Ilie Bolojan – APADOR-CH

Cum am ajuns să-l dăm în judecată, din nou, pe Ilie Bolojan, după 20 de ani

06/10/2025/în Slider, Transparenta /de Rasista

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a chemat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General (SGG), după ce acesta a refuzat să comunice informații de interes public solicitate în baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informații.

Mai concret, în septembrie 2025, APADOR-CH a cerut Guvernului numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina, precum și detalii despre clasificarea acestora (cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și ce nivel de secretizare au). Guvernul a refuzat să ofere chiar și aceste informații, după ce refuzase anterior să spună care este valoarea acestor ajutoare, invocând, fără a prezenta dovezi, că sunt „informații exceptate de la accesul public”.

Solicitarea nu viza însă conținutul hotărârilor sau date operative de natură militară, ci doar informații minimale despre existența și regimul juridic al acestor acte. Or, simpla existență a unei hotărâri și numărul acesteia nu pot fi considerate informații secrete, iar a ține ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă și abuzivă.

O practică recurentă a Guvernului și chiar a lui Ilie Bolojan

Nu este pentru prima dată când Guvernul refuză să comunice chiar și informații elementare despre acte normative. APADOR-CH s-a confruntat cu aceeași secretomanie în anii trecuți. Cel mai recent a fost atunci când am cerut numerele hotărârilor prin care au fost secretizate cheltuielile de deplasare ale fostului președinte al României. Atunci, ca și acum, autoritățile au refuzat să furnizeze informații minimale, invocând în mod abuziv excepții de la transparență.

Și mai demult, în 2002, APADOR-CH a câștigat un proces tot împotriva SGG, privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan. Și atunci, Guvernul refuzase să furnizeze informații publice, invocând nelegal clasificarea acestora. La vremea respectivă, instanța de judecată a dispus amendarea domnului Bolojan, pentru fiecare zi de întârziere în comunicarea informațiilor solicitate. Sperăm că ANAF a încasat deja, pentru stat, acea amendă. Detalii despre acel caz pot fi consultate aici: Comunicat APADOR-CH privind desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern.

Este regretabil că, după mai bine de 20 de ani, ne aflăm în aceeași situație: Guvernul României refuză să respecte legea și dreptul cetățenilor la informații de interes public. Și că oamenii de stat, ca Ilie Bolojan, par să nu fi învățat nimic între timp, chiar dacă justiția le-a spus că greșesc.

Subliniem că această practică a secretomaniei nu protejează securitatea națională. Ceea ce ar trebui să fie informații minimale și publice devin, prin abuz, „secrete de stat”. În realitate, singurul efect este împiedicarea cetățenilor să afle cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici.

Vă vom ține la curent cu evoluția procesului.

Când „liberalismul” calcă libertatea de exprimare în picioare — la centru și în teritoriu

01/10/2025/în Buna guvernare, Comunicate, Slider /de Rasista

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) condamnă comportamentul agresiv și jignitor manifestat de unii oficiali la adresa jurnaliștilor, atât la nivel local, cât și central. Astfel de incidente, tot mai frecvente în ultima perioadă, reprezintă o amenințare gravă la adresa libertății presei și a dreptului publicului la informare, principii fundamentale într-o societate democratică.

Cazul jurnalistului Emil Mihail Tatu din Constanța

Un caz recent este al jurnalistului Emil Mihail Tatu de la Constanța TV, care, în cadrul unei conferințe de presă din 25 septembrie 2025, la Primăria Constanța, a fost ținta unor replici agresive și jignitoare din partea primarului PNL Vergil Chițac.

La o întrebare legitimă a jurnalistului, privind domiciliul efectiv al primarului, în raport cu exercitarea mandatului, primarul a dat un răspuns sfidător: „Nu intereseaza pe nimeni unde dorm eu” și „Dacă vreți, mai vin o dată la dumneavoastră în emisiune și vă mai calc o dată în picioare.” Ulterior, într-o emisiune TV, primarul a continuat atacurile, calificându-l pe jurnalist drept „o haimana de presă lipsită de geniu și de talent”.

Acest tip de reacție, din partea unui demnitar, este inacceptabil și are un efect de intimidare a presei, descurajând jurnaliștii să adreseze întrebări esențiale, chiar dacă incomode, pentru transparența actului de guvernare.

Cazurile Ciucu și Bolojan, de la București

În mod normal, în astfel de luări de poziție în sprijinul jurnaliștilor, „manualul de comunicare” prevede o responsabilizare în primul rând a partidului din care face parte primarul agresiv. Partidul ar trebui să-l cheme la ordine și să-i explice că nu așa se vorbește cu presa, care până la urmă este un intermediar între oficiali și cetățeni. În acest caz, însă, pare că domnul primar Chițac nu a făcut decât să copieze comportamentul liderilor săi de la centru, adăugând de la sine și ceva grobianism.

Căci din păcate, acest tip de atitudine nu este doar un caz izolat, o modă constănțeană, ci reflectă un tipar comportamental tot mai des întâlnit în rândul liderilor PNL chiar la nivel central. Nu mai demult decât luna trecută, prim-vicepreședintele PNL și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a părăsit conferința de presă după doar patru minute, vizibil iritat de întrebările repetate ale unui jurnalist privind contractele PNL cu presa. Ciucu a refuzat să răspundă la întrebări legitime, considerându-le o „obsesie” a jurnalistului.

Ieșiri similare din conferințele de presă, în care a primit întrebări incomode, a avut însuși premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, nemulțumit de aceleași „obsesii” ale puținilor jurnaliști care mai îndrăznesc să întrebe de banii dați partidelor sau unei părți a presei.

APADOR-CH își exprimă așadar îngrijorarea și protestul față de această restrângere vizibilă a libertății de exprimare în societatea românească, și față de lipsa de transparență tot mai prezentă în actul de guvernare. Aceste derapaje contravin atât principiilor democratice fundamentale, dar și promisiunilor fierbinți și repetate, făcute de actuala putere, după ultimele alegeri, când ne spuneau ce guvernare deschisă și responsabilă o să urmeze.

Este esențial ca oficialii să înțeleagă rolul crucial al presei într-o democrație – acela de „câine de pază” al interesului public. Comunicarea între putere și cetățeni nu este unilaterală, ci trebuie să aibă două sensuri. Iar pe unul dintre ele este dreptul cetățenilor și al presei să pună întrebări și să primească răspunsuri la ele.

Atacurile personale, intimidările și refuzul de a răspunde la întrebări legitime subminează încrederea publicului în instituții și erodează fundamentele statului de drept. Iar așa cum ne tot spune șeful statului, președintele Nicușor Dan, ascensiunea partidelor etichetate ca extremiste în opțiunile electoratului s-ar datora de fapt neîncrederii în actul guvernării.

APADOR-CH va continua să monitorizeze cu atenție aceste cazuri și să apere drepturile fundamentale ale jurnaliștilor și ale cetățenilor la o informare corectă și liberă.

Comunicat al APADOR-CH cu privire la desecretizarea stenogramelor ședințelor de guvern

18/11/2008/în Comunicate /de Rasista

În urma unei acţiuni introduse de APADOR-CH, Curtea de Apel Bucureşti a anulat parţial Decizia primului-ministru nr. 261/2007 prin care sunt secretizate (clasificate ca „secret de stat”) stenogramele tuturor şedinţelor de Guvern.

Secretizarea integrală,„în bloc”, a stenogramelor şedintelor de Guvern încalcă atât Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cât şi Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, întrucât nu tot ce se discută în şedinţele de Guvern constituie informaţii a căror divulgare ar putea produce daune securităţii naţionale.

Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti permite accesul liber al cetăţenilor la stenogramele şedinţelor de Guvern cu o singură excepţie: pasajele din stenograme care se referă la chestiuni de siguranţă naţională.

Hotărârea Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

APADOR-CH precizează că decizia primului-ministru nr. 261/2007 a intervenit pe fondul refuzului Guvernului de a comunica copii ale unor stenograme de şedinţă. Astfel, la 23 februarie 2006, Guvernul a fost obligat printr-o decizie definitivă şi irevocabila să comunice copiile a trei stenograme privind şedinţele în care s-a discutat adoptarea:

Ordonanţei de Urgenţă nr.101/2004 privind preluarea de către AVAS a unor creanţe fiscale asupra societăţilor comerciale RAFO SA Oneşti şi CAROM SA Oneşti;
Ordonanţei de Urgenţă nr.177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a SC RAFO SA Oneşti şi
Ordonanţei de Urgenţă nr.142/2004 pentru suspendarea aplicării prevderilor OUG nr.101/2004.

În septembrie şi octombrie 2006, Guvernul a comunicat două dintre acestea, ulterior refuzând să comunice copia stenogramei privind Ordonanţa de Urgenţă nr.142/2004. Mai mult, prin decizia primului-ministru nr.261/2007 aceasta a fost clasificată, încălcându-se atât Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cât şi hotărârea judecătorească irevocabilă din februarie 2006.

Abia la 11 noiembrie 2008 copia celei de-a treia stenograme a fost comunicată APADOR-CH, după ce trei secretari generali ai Guvernului – Mihai Voicu, Radu Stroe si Ilie Bolojan – au fost amendaţi prin hotărâri judecătoreşti irevocabile pentru refuzul comunicării, şi o acţiune urmărind amendarea celui de al patrulea secretar general al Guvernului, Gabriel Berca, a fost introdusă pe rolul instanţei.

Copiile stenogramelor comunicate de către Guvern pot fi consultate pe pagina de internet a APADOR-CH, www.apador.org, în secţiunea „acces la informaţii/cazuri”.

Pentru informaţii suplimentare:

Diana-Olivia Hatneanu, director executiv
APADOR-CH

021 315 46 31;
0724 304 384

Arhiva tag-ul pentru: Ilie Bolojan

Articole

O practică recurentă a Guvernului și chiar a lui Ilie Bolojan

Cazul jurnalistului Emil Mihail Tatu din Constanța

Cazurile Ciucu și Bolojan, de la București