România 2024 – între 6 luni și 2 ani pușcărie pentru pamflet și alte deepfake-uri
Un proiect de lege menit să combată fenomenul deepfake în România se pregătește să iasă din mâinile deputaților cu pedepse cu închisoarea inclusiv pentru creatorii de conținut care vor folosi tehnologia pentru a sublinia o idee, prin stiluri care în mod normal se încadrează la satiră, pamflet sau artă SF.
Proiectul a fost inițiat în 2023 și a trecut de Senat într-o formă mai blândă, doar cu amenzi contravenționale, fără infracțiuni și pedepse cu închisoarea, în schimb deputații au simțit nevoia să fie mai aspri, adăugând celor patru articole de lege și un al cincilea, care spune că:
Art. 5. – (1) Încălcarea prevederilor art.3 constituie infracțiune și se sancționează după cum urmează:
a) crearea/realizarea conținutului tip deepfake se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani;
b) difuzarea/distribuirea conținutului tip deepfake, cunoscând natura falsă a conținutului se pedepsește cu amendă între 60 şi 180 de zile – amendă.
(2) Instanța care constată săvârșirea infracțiunii potrivit alin.(1) se pronunță și asupra menținerii sau a ridicării suspendării conținutului de tip deepfake de pe platforma online.
Acest articol îi trimite la închisoare, așadar, atât pe creatorii de conținut considerat deepfake, și-i consideră infractori și pe cei care vor difuza acel conținut. De exemplu dacă veți distribui pe Internet un clip în care președintele Iohannis pare că spune că de acum încolo va folosi numai Dacia în deplasările sale în străinătate, în locul avioanelor private de lux, veți fi pasibili de amendă între 60 şi 180 de zile, iar creatorul acelui film, care este evident un pamflet căci nu ar putea fi real, ar putea să intre la pușcărie pentru 6 luni până la 2 ani. Sau organul va folosi această ocazie doar ca să facă niște dosare penale și să bage frica în cei cărora le-ar mai putea trece prin cap să facă mișto de președinte.
Fără să negăm gravitatea fenomenului deepfake și implicațiile acestor mijloace de influențare și păcălire a oamenilor, atragem atenția că soluția nu e băgarea deepfake-ului la închisoare și cu siguranță nici pedepsirea fără discernământ a oricărui creator de conținut care folosește tehnologia modernă, alterând realitatea în scopuri artistice.
Iar obligația prevăzută în art. 3 din proiect, de a marca pe imaginile care nu corespund realității că sunt deepfake, duce la situații absurde, cum ar fi obligația ca orice film din genul SF, fantastic sau parodic, de exemplu, să conțină pe cel puțin 10% din suprafața imaginii un wattermark permanent cu textul „Acest material conține ipostaze imaginare”. Aceasta deoarece definiția legală a acțiunii de „utilizare malițioasă a tehnologiei” (art. 2 lit. b din proiect) este vagă, ambiguă, și permite extrapolarea, prin interpretarea pe care o pot face agenții statului, la orice fel de creație artistică care nu „zugrăvește” corect realitatea.
APADOR-CH a transmis către Camera Deputaților o solicitare de modificare a proiectului legislativ, prin eliminarea articolului 5 care prevede pedepse cu închisoarea. Acesta încalcă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care garantează libertatea de exprimare, aflată în strânsă conexiune cu libertatea artistică.
În plus, în Codul penal (cp) sunt deja prevăzute infracţiunile de alterare a integrității datelor informatice (art. 362 cp), de fals informatic (art. 325 cp), de falsificare a unei înregistrări tehnice (art. 324 cp), de înșelăciune în formă agravată (art. 244 alin. 2 cp – deepfake-ul se încadrează în categoria „mijloacelor frauduloase” folosite la înșelăciune). Ca atare, este superfluă introducerea de noi infracţiuni prin prezentul proiect de lege.
APADOR-CH solicită, așadar, eliminarea art. 5, prin care au fost introduse infracțiuni, din proiectul de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake (PL-x nr. 471/2023), revenindu-se astfel la forma proiectului de lege adoptat de Senat. În subsidiar, dacă se dorește menținerea infracțiunilor în proiectul de lege, APADOR-CH solicită introducerea unei prevederi în sensul că:
faptele incriminate nu constituie infracțiuni dacă sunt săvârşite în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.