Cât de corecte sunt datele comunicate de Guvern privind Covid-19?
Media deceselor zilnice de Covid 19, comparativ cu media deceselor înregistrate în România de diverse boli, în 2010-2016, pune câteva întrebări la care autoritățile ar trebui să dea un răspuns
Cât de corecte sunt datele comunicate de Guvern privind Covid-19? Deşi pare o întrebare cu tentă blasfemiatoare, ne-am pus-o totuşi, după ce am început să facem unele comparaţii de date statistice privind rata deceselor produse în România, în vremuri normale, înainte de Covid-19, şi a deceselor celor infectaţi cu Covid-19.
Am folosit datele oficiale de pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi de pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, unde sunt postate comunicatele Grupului de Comunicare Strategică.
Concluzia pe care am tras-o poate fi una controversată, dar nu din vina noastră, ci din „vina” datelor oficiale, cel puţin cele cu privire la numărul deceselor persoanelor infectate cu Covid-19.
După cum vom detalia mai jos, în raport de datele oficiale existente până în prezent, în perioada dintre data primului deces covid-19 în România (23 martie 2020) şi data de 27 aprilie 2020, deci în 37 de zile, s-au produs în România, 631 decese, deci, în medie 17 decese pe zi ale infectaţilor cu Covid-19.
Potrivit datelor publice din anuarele statistice ale României, în perioada 2010-2016, media zilnică a deceselor din România este de 700, din care:
– 7 decese/zi cauzate de boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tuberculoza
– 3 decese/zi cauzate de tuberculoză
– 37 decese/zi cauzate de boli ale aparatului respirator
Deci, media de 17 decese/zi ale infectaţilor cu covid-19 este situată la jumătatea mediei zilnice a deceselor cauzate, în perioada 2010-2016, de afecţiuni ale aparatului respirator (37 decese/zi) şi de 2.5 ori mai mare decât media zilnică a deceselor cauzate, în perioada 2010-2016, de boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tuberculoza (7 decese/zi).
Întrebarea care se pune este dacă nu cumva această medie de 17 decese/zi a persoanelor infectate cu Covid-19, medie aflată la jumătatea mediei deceselor produse în perioada fără pandemie de afecţiuni ale aparatului respirator, exprimă sau nu cu adevărat realitatea consecinţelor letale ale Covid-19.
Chiar aşa de bine stăm statistic, pe vreme de Covid-19, încât atunci când nu este pandemie de Covid-19 se moare de boli ale aparatului respirator de 2 ori mai mult decât se moare de Covid-19?
Au fost testate toate persoanele decedate în perioada 23 martie – 27 aprilie 2020, pentru a se putea stabili cine era sau nu infectat cu Covid-19?
Cum s-a procedat practic pentru ca Guvernul să poată comunica, zilnic aproape, că X este numărul decedaţilor infectaţi cu covid-19?
Acestea sunt câteva întrebări pe care am vrea să le punem în discuţie publică.
Iată, în detaliu, cum am ajuns la cifrele prezentate mai sus:
Pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, este publicat Anuarul statistic al României. Cea mai recentă ediţie este din 2017.
În contextul pandemiei de Covid-19, în care, în toate ţările afectate sunt prezentate date privind numărul deceselor zilnice provocate de această boală infecţioasă transmisibilă, ne-am gândit să introducem un termen de comparaţie, şi anume rata zilnică a deceselor din ţară într-o perioadă în care nu era coronavirus.
Desigur, nu suntem experţi în sociologie, iar demersul nostru este mai degrabă unul empiric, dar, în lipsa altor termeni de comparaţie, oferit de profesioniştii în domeniu, poate că şi aceste date ajută la o abordare cât mai raţională a acestui subiect atât de delicat şi sensibil.
Astfel, din anuarele statistice din 2016 şi 2017 am extras datele privind perioada 2010-2016, cu referire la:
- numărul total al deceselor din România
- numărul total al deceselor din România cauzate de boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tuberculoza
- numărul total al deceselor din România cauzate de tuberculoză
- numărul total al deceselor din România cauzate de boli ale aparatului respirator
Din aceste date, printr-o prelucrare deloc sofisticată, am stabilit – empiric – o rată zilnică a deceselor, atât în general, cât şi în cazul bolilor infecţioase. Poate ajută ca termen de comparaţie în evaluarea raţională a datelor comunicate în prezent cu privire la coronavirus.
