Parlamentul aprobă pe șest dorința Guvernului de a-i monitoriza pe utilizatorii de cartele preplătite și de Internet wireless
Proiectul de lege inițiat de Guvern în luna aprilie 2014, care instituia obligativitatea înregistrării și stocării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, a fost aprobat rapid de Senatul României (în 2 iunie), și se pregătește să treacă la fel de rapid și discret de Camera Deputaților[1]. Proiectul a fost înregistrat la Cameră pe 3 iunie iar termenul stabilit pentru amendamente a fost de doar o zi. Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.
Inițiativa Guvernului – contestată de societatea civilă[2] – venea la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.
Organizațiile semnatare consideră că proiectul de lege inițiat de Guvern și îmbrățișat acum de Parlament urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.
Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să fie adoptate în Parlament legi lacunare și care nu au niciun efect practic serios, în afară de limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Această atitudine ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.
Proiectul de lege aflat acum la un pas de adoptare în Parlament este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:
- toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
- toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
- înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.
Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să nu se ralieze perseverenței demne de o cauză mai bună a Guvernului și să nu adopte acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private.
Semnatari:
Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)
Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org
Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata