Dacian Cioloș – APADOR-CH

Parchetul general, obligat de instanță să arate strategia de combatere a abuzurilor poliției, cu care s-a lăudat la Consiliul Europei

10/02/2017/în Articole, Blog /de APADOR-CH

APADOR-CH a câștigat procesul intentat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pentru a obține o informație publică, și anume „Strategia pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”.

Actul solicitat de APADOR-CH de la Parchet, în baza Legii 544/2001, figurează în corespondența dintre fostul premier al României, Dacian Cioloș, și comisarul european Nils Muižnieks, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa cetățenilor. Comisarul european a făcut o vizită în România în 2014 și a aflat de numărul mare de abuzuri ale forțelor de ordine ce rămân nepedepsite. În 2016 i-a scris premierului român ca să afle dacă autoritățile au luat măsuri pentru remedierea situației, iar premierul i-a răspuns că printre măsurile luate s-ar afla și această strategie a parchetului.

Cerută de APADOR-CH de la Parchet, misterioasa strategie se dovedește a fi, de data asta în corespondența noastră cu Parchetul, doar un „ordin intern” al procurorului general. PICCJ refuză să facă public ordinul, pe motiv că este un „act intern de lucru” și nu face parte din categoria informațiilor publice, așa că APADOR-CH mută corespondența cu Parchetul în justiție. Concomitent au fost trimise solicitări similare către Guvernul României și comisarul Nils Muižnieks, în speranța că dacă s-a lăudat în extern cu ea, măcar Guvernul și oficialii europeni or fi văzut strategia asta.

Niciuna dintre cele două instituții sesizate nu a răspuns întrebărilor APADOR-CH. În schimb instanța a obligat PICCJ să facă public conținutul ordinului nr. 214 din 9 octombrie 2015, emis de Procurorul general. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Indiferent de deznodământul final, acesta este încă un exemplu ce demonstrează că autoritățile române continuă să exceleze la proba formelor fără fond, de dragul raportării îndeplinirii planului la export, în schimb eșuează lamentabil în privința implementării concrete a măsurilor și, nu în ultimul rând, la transparența față de public. În cazul PICCJ, ironia vine și din faptul că tocmai Ministerul public, garantul respectării legilor în România, pierde un proces pe motiv că nu respectă o lege, a liberului acces la informații publice.

Relația românilor cu poliția înflorește în corespondența cu Consiliul Europei

25/08/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

O corespondență recentă între comisarul european Nils Muižnieks și premierul Dacian Cioloș, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa acestora, arată că cel puțin la nivel declarativ România stă în continuare bine la forme, însă mai are de lucrat la fond.

Scrisoarea comisarului Nils Muiznieks, de la Consiliul Europei, trimisă în iunie 2016, este o urmare a vizitei pe care comisarul a făcut-o în România în 2014 și o modalitate de a afla dacă autoritățile române au făcut demersuri în diverse direcții constatate la data vizitei ca fiind problematice:

retorica publică anti-romi;
evacuările forțate ale populației roma;
segragarea acestora în școli;
violențele poliției la adresa romilor
executarea hotărârii CEDO privind moartea lui Valentin Câmpeanu în căminul de la Poiana Mare.

În scrisoarea sa, comisarul Nils Muižnieks apreciază unele măsuri luate de autorități – printre care și cele care au dus la închiderea de către CEDO a cazurilor Barbu Anghelescu contra României și Moldovan contra României – dar atrage atenția că mai e de lucru în aceeași direcție, dat fiind că între timp pe rolul CEDO au apărut cazuri noi. Întrucât știe că violențele poliției asupra cetățenilor, cu precădere a romilor, sunt încă o problemă nerezolvată, comisarul insistă pe subiectul înființării unui mecanism independent
care să se ocupe cu plângerile împotriva poliției.

