțiuni de intimidare, constând în acționarea în judecată la instanțele civile, îndreptate împotriva persoanelor sau organizațiilor care fac declarații sau întreprind orice activități/acțiuni care privesc o chestiune de interes public. Apărarea mediului este, în mod vădit, o chestiune de interes public.
APADOR-CH a avut în ultimul an o colaborare încurajatoare cu o parte a guvernului condus de Marcel Ciolacu, mai exact cu Ministerul justiției, care a fost în mare parte receptiv la sugestiile societății civile în legătură cu proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP în legislația românească.
Concret, împreună cu câteva zeci de cetățeni, jurnaliști și ONG-uri, majoritatea având deja la activ procese abuzive prin care s-a încercat intimidarea lor, am cerut ministerului ca în viitoarea lege anti SLAPP românească să fie introduse mai multe garanții care să prevină sau să combată astfel de procese.
*
De exemplu o mână de cetățeni din Suceava se luptă de ani de zile chiar cu Consiliul județean Suceava, ca să-și păstreze satul neafectat de amplasarea în apropiere a unei gropi de gunoi. Cetățenii sunt intimidați de despăgubirile de zeci de mii de euro, cerute de Consiliul județean, în instanță, pentru „tupeul” de a-și cere dreptul la un mediu sănătos.
O altă comunitate, din București, a făcut demersuri legale către autoritățile locale, reclamând ilegalități comise de un dezvoltator imobiliar, care construiește în vecinătatea blocurilor lor. Din cauza asta, dezvoltatorul le cere în instanță despăgubiri de sute de mii de euro.
O altă comunitate, din Slobozia, se luptă să închidă un combinat care poluează apa și aerul locului. Oamenii au pierdut procesele și au de plătit sume mari ca despăgubiri, tot pentru că au încercat să-și apere dreptul la un aer curat.
*
Exemplele sunt multiple: jurnaliști reduși la tăcere prin procese în care li se cer despăgubiri uriașe, ONG-uri desființate pentru că nu au avut de unde să plătească aceste despăgubiri, cetățeni intimidați, care se tem că dacă ar îndrăzni să-și ceară drepturile și să chestioneze autoritățile pentru vreo decizie care le afectează viețile, ar putea să-și piardă casa sau alte bunuri în procese costisitoare.
Proiectul de lege de transpunere a Directivei anti SLAPP este aproape gata și urmează să fie supus dezbaterii publice, apoi guvernul trebuie să-l aprobe și să-l trimită în Parlament. În acest context, vine postarea ministrului Burduja, prin care aruncă totul în aer, instigând companiile din energie nu numai să deschidă procese de tip SLAPP, dar chiar „ să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acţiuni cu rea-credinţă”. Burduja susține că România nu s-ar fi dezvoltat în ultimele decenii din cauza unor organizații care s-ar fi opus proiectelor energetice, și de aia nu avem noi acum energie ieftină. Nimic despre corupție, băieții deștepți din energie, lipsa unei viziuni moderne a statului privind devoltarea sectorului energetic. Domnul Burduja a găsit vinovatul de serviciu: ONG-urile de rea credință.
Acest tip de instigare, venită chiar de la un membru al guvernului, este incredibil și intolerabil într-o societate democratică, în care cu toții ar trebui să fim chemați la masa dezbaterilor, iar cei care se opun unui proiect să nu fie automat considerați dușmani ai poporului. O contestare a deciziilor autorității nu înseamnă automat un interes ascuns sau, mai grav, antinațional, ci poate înseamna că acea decizie nu e bună și mai trebuie lucrat la ea.
La fel cum, dacă un cetățean sau un ONG pierde un proces prin care a contestat o autorizație sau o decizie a autorității nu înseamnă că a fost mânat de rea credință, ci că a încercat în acel mod să oprească o acțiune care îi afecta unele drepturi. Reaua credință înseamnă altceva decât simpla greșeală, iar cetățenii și ONG-urile nu trebuie transformați în ținte ale SLAPP pentru că din cauza unei greșeli au pierdut un proces.
„Cine greșește, plătește”, spune ministrul Burduja. Dar, spunem noi (și Codul civil), o greșeală nu înseamnă rea-credință, care presupune intenția de a face rău. Potrivit legii civile, reaua-credință nu se prezumă, ci trebuie dovedită. În schimb, ceea ce legea prezumă și, ca urmare, nu trebuie dovedit, este buna-credință. Astfel că ne întrebăm, cu bună-credință: dar dacă cel care greșește este chiar dumnealui? Sau mai mult, folosind raționamentul său, în cazul ăsta nu dă chiar ministrul dovadă de rea credință, dacă luăm în considerare și plângerile penale pe care le-a făcut anterior unor ONG-uri care îndrăzneau să-i conteste unele decizii?
Ministrul Burduja promite în aceeași postare în care instigă la SLAPP că va pune pe masa guvernului un proiect care va legifera această amenințare. Oare cu cine va ține Guvernul Ciolacu, atunci când va găsi pe masa de lucru două proiecte diametral opuse: proiectul legii anti SLAPP, produs de Ministerul justiției, sau proiectul legii instigării la SLAPP, propus de ministrul Burduja. Guvernul va ține cu cetățenii și cu democrația sau cu un ministru care în loc să stea la masă cu cetățenii preferă să-i amenințe că le rupe picioarele dacă îndrăznesc să i se opună?
Decizii, decizii.
P.S. ARTICOLUL 35 din Constituție:
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.