Posts

SRI, reclamat la Oficiul European Antifraudă (OLAF)

31/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cinci organizații neguvernamentale – Societatea Academică din România (SAR), Active Watch, Asociația Miliția Spirituală, Asociația pentru Apărarea Drapturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTi) – au trimis azi o plângere la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în legătură cu modul în care Serviciul Român de Informații a primit fonduri europene pentru SII Analytics, un program cu potențial de monitorizare generalizată a populației.

Plângerea a fost înaintată în același timp și Comisiei de control a SRI din Parlament.

Principalele acuzații

În sesizare, organizațiile semnatare arată că există suspiciunea că SRI a fost favorizat înaintea și în cadrul procedurii de licitație a proiectului din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), licitație la care, de altfel, a fost singurul ofertant. SRI a depus proiectul înainte de publicarea Ghidului solicitantului.

Concret, suspiciunea de favorizare se bazează pe urmatoarele aspecte:

Dezbaterea publică cu privire la Ghidul Solicitantului aferent apelului de proiecte a durat doar 5 zile, iar apelul de proiecte a fost publicat la doar 3 zile după închiderea dezbaterii publice. Timpul între publicarea apelului de proiect de către Organismul Intermediar și depunerea proiectului a fost de numai 7 ore;
Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial la mai mult de o lună de la publicarea apelului de proiecte și declararea câștigătorului, nerespectându-se astfel prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
SRI a fost unicul aplicant în cadrul apelului lansat;
Conform Ghidului Solicitantului, SRI nu întrunește condițiile de eligibilitate pentru acordarea finanțării în cadrul acestui apel;
Proiectul în cauză încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (Art. 7 și 8) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Citiți textul integral al plângerii

Semnatari:

Demersuri anterioare făcute pe aceeași temă:

– Amintim că APADOR-CH a atras atenția asupra acestui proiect încă din vara anului 2016 – SRI primește fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetățenilor, deghizat în eGuvernare

– Răspunsurile oficiale la acel demers au fost contradictorii și în general au minimizat impactul pe care proiectul îl are asupra populației sau au contrazis prevederile din caietul de sarcini pe baza căruia au fost accesate și primite fondurile europene:

– Comisia Europeană – Suntem la curent în legătură cu preocupările exprimate de unele ONG-uri din România cu privire la acest proiect, și urmărim îndeaproape acest subiect.

– SRI: SII Analytics nu amenință drepturile și libertățile cetățenești, nu ar fi fost eligibil pentru fonduri UE

– Autoritatea pentru protecția datelor se ascunde după „securitatea națională”

Romanian Secret Services uses European Funding for mass surveillance project disquised as eGovernment

08/08/2016/in Comunicate, Slider /by Rasista

The Romanian Secret Service (SRI) is granted European funding in order to acquire software and hardware for “consolidating and assuring interoperability between information systems”. In translation this means a mass surveillance project where SRI and other public institutions would potentially have unlimited access to personal data collected and integrated in a large scale Big Brother system.

The bid was successful under Pillar 2 – OS 2.3. Increasing eGovernment systems usage, operation 2.3.1. “Consolidating and assuring interoperability of information systems dedicated to 2.0 eGorvenment services concentrated on events in citizens’ life and enterprises, cloud development”. The 184 page project was submitted one day after the call was publicly announced and it was rapidly approved despite the fact that it violates Articles 7 and 8 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union, namely the rights to privacy and to personal data protection.

The project is being promoted as to develop eGorvenment services, for detecting and preventing fraud and for increasing government efficiency. However, as the technical specifications of the project show, one of its declared purposes is to acquire hardware and software for Internet traffic interception from instant messaging apps or other similar electronic communications programmes. Therefore, the project clearly derails from the current legal framework for interceptions, as provided by the Criminal Procedure Code, where interceptions can only be authorized by a judge.