La două luni de la primirea acestei scrisori, premierul Dacian Cioloș îi răspunde comisarului european, printr-o scrisoare în care enumeră măsurile concrete luate de autorități în domeniile punctate de comisar. Printre acestea, premierul subliniază și o strategie ce ar fi publicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numită “Strategie pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”. Potrivit acestei strategii, parchetul de pe lângă ICCJ își reogranizează activitatatea în sensul desemnării unor procurori care să se ocupe de astfel de cazuri de violențe ale politiștilor motivate de ura rasială.

Femeie din Racoș bătută de poliție

Titulatura sună bine în scrisoarea oficială, însă este de negăsit pe site-ul oficial al Parchetului. Cum nu știm dacă această strategie chiar există și funcționează, putem aminti doar cazurile documentate de APADOR-CH în realitate, în ultima vreme:

că numai 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare (conform unui studiu făcut de APADOR-CH).
că la Racoș, județul Brașov, în 2015 o comunitate de peste 1000 de cetățeni de etnie romă era terorizată de bătăile polițiștilor, iar autoritățile clasau de ani de zile plângerile victimelor. APADOR-CH a documentat această situație și a sesizat chiar Parchetul de pe lângă ICCJ despre dosarele deschise și închise la Brașov, iar singurul răspuns primit a fost că Parchetul a transmis solicitarea noastră tot la Brașov.

APADOR-CH cere guvernului să regândească ștergerea de pe hartă a satului Runcurel, Gorj

09/06/2016/în Comunicate /de Rasista

APADOR-CH i-a cerut ieri o întrevedere premierului Dacian Cioloș, pentru a-i explica situația dramatică a celor 130 de familii din Runcurel, județul Gorj, scăpate din vedere de executiv când a emis HG 960/2015.

Conform acestei hotărâri, Guvernul a permis, în decembrie 2015, Companiei Energetice Oltenia, să extindă mina de lignit de la Jilț Nord și peste vatra satului Runcurel, însă a uitat să prevadă în decizie despăgubiri pentru casele și acareturile sătenilor, ca și când acolo nu ar fi existat decât terenuri agricole.

Localnicii sunt duși cu vorba de mai mulți ani de Compania Energetică Oltenia, că vor fi mutați cu tot cu sat, biserică, cimitir și școală într-o comună vecină, Telești, însă în acest timp nu s-a concretizat nimic. Excavațiile miniere au înaintat între timp către sat, mâncând tot mai mult din terenurile agricole ale oamenilor și afectându-le tot mai mult viața: casele li s-au crăpat, pășunile pe care pășteau vitele lor s-au redus.

În decembrie 2015, jumătate dintre săteni au primit notificări din partea CEO să elibereze terenurile, întrucât conform HG 960/2015 acestea sunt practic ale minei. Hotărârea de guvern permite preluarea întregului sat de către CEO, dar prevede despăgubiri de 1 euro/mp doar pentru terenul agricol. Sătenii sunt revoltați și spun că în lipsa unor compensații juste nu își pot reface viața în altă parte, dar din cauza lucrărilor miniere învecinate nici viața din Runcurel nu mai poate fi o opțiune pentru multă vreme.

APADOR-CH cere guvernului să regândească soluția pentru Runcurel, întrucât actuala HG 960/2015 le încalcă oamenilor din sat drepturi fundamentale prevăzute de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul la protecția proprietății și dreptul la viață privată.

Citiți raportul întocmit de APADOR-CH la fața locului, document trimis atât premierului Dacian Cioloș cât și Avocatului Poporului, Victor Ciorbea.