Rezultatele sunt următoarele:
Numărul total al deceselor din România (tabelul 2.15 din anuar)
2010 | 259.723 |
2011 | 251.439 |
2012 | 253.716 |
2013 | 246.825 |
2014 | 254.965 |
2015 | 261.294 |
2016 | 256.476 |
Numărul deceselor din România cauzate de boli infecțioase și parazitare, inclusiv tuberculoza (tabelul 2.17 din anuar)
2010 | 2.474 |
2011 | 2.233 |
2012 | 2.396 |
2013 | 2.356 |
2014 | 2.671 |
2015 | 2.737 |
2016 | 3.126 |
Numărul deceselor din România cauzate de tuberculoza (tabelul 2.17 din anuar)
2010 | 1.482 |
2011 | 1.283 |
2012 | 1.249 |
2013 | 1.133 |
2014 | 1.125 |
2015 | 1.058 |
2016 | 969 |
Numărul deceselor din România cauzate de boli ale aparatului respirator (tabelul 2.17 din anuar)
2010 | 12.733 |
2011 | 12.460 |
2012 | 13.240 |
2013 | 12.684 |
2014 | 13.412 |
2015 | 15.002 |
2016 | 14.528 |
Din prelucrara datelor de mai sus, rezultă datele de sinteză din tabelul următor.
Media zilnică a deceselor din România, în perioada 2010-2016
(număr decese împărțit la 365 zile)
Anul | Raportat la totalul deceselor | Raportat la decesele cauzate de boli infecțioase și parazitare, inclusiv tuberculoza | Raportat la decesele cauzate de tuberculoza | Raportat la decesele cauzate de boli ale aparatului respirator |
2010 | 712 | 7 | 4 | 35 |
2011 | 689 | 6 | 4 | 34 |
2012 | 695 | 7 | 3 | 36 |
2013 | 676 | 6 | 3 | 35 |
2014 | 699 | 7 | 3 | 37 |
2015 | 716 | 7 | 3 | 41 |
2016 | 703 | 9 | 3 | 40 |
Deci, în perioada 2010-2016, în România, s-au produs circa 700 decese pe zi, din care:
- 7 decese/zi cauzate de boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tuberculoza
- 3 decese/zi cauzate de tuberculoză
- 37 decese/zi cauzate de boli ale aparatului respirator
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la data de 27 februarie 2020, în România era confirmat 1 caz de infectare cu Covid-19.
La aceeaşi dată, 27 februarie 2020, în Europa erau confirmate 107 cazuri noi, iar în lume 1066 cazuri noi.
Potrivit aceloraşi date OMS privind România, la data de 23 martie 2020 au fost înregistrate primele 2 decese ale persoanelor infectate cu covid-19. La data de 27 aprilie 2020 totalul acestor decese era de 608, potrivit OMS si de 631, potrivit comunicatului Grupului de Comunicare strategica din 27 aprilie 2020.
Din păcate, cifrele nu se vor opri aici, dar aici ne vom opri cu datele pentru calcularea unei medii. Cum am mai precizat, fără pretenţiile unei analize statistice profesioniste.
Deci, în perioada celor 37 de zile avute în vedere, 23 martie – 27 aprilie 2020, s-au produs, în medie, 17 decese/zi ale persoanelor infectate cu covid-19 (631:37).
Media de 17 decese/zi in caz de covid-19 este situată la jumătatea mediei zilnice a deceselor cauzate, în perioada 2010-2016, de afecţiuni ale aparatului respirator (37 decese/zi) şi de 2.5 ori mai mare decât media zilnică a deceselor cauzate, în perioada 2010-2016, de boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tuberculoza (7 decese/zi).
Rămâne de văzut cum va evolua această medie, în funcţie de modul în care autorităţile vor gestiona criza pandemică în perioada următoare.
Dacă pare o medie relativ scăzută și dacă datele oficiale pe care se bazează sunt reale, ea se datorează măsurilor ferme de prevenție adoptate de autorități și nu trebuie pierdut din vedere efortul depus de medici, care pot fi consideraţi adevăraţii eroi ai zilelor noastre.
Ar fi păcat ca, prin măsuri dictate de raţiuni politice şi electorale, în loc de argumente ştiinţifice, eforturile şi sacrificiile medicilor să fie compromise, iar rata deceselor celor infectaţi cu Covid-19 să crească substanţial în perioada următoare.
În acest context, este de salutat decizia anunţată de preşedintele ţării ca anul şcolar să fie continuat doar la distanţă, fără a se mai proceda la rechemarea elevilor şi studenţilor la scoală/facultate. Nu trebuie create situaţii suplimentare de risc.
Va fi destul timp de relaxare, după pandemie, deşi se pare că, pentru unii, relaxarea deja a început.
Chiar dacă datele statistice sunt aşa cum le-am prezentat şi îndeamnă mai puţin la disperare, cât la prudență, nu trebuie renunţat la măsurile ferme de distanţare socială/fizică, deoarece până la descoperirea unui vaccin sau a unui tratament sigur, cel mai bun medicament este prevenţia. Sperăm ca data de 15 mai 2020 să nu însemne începutul scăpării lucrurilor de sub control, odată cu anunţata relaxare a restricţiilor.