The project also aims at aggregating data sets from all major public institutions and at allowing advanced search in order to permit inquiring any type of information about any citizen or resident. Entitled SII Analytics, the project includes a chapter on behaviour analysis, therefore the system will be able to correlate information from databases as well as other public information (such as Facebook account information) and create individual profiles. Moreover, under the disguised motivation of “preventing fraud”, the system will have facial recognition features and it will include a database of approximately 50-60 million images (passport or identity card photos) to which SRI will have unlimited access.

Therefore, contrary to the project’s description, the system is nothing more than a massive tool for spying on citizen’s private life. The project does not include any limitation regarding access to the information, nor does it establish a mechanism to ensure an effective control of the system and of the approximately 1000 people authorized to access it. There is no requirement to notify the data subject or to ask for consent. Therefore, the level for potential abuses remains very high since there is no transparency and no guarantees to limit misuse.

Helsinki Commitee Romania and 3 other NGOs sent a letter to both national and European officials urging for the public procurement process to be stopped. At the same time, the signatories signal the necessity of introducing as a necessary requirement for accessing European funds the interdiction to use such funding for violating or limiting human rights. At a national level, the signatories also highlight the need for a public debate on the role of the SRI in the Romanian society and regarding the guarantees for avoiding abuses and increasing institutional transparency.

The public letter is available in Romanian here and a technical specifications analysis performed by ApTI is available in Romanian here.

SRI vrea să cumpere softul „Big Brother”. Pentru eguvernare.

08/08/2016/in Comunicate, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Explicațiile unui caiet de sarcini tehnic de pe SEAP (nr anunt de participare 168752/17.07.2016) – analiză realizată de ApTI

#NuSupravegherii

Proiectul SRI denumit SII Analytics, deși identificat ca un proiect pentru promovarea eguvernării și de combatere a fraudelor (“prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică, prevenirea fraudei și abuzurilor și creșterea eficientei în actul guvernamental;” (pag. 5, paragraful 3)), este un proiect cu potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României – un software Big Brother – cu nicio măsură de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem.

Din analiza caietului de sarcini, dincolo de problema generica a competentei SRI de a implementa un astfel de proiect, identificăm trei zone mari de probleme punctuale:

1. Interceptarea comunicațiilor

1.1. Ce prevede caietul de sarcini al licitației?

Caietul de sarcini prevede hardware și software pentru scop precis de interceptare a traficului pentru monitorizare comunicațiilor – trafic și conținut.

La paginile 10 și 11, la punctul 1.2, SRI-ul vrea să achiziționeze 4 dispozitive pentru interceptarea traficului de Internet. (1.2 Echipamentele de tip Traffic Access Point (TAP) – (4 buc.)) La paginile 11 și 12, la punctul 1.3, descoperim că SRI-ul mai vrea să achiziționeze și o „Soluție de monitorizare a utilizării resurselor de comunicare colaborativă”.

Aceasta înseamnă un software, și hardware-ul necesar pentru acesta, care ia traficul interceptat de dispozitivele de care vorbeam mai devreme și îl analizează pentru a monitoriza comunicația prin servicii și programe de instant messaging (cum ar fi Yahoo Messenger, Facebook Messenger, Skype etc.), email sau orice alte mecanisme similare de comunicație electronică.

Text original “identificarea protocoalelor specifice de comunicare colaborativă în tehnologie Web, inclusiv a mesageriei electronice “instant” și a celei tradiționale (de tip email
și asimilată), precum și a tehnologiilor conexe de schimb de informație nestructurată,
indiferent dacă serviciile de acest tip vor fi accesate și utilizate prin aplicații dedicate, sau prin
pagini Web, în instanțe de tip browser”

Din analiza textului caietului de sarcini, rezultă că vorbim inclusiv de accesul la conținut conform scopului („identificarea, decodarea și salvarea, la cerere, precum și vizualizarea artefactelor asociate (inclusiv a fișierelor text și multimedia atașate)”, „analiza și retenția selectivă a sesiunilor de comunicare respective” și merge până la „reconstrucția și vizualizarea contextului comunicării […] pentru identificarea rapidă a secvenței operațiilor și, respectiv, a relațiilor între participanți”.)

1.2. Care este problema?

Aceste dispozitive și programe nu au nici un rost în cadrul proiectului de Big Data sau e-guvernare, pentru datele transmise legal – acestea au un rol doar pentru interceptarea comunicațiilor fără acordul utilizatorilor.

Mai mult în mod normal supravegherea comunicațiilor se poate face doar în contextul stabilit de Codurile de procedură penală, deci cu autorizarea judecătorului, altfel aceste activități sunt ilegale. Unde va instala SRI-ul aceste echipamente, ce date doresc să intercepteze și cu ce autoritate vor analiza și stoca datele și informațiile rezultate în urma acestei monitorizări?

1.3. Care este scenariul cel mai negru?

Dacă un astfel de dispozitiv este instalat oriunde la un furnizor de acces Internet (ISP) sau într-un nod de interconectare (gen RoNIX), acesta ar putea intercepta tot traficul de Internet. Prin capacitatea de 10GB/s x patru dispozitive s-ar putea intercepta cam tot traficul din România prin RoNIX.

Prin software-ul de analiză, se poate identifica un anumit tip de conținut – de exemplu:
• email-uri trimise de la tribunalulbucuresti.ro
• email-uri cu fișier video atașat de dimensiune între 10MB și 25MB
• convorbiri pe Facebook/Yahoo chat între X si Y (s-ar putea ca întreg conținutul să fie mai greu de depistat, dar cel puțin faptul că 2 persoane au discutat se poate identifica)
• etc.

2. Analiză comportamentală

2.1. Ce scrie în caietul de sarcini?

Proiectul vrea să aducă împreună surse de date, care înseamnă:
 baze de date – cam orice informație structurată tabelar pusă la dispoziție de către “instituțiile beneficiare” – e.g. ANAF, MAI, CNAS etc. – pct 2.19.3.1. – “cel puțin 28.000 de tabele cu cel puțin 500.000 de coloane şi cel puțin 35.000.000.000 de înregistrări;” (pag. 95, secțiunea 2.19.3.1.1 Depozite de date comune, primul punct)

“ Nivelul surse de date cuprinde depozitele de date comune, așa cum au fost ele definite
în cadrul proiectului, ca totalitatea depozitelor de date structurate, semi-structurate şi
nestructurate – formă consolidată a datelor furnizate de instituțiile cu rol de furnizor în cadrul
proiectului “SII INFRASTRUCTURĂ” – fără a se limita la acestea, precum şi seturile de date
individuale, aşa cum au fost ele definite în cadrul proiectului, ca totalitatea seturilor de date
semi-structurate şi nestructurate, aflate în posesia utilizatorilor finali.” (pag. 95, secțiunea 2.19.3.1 Nivel surse de date)

 alte documente nestructurate (formate acceptate – “formatele PDF, HTML, HTM, XHTML, PPT, PPTX, DOC, DOCX, RTF, XLS, XLSX, CSV, XML, JSON şi TXT”) (pag. 96, paragraful 3)

Toată aceste baze de date corelate vor putea fi căutate în orice mod – de la un căutări simple (text, arii geografice) sau chestiuni mai complexe (bazate pe analiza legăturilor dintre persoane, obiecte (mașini, telefoane etc.), evenimente sau orice alt fel de informație, plasarea în timp și spațiu a acestor legături și chiar estimarea comportamentului țintelor pornind de la aceste informații și analize.

