O societate incluzivă prin reforma închisorilor

 

În timp ce Norvegia are cea mai scăzută rată de recidivă din lume (20%) și nici o condamnare la CEDO că încalcă articolul 3 (interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante), România are una dintre cele mai mari rate de recidivă în Europa (70%) și a fost condamnată în mod repetat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele privind condițiile de detenție.

Ce fac norvegienii și noi nu? Este întrebarea la care căutăm răspuns în Norvegia, în perioada 15-21 octombrie, împreună cu reprezentanți ai penitenciarelor românești, ai serviciului de probațiune și ai Avocatului poporului. Proiectul se numește O societate incluzivă prin reforma închisorilor și ne va ajuta să vedem unde greșim atunci când îi condamnăm pe infractori și după ce își ispășesc pedepsele și cum să facem să ne reducem numărul de recidiviști.

Partenerul APADOR-CH din Norvegia, Comitetul Helsinki Norvegian (NHC), ne va fi ghid de-a lungul celor 5 zile de documentare. Vom vizita 2 penitenciare, vom vedea cum funcționează serviciul norvegian de probațiune, cum lucrează organizațiile neguvernamentale care îi ajută pe foștii deținuți să se reintegreze după eliberare și ce face în timpul ăsta Avocatul poporului norvegian.

Puteți urmări aici începând de marți, 18 octombrie, jurnalul acestui proiect, care va conține povești din fiecare loc vizitat. Dar ca să știm de unde plecăm, începem seria cu un reportaj de la Serviciu de Probațiune București.

Ziua 0  – O zi la serviciul de probațiune București – Înainte de a vedea cum e în Norvegia, am petrecut o zi cu consilierii noștri de probațiune, ca să vedem în ce constă munca de reintegrare a infractorilor condamnați cu suspendare în România. În București avem 4300 de cazuri monitorizate de 19 consilieri.

Ziua 1 – No HONEYMOON in Norwegian prisons – Peste 300 de persoane își așteaptă rândul la unul din cele 3800 de locuri în penitenciarele norvegiene. Norocoși, 99 de români au prins loc în față

Ziua 2- Cum să critici guvernul norvegian, pe banii lui – Avocatul poporului și Armata salvării, două organisme independente care monitorizează viața în pușcăriile norvegiene, sunt finanțate de guvern ca să îi arate unde greșește. Așa am aflat și noi ce scârțâie în închisorile lor

Ziua 3 – Bredtveit, închisoarea din Oslo în care deținutele au cuțite, iar gardienii sunt neînarmați – În general cam tot ce vedeți la Ikea și vi se pare scump în România se regăsește într-o închisoare norvegiană, la dispoziția deținuților, de la mobilier până la accesorii și electrocasnice

Ziua 4 – Prietenul după anii de pușcărie se cunoaște – Way back, o organizație formată din foști deținuți, e plătită de Ministerul jutiției ca să-i reintegreze pe condamnați. În Norvegia, firește.

Ziua 5 – Halden, cea mai umană închisoare din lume – Închisoarea Halden din Norvegia a fost construită în 2010, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de trai mai bune ca în libertate, doar că fără libertate

Concluzie – Ce am învățat din lecția norvegiană de integrare a foștilor infractori – Cu ce fel de fost deținut vrei să te întâlnești seara, pe o alee pustie, cu unul ajutat să se reintegreze sau cu unul pe care l-ai înrăit în pușcărie și acum nu știe să facă altceva decât atunci când a intrat? – zicătoare norvegiană

***

Proiectul  „O societate incluzivă prin reforma închisorilor” este finanţat cu 26.445 de lei prin granturile SEE 2009-2014 din FONDUL PENTRU RELATII BILATERALE – Programul RO01 Asistență tehnică și Fondul Bilateral la Nivel Național – Măsura I – Support for travel și Măsura II – Justice and Home Affairs, judicial capacity building and Schengen cooperation

Prin granturile SEE și Granturile Norvegiene, Islanda, Liechtenstein și Norvegia contribuie la reducerea disparităților sociale și economice și la consolidarea relațiilor bilaterale cu țările beenficiare din Europa. Cele trei țări cooperează strâns cu UE prin Acordul privind Spațiul Economic European (EEA).

Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreagă răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine APADOR-CH. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org