______________________________________________________________

Reacțiile autorităților la acest raport

16 iunie 2016 – Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic – Violeta Alexandru și Secretarul de Stat în Ministerul Energiei Corina Popescu au discutat cu membrii Comitetului de Mine situația comuncării publice locuitorilor din localitatea gorjeană Runcurel – o întâlnire la care nu a fost prezent niciun reprezentant al expropriaților, nicio organizație neguvernamentală implicată în ajutorarea sătenilor. APADOR-CH a făcut ulterior demersuri pentru a obține oficial „Regulamentul privind întocmirea programului şi desfăşurarea negocierilor pentru dobândirea folosinței și accesul la terenurile pe care se efectuează activități miniere”, aplicat de CEO și până la această dată nu a intrat în posesia acestui act în care se presupune că este vorba despre exproprierea gospodăriilor.
4 iulie 2016 – Spre deosebire de Guvern, Avocatul Poporului a avut o întâlnire cu reprezentanții APADOR-CH și Greenpeace România, în urma căreia AvP a decis să analizeze cu prioritatea situația sătenilor din Runcurel.
În august 2017 – Avocatul Poporului ne comunică faptul că nu găsește în Monitorul Oficial Ordinul de ministru după care s-au făcut exproprierile.

Domnule prim-ministru, așteptăm calendarul discuțiilor așezate

30/03/2016/în Comunicate, Slider /de Rasista

APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale i-au scris azi premierului Dacian Cioloș, cerându-i să pună în practică promisiunea cu „discuțiile așezate” pe tema legilor pe care SRI dorește să le impună pe fondul atentatelor teroriste de la Bruxelles.

Textul scrisorii

București, 30 martie 2016

Domnule Prim Ministru Dacian Cioloș,

Ați zis ieri o vorbă mare: „Cred că e important să ne învățăm în societatea românească să discutăm așezat și să luăm decizii în cunoștință de cauză.”

Și noi credem la fel. Și noi așteptăm cu interes vremea când o să discutăm așezat. Cu argumente și fapte. Cu analize de impact serioase, bazate pe cifre. Cu atenție la impactul asupra drepturilor fundamentale pentru proiectele de lege care au fost deja declarate cel puțin o dată neconstituționale.

Dar, din păcate, ce am văzut în ultimele două luni este departe de declarația dumneavoastră.

Vă reamintim:

După declarația dumneavoastră referitoare la înregistrarea cartelelor pre-pay, ministrul pentru Comunicații și pentru Societatea Informațională a anunțat că proiectul va intra într-un „regim de avizare rapid. Toate chestiunile legate de neconstituționalitate au fost eliminate.” Nu s-a anunțat nimic de vreo dezbatere publică. Nicio analiză de impact asupra drepturilor fundamentale. Nimic despre studiul de impact cu privire la cum va afecta industria. Nu am înțeles nici cum un terorist nu va putea să dea 3 lei unui om al străzii cu buletin ca să-i cumpere o cartelă. Așteptăm dezbaterea reală cu argumente.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Guvernul dumneavoastră a reușit contraperformanța de a adopta un nou tip de act normativ – Ordonanța de Urgență a CSAT cu privire la interceptarea comunicațiilor, într-un timp demn de un record mondial – o singură zi. Nici acolo n-am văzut o dezbatere, ci doar un proiect ieșit pe surse, iar proiectul era diferit de ce ați publicat ulterior în Monitorul Oficial. Ați anunțat apoi că „este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.” De atunci a fost liniște pe acest subiect. Așteptăm dezbaterea reală, cu argumente.

Acum puțin peste o lună, s-a încheiat dezbaterea publică privind legea securității cibernetice. Încă nu s-au publicat răspunsurile punctuale la cu propunerile avansate, dar deja ministrul societății Informaționale a participat la o conferință în care a explicat cum se va implementa legea (ca și cum proiectul nu ar putea suferi modificări în Parlament). De asemenea, am aflat deja că proiectul va ajunge în Parlament undeva în luna aprilie și că trebuie să fie „discutat în regim de urgență.” Nicio vorbă despre cele șase puncte concrete de neconstituționalitate pe care le-am tot adus în discuție. Pare ca unii politicieni cred că rezolvarea acestora se face prin corectarea virgulelor într-un text. Proiectul de lege prevede un impact bugetar 0 și un impact asupra sectorului privat care este tot 0. Dar un calcul empiric și parțial, dacă ne uităm doar la obligația de audit, ne duce la cel puțin 1000 euro x 400.000 firme = 400.000.000 euro/an doar pentru sectorul privat (art 18. alin 1 din propunerea de lege). Așteptăm dezbaterea reală cu argumente și cu participarea tuturor celor afectați.