Astfel se vrea ca sistemul să poată da „răspunsuri la întrebări de tipul:
◦ A. care sunt societățile comerciale ai căror acționari sau administratori figurează la mai mult de N societăți comerciale și au cazier judiciar?
◦ B. care sunt societățile comerciale înființate între anii AAAA-AAAA, cu numărul mediu de angajați în perioada BBBB-BBBB mai mic decât N și cu rambursări de TVA mai mari de S lei?
◦ C. care sunt societățile comerciale cu cifra medie / angajat mai mare decât media + P% din abaterea medie standard a codului CAEN X?
◦ D. care sunt persoanele fizice al căror venit personal declarat pe perioada AAAA – AAAA şi creditele bancare contractate pe perioada BBBB – BBBB este cu P% mai mic decât numărul de metri pătrați de teren / clădiri * V și auto de valoare minim S lei, dobândite în perioada CCCC – CCCC;” (pag. 123-124)

Mai mult, caietul de sarcini precizează că datele colectate nu vor fi șterse probabil niciodată (“vor fi stocate pe termen indefinit numai la nivelul componentelor offline ale sistemului.” – pag 144)

Cel puțin 45 de persoane vor fi utilizatori finali /formatori, fiind instruiți în sistem, dar probabil în jur de 1000 de persoane vor avea acces la sistem.

Se cer 750 de terminale mobile cu acces la sistem și un număr nespecificat de terminale fixe. Se cere „să asigure o medie a timpului de răspuns de sub 5 secunde, în condițiile în care 500 de utilizatori concurenți vor efectua regăsiri într-un interval de 60 minute” pentru toate tipurile de căutări (pag. 154).

2.2. Care este problema?

În primul rând colectarea datelor în acest mod este ilegală. Cum deja a precizat Curtea Europeană de Justiție în cazul Bara vs CNAS și ANAF în interpretarea legii 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal, o instituție publică nu poate da datele colectate unei alte instituții publice doar pentru că “ar putea să fie de folos”, ci trebuie să se bazeze fie pe consimțământ, fie pe informarea persoanei vizate dacă existe restul de limitări conform legii.

Datele de mai sus – punctul D ne arată că cel puțin următoarele baze de date ar putea fi cumulate:
• declarații către ANAF cu privire la veniturile personale;
• credite bancare acordate;
• bunuri imobile cumpărate;
• automobile achiziționate.

Practic SRI își creează un sistem (unde s-ar putea ca și alții să aibă acces conform descrierii generale) unde ar putea căuta orice informație despre orice persoană fizică care apare într-o bază de date a autorităților publice, nerespectând în mod flagrant legislația privind protecția datelor cu caracter personal și neaplicând nicio măsură de protecție a acestor date.

2.3. Care este scenariul cel mai negru?

În varianta soft scenariul cel mai negru ar însemna faptul că o persoană ce are acces la sistem îl folosește în interes propriu – de exemplu
• vecinul tău dintr-o dată pare că știe prețul cu care ai cumpărat apartamentul sau ca mai ai 2 mașini pe numele tău; sau
• polițistul care te oprește află instantaneu că ai cumpărat 4 mașini de-al lungul vieții; sau
• se rulează o cerere de tipul – care este persoana care a vândut un apartament cel mai ieftin/cel mai scump în cartierul Militari; sau
• o firmă cunoscută ca “apropiată serviciilor” va găsi întotdeauna elemente pentru a șicana alte firme concurente.

Am făcut aceste scenarii exclusiv pe baza informațiilor despre bazele de date ce rezultă din caietul de sarcini. Dacă la aceste informații de alătură și alte baze de date – gen cele accesate prin cardul electronic de sănătate sau informațiile dorite recent de ANAF cu privire la plățile cu cardul, problemele pot fi multi mai complicate.

În varianta hard, ar fi creat automat câte un director (folder) pentru fiecare CNP identificat în vreo bază de date, astfel încât SRI și ceilalți care au acces la baza de date pot afla orice informațiile despre orice persoană dacă doresc.

Acesta este adevăratul Big Brother, pentru că poți ști tot despre toți!

