Raport asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Miercurea Ciuc
La data de 2 aprilie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă Miercurea Ciuc. (CRAP)
Particularități, efective, investiții
Centrul de reținere primește persoane doar din aria teritorială a județului Harghita.
La momentul vizitei, în CRAP erau 11 persoane private de libertate, toți bărbați. Conform reprezentanților prezenți, în ultima perioadă se constată o scădere a numărului persoanelor din Centrul de reţinere, fiind emise de către instanţă mai puţine mandate de arestare preventivă şi mai multe măsuri de arest la domiciliu şi control judiciar. Din martie 2018 şi până în prezent au fost în medie 5 persoane în Centru de reţinere, existând chiar și perioade fără niciun arestat. Capacitatea declarată este de 21 de persoane (raportată la numărul de paturi instalate în cele 11 camere ale arestului).
Schema de personal prevede, în prezent, 16 funcţii dintre care: 15 de agenți și un șef de arest. La data vizitei erau vacante 4 posturi de agenți.
Cele 11 camere, toate situate la parter, au suprafeţe cuprinse între 6,72 mp (cea mai mică) şi 18,76 mp (cea mai mare). Există 7 camere cu 2 paturi, 3 camere cu 1 pat şi 1 cameră cu 4 paturi.
În anul 2016, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu tâmplărie de tip termopan, au fost achizionate paturi şi saltele noi.
Conform reprezentantului Centrului de reținere și arestare preventivă, s-au realizat în perioada 2017-2018 reparații uzuale care au constat în igienizarea și văruirea spațiilor de deținere.
Toate cele 11 camere ale arestului necesită investiţii urgente, având în vedere că nu au fost deloc reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii sanitare ruginite și condiții precare de igienă. Există două grupuri sanitare, pe hol, unul folosit de femei (folosit şi de personalul centrului) şi un grup sanitar folosit de bărbaţii privaţi de libertate. Acesta din urmă este dotat atât cu wc-uri de tip turcesc cât şi cu duşuri deasupra wc-urilor. Există şi 3 chiuvete. WC-urile sunt blocate cu peturi de plastic pentru că mirosul de canalizare este pătrunzător şi greu suportabil. Toate instalaţiile sanitare sunt ruginite, vechi şi parţial funcţionale.
Dotările din camerele de deţinere sunt minime: în afară de paturi, există o masă însă niciun scaun pentru a putea fi folosit în cazul în care persoanele private de libertate ar dori să mănânce la masă. Acestea au confirmat că au solicitat să le fie adus măcar un scaun, însă totul a rămas la stadiul de promisiuni. Întrebați despre acest lucru, reprezentanții centrului au spus ca se tem că ele ar putea fi folosite în scop de auto vătămare corporală.
Din „dotarea” fiecărei camere nu lipseşte o găleată de plastic care este utilizată de persoanele private de libertate pentru a-şi satisface nevoile fiziologice pe timpul nopţii. Deţinuţii au precizat că dacă bat în uşă în timpul nopţii supraveghetorul vine să le deschidă pentru a folosi grupul sanitar dar, doar dacă au o urgenţă, însă în mod obişnuit nu doresc să deranjeze şi preferă să „utilizeze” găleata în intervalul orar 22.00- 6.00.
Surprinzătoare au fost explicaţiile reprezentanţilor din Centru care au afirmat că dispozitivele de deschidere a camerelor de deţinere se află la ofiţerul de serviciu din sediul poliţiei şi nu la supraveghetorul care asigură paza în timpul nopţii în Centru. Dacă există o solicitare din partea unui deţinut, în sensul că doreşte să meargă la toaletă în intervalul 22.00- 6.00, atunci ofiţerul de serviciu este contactat de către lucrătorul din arest, acesta se deplasează în arest, deschide uşa camerei de deţinere, aşteaptă să se reîntoarcă în cameră persoana privată de libertate, după ce a folosit grupul sanitar de pe hol, apoi închide uşa şi revine la postul său din clădirea poliţiei.
Asociaţia atrage atenţia că folosirea unei găleţi pentru satisfacerea nevoilor fiziologice în timpul nopţii reprezintă un tratament inuman şi degradant în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Reprezentanţii CRAP au prezentat proiectul de Modernizare şi reabilitare totală a Centrului. Acesta a fost realizat şi apoi actualizat încă din anul 2017. În anul 2018 a fost lansată şi procedura de achiziţie în SEAP, însă a fost respinsă de 3 ori aplicaţia, fiindcă nu a fost conformă cu procedura. Pentru această investiţie, în valoare de aproximativ 440.000 de euro, au fost alocate fonduri prin credit de angajament pentru anul 2018, dar contractul de achiziţie nu fusese încheiat până la sfârşitul anului 2018, prin urmare procedura este blocată în prezent, până la alocarea bugetului pentru anul 2019.
Proiectul de modernizare a CRAP Miercurea Ciuc este unul complet, care va cuprinde: lucrări de amenajare şi recompatimentare a spaţiilor de deţinere, inclusiv spaţiile; înlocuirea grupurilor sanitare în fiecare cameră, schimbarea tuturor instalaţiilor sanitare, electrice, un nou sistem performat de supraveghere, sistem de telefonie, dar şi un nou mobilier.
Asociaţia solicită continuarea demersurile de achiziţie, imediat ce bugetul pe anul 2019 va fi operaţional, având în vedere starea spaţiilor de deţinere care necesită investiţii urgente şi de amploare.
Camerele de deţinere nu sunt dotate cu prize, și nu au aparate TV,lucru de care s-au plâns persoanele private de libertate cu care au vorbit reprezentantele asociației). Există o singură staţie radio care difuzează muzică în timpul zilei, de la un post de radio local, ales de supravheghetor, şi care se aude în toate camerele. La solicitarea deţinuţilor acest sistem de radio poate fi închis.
Cabinetul medical
În incinta Centrului de reţinere, în zona amenajată de la demisol, este amplasat cabinetul medical care deservește CRAP Miercurea Ciuc.
La momentul vizitei, din discuţia cu doamna doctor, personalul cabinetului medical era compus din 3 medici: medicul şef cu un program zilnic 8-16, 2 medici care asigură servicii medicale în sistem de gardă, în ture – care sunt apelaţi de acasă şi vin, în caz de nevoie – şi un singur asistent medical. Cabinetul medical are dotări medicale minime, iar în caz de urgenţe se apelează la serviciul de urgenţă 112. Medicul Centrului de reţinere a precizat că afecţinile cele mai întâlnite sunt: tulburările de comportament şi afecţiunile cardiace. A existat un singur consumator de droguri în decurs de 1 an.
Total neobişnuită este poziţionarea aparatului telefonic întâlnit în cabinetul medical, folosit de deţinuţi pentru a purta convorbiri cu exteriorul. Poziţionarea aparatului telefonic este total nepotrivită atât prin locaţia aleasă – în cabinetul medical – dar şi prin faptul că nu se poate asigura o supraveghere vizuală a celor care îl folosesc. Toţi arestații care au discutat cu reprezentantele asociaţiei au afirmat că supraveghetorul stă în cabinetul medical, pe scaun, lângă telefon, neasigurându-se astfel dreptul la confidenţialitatea convorbirilor telefonice.
Activități, contacte cu exteriorul, alte drepturi
Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au afirmat că stau, de regulă, între 1 şi 2 ore în curtea de plimbare. În cadrul Centrului, există o singură curte de plimbare de aproximativ 18 mp, dotată cu o bicicletă primită prin proiectul finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 şi o băncuţă. Curtea are un acoperiş din plexiglas, pe o treime din suprafața curții, astfel încât să poată fi utilizabilă indiferent de anotimp.
Camera pentru acordarea dreptului la vizită intimă nu există.
Persoanele din Centru de reţinere au confirmat că au primit la momentul intrării în arest doar hârtie igienică, nu și restul produsele igienice obligatorii (un săpun, o spumă de ras, şi un aparat de ras de unică folosinţă).
Concluzii și recomandări
APADOR-CH a constatat că au fost iniţiate proiecte de reabilitare a acestui Centru, în sensul alinierii la standardele internaţionale privind spaţiile în care sunt private de libertate persoane. Eforturile trebuie însă continuate pentru a finaliza proiectele menționate în cuprinsul raportului, având în vedere că în prezent acest Centru nu respectă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comitetului european pentru prevenirea torturii și pedepselor inumane și degradante (CPT).
Solicităm autorităţilor competente alocarea, cu prioritate a fondurilor necesare reabilitării CRAP Miercurea Ciuc.
Nicoleta Popescu
Georgiana Gheorghe