Domnule Prim-Ministru, dorim să fim profesioniști și să facem ca la Bruxelles – nu cu informații prin presă că există un grup de lucru interministerial care lucrează, ci cu documente și argumente concrete despre proiectele de lege care pot afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor. Dorim să discutăm cu documentele pe masă despre:

Analiza de nevoi care să conțină inclusiv
- Studiu de impact asupra drepturilor omului (practică CEDO, CEJ, CCR, garanții, urmărirea scopului legitim, necesitatea într-o societate democratică, proporționalitatea cu scopul urmărit)
- Impactul real asupra bugetului
- Impactul real asupra sectorului privat
- Eventual analiza cadrului similar european și mondial, dacă este cazul.
Textul politicii publice propuse, cu variante de adoptare posibile și efectele lor.
Stabilirea unui calendar ferm de dezbateri publice – online și offline.

După cum spuneam, așteptăm dezbaterea reală cu argumente pentru toate proiectele de mai sus. Pentru primul pas, așteptăm calendarul discuțiilor așezate.

Cu respect,

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent

Mircea Toma, ActiveWatch

Georgiana Iorgulescu, CRJ

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Maria-Nicoleta Andreescu, APADOR-CH

Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică

Elena Calistru, (Asociația) Funky Citizens

Cătălin Hegheș, AMPER

Fără Bostan în guvern

16/11/2015/în Comunicate /de Rasista

APADOR-CH și mai multe organizații neguvernamentale i-au cerut azi premierului desemnat Dacian Cioloș să retragă propunerea Raul Bostan de la Ministerul Societății Informaționale. Motivele mai jos:

Apel către premierul desemnat și parlamentari

Stimate domnule prim ministru desemnat Dacian Cioloş,

Stimaţi parlamentari,

Vă atragem atenţia asupra desemnării domnului Marius Raul Bostan pentru poziţia de Ministru al Societăţii Informaţionale. Conform mai multor surse, acesta este un susţinător al site-ului www.inliniedreapta.com, o platformă ce promovează un discurs al urii profund discriminatoriu. Desemnarea domnului Bostan în guvernul dumneavoastră vine în contradicţie cu valorile şi cerinţele formulate de către organizaţiile semnatare ale scrisorii din data de 9 noiembrie 2015 – unul dintre criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească membrii viitorului guvern fiind că nu au promovat şi nu promovează un discurs discriminatoriu, bazat pe ură.

Vă solicităm aşadar reanalizarea nominalizării domnului Bostan din propunerea de Guvern, iar parlamentarilor le solicităm să ia în considerare aspectele menţionate mai sus, în cadrul audierilor, și să ceară clarificarea legăturilor sale cu platforma În Linie Dreaptă.

Semnează:

Alături de Voi Iași

Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni – ANBCC

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki

Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate ARCEN

Academia de Advocacy

ActiveWatch

Agenţia de dezvoltare comunitară Împreună

Asociaţia Funky Citizens

Asociația Romani Criss

Centrul pentru Jurnalism Independent

CeRe : Centrul de Resurse pentru participare publică

Civitas Politics

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Fundaţia Comunitară Bucureşti

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Fundația pentru o Societate Deschisă

Grupul pentru Democraţie Participativă Plenum

Miliția Spirituală

Societatea Academică din România

Arhiva tag-ul pentru: Dacian Cioloș

Articole

______________________________________________________________

Reacțiile autorităților la acest raport

Domnule Prim Ministru Dacian Cioloș,