2.4. Dar totuși, nu ar avea voie statul să caute în propriile baze de date pentru a depista corupții?

Ba da, dar în condiții în care să respecte drepturile cetățeanului la viață privată.

Sistemele de e-guvernare ne pot ușura viața, dar cetățenii trebuie să aibă încredere faptul că instituțiile publice colectează informațiile într-un scop bine precizat și nu pentru orice alt scop viitor.

De aceea interoperabilitatea datelor personale în zona de eguvernare trebuie să se bazeze pe transparență (cetățeanul să poate vedea în orice moment cine, când și de ce cineva a accesat datele lui) și respectarea principiilor colectării datelor cu caracter personal (limitarea scopului, bază legală, necesitate și proporționalitate, perioada de păstrare, respectarea drepturilor subiecților, notificarea încălcărilor de securitate, analiză de impact a datelor personale, angajarea unui responsabil privind protecția datelor personale, etc.) .

Vezi detalii în opinia Grupul de Lucru Articolul 29 are suficiente informații referitoare la principiile care trebuie sa stea la baza transferului de date – vezi Guidelines for Member States on the criteria to ensure compliance with data protection requirements in the context of the automatic exchange of personal data for tax purposes adopted on 15 December 2015.

De asemenea, accesul la toate datele personale dintr-o bază de date ar trebui de principiu interzis, cu posibilitatea unor excepții pentru date anonimizate sau pseudonimizate.

3. Recunoaștere facială

3.1. Ce scrie în caietul de sarcini?

Sistemul are inclusă și o componentă de recunoaștere facială (adică de recunoaștere a unei persoane dintr-o poză) care să poată opera cu o bază de date de 3 milioane de imagini – pct. 2.20

Textul include și la o serie de imagini de referința parte a „datelor salvate în depozitele de date nestructurate”. Conform documentului „În prezent, există imagini de referință alb-negru și color, cu o dimensiune medie de 16KB, ce ocupă cel puțin 950 GB spațiu pe disk (…) O persoană poate avea asociate mai multe imagini de referință. În aceste imagini, subiectul nu prezintă ocluzii sau variații ale aspectului și expresiei faciale, respectiv ale rotației capului fată de poziția frontală. Rezoluția nativă este de minim 200 x 240 pixeli.” (pag. 130, secțiunea 2.20.1 Imagini de referință)”

Din definiția de mai sus noi estimăm că aceste poze nu pot fi decât cele din buletine, dar și cele pașapoarte. (atât expirate, cât și actuale)

Un calcul minimal din spațiul ocupat pe disc ne arată că probabil vorbim în jur de 50-60 de milioane de imagini, care sunt considerate imagini de referință.

3.2. Care este problema?

În primul rând soluția de recunoaștere facială (face recognition) nu are vreo legătura cu niciunul din scopurile proiectului – de prevenire și combatere a fraudei, e clar că scopul trebuie să fie altul.

În al doilea rând este neclar în ce condiții SRI are acces la pozele din pașapoarte și buletine și cu ce scop le folosește.

În al treilea rând, se pare că imaginile de referință sunt doar începutul, ele urmând să creeze o bază de date cât mai largă . Vezi (pag. 130, secțiunea 2.20.1 Imagini de referință, paragraful 2) „Numărul și varietatea depozitelor de date comune este prevăzut să crească în continuare”– deci nu se va limita la pozele din buletine.

3.3. Care este scenariul cel mai negru?

Prin corelarea acestor informații cu cele din analiza comportamentală se pot identifica nu doar imaginile persoanelor, ci și alte detalii despre ele din restul bazelor de date.

De exemplu:

– SRI își face o aplicație astfel încât să „citească” în mod automat Facebook, astfel încât să integreze date de acolo în baza de date de recunoaștere facială: – de exemplu dacă aveți o poză reală la profilul de Facebook, chiar dacă sub alt nume sau un nume incomplet sau comun, SRI poate să conexeze restul de informații din bazele de date proprii cu acel cont de Facebook, pentru a ști că dvs sunteți acel Ion Popescu pe care îl urmărește.

– SRI/Jandarmeria filmează (și preia apoi) sau fotografiază 5000 de participanți la un protest din Piața Universității. Înregistrarea foto/video poate fi, după aceea, procesată și apoi analizată cu software-ul de recunoaștere facială pentru a identifica exact ce persoane au participat pentru a fi contactați ulterior și amendați.

Guvernul se substituie din nou parlamentului și își dă aprobare de monitorizare a deținătorilor de carduri

28/07/2016/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH protestează faţă de modul abuziv prin care guvernul (indiferent de compunere, actuală sau trecută) adoptă reglementări în materie fiscală prin care afectează/restrânge drepturi şi libertăţi fundamentale.

Ultimul abuz de această natură (după isprava din luna mai) este reprezentat de un proiect de hotărâre de guvern (HG) prin care ANAF-ul se autoabilitează să încalce grav viaţa privată a persoanelor, prin monitorizarea (fără niciun fel de autorizare judecătorească) a oricărei operaţiuni financiare efectuate de orice deţinător de card.

Pe lângă faptul că ANAF-ul şi Ministerul de Finanţe vor să fie mai “tari” decât procurorii (care au, totuşi, nevoie de autorizaţie de la judecător pentru intruziunile grave în viaţa privată), aceste structuri fiscale doresc să se situeze deasupra Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Astfel, potrivit prevederilor constituţionale, drepturile şi libertăţile fundamentale nu pot fi restrânse/afectate decât prin lege, nu şi prin alte acte normative cu putere inferioară legii, cum sunt HG-urile. În acest sens, art. 115 al. 6 din Constituţie interzice expres restrângerea, afectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin ordonanţă de urgenţă (OUG), deoarece numai legea le poate restrânge/afecta. Este de la sine înţeles că dacă prin OUG nu pot fi afectate drepturi şi libertăţi, cu atât mai puţin acestea pot fi afectate prin HG, act normativ cu putere inferioară legii şi OUG.

Este evident că datele privind operaţiunile efectuate de către deţinătorul unui card sunt date cu caracter personal, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 şi fac parte integrantă din ceea ce înseamnă viaţa privată a persoanei. Dreptul la viaţa privată este prevăzut în art. 26 din Constituţie şi în art. 8 din CEDO.

Mai mult, chiar în paragraful 2 al art. 8 din CEDO se prevede, printre altele, că nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege. Deci, potrivit CEDO, numai prin lege (nu şi prin HG) poate fi restrâns, sub orice formă, dreptul la viaţa privată.

Dacă actualul guvern, care se declară a fi altceva decât precedentele, doreşte să monitorizeze operaţiunile financiare efectuate de deţinătorii de carduri, calea constituţională de urmat nu este adoptarea unui HG care să adauge pentru cetăţeni obligaţii ce nu sunt prevăzute expres în lege, ci să întocmească un proiect de lege pe care să-l supună aprobării parlamentului. Și se va vedea dacă parlamentul va aproba sau nu astfel de măsuri.

Ca atare, APADOR-CH solicită guvernului să renunţe la practicile din trecut şi să-şi retragă proiectul de HG în discuţie.

Și tu ești monitorizat de SRI

20/01/2015/in Advocacy Legislativ, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Mâine, miercuri 21 ianuarie, Curtea Constituțională va decide dacă Legea securității cibernetice este sau nu contituțională. Indiferent de decizia curții, însă, SRI lucrează intens, pe prea multe canale, din păcate, la impunerea ideii că este imperios necesar să ne lăsăm monitorizați de servicii, pentru siguranța noastră.

Noi nu suntem de acord cu asta, nu atâta vreme cât SRI vrea legi care să-i dea dreptul să intre oricând în telefoanele, computerele și viețile noastre, fără să ne ceară voie sau fără un ordin judecătoresc.

De aceea am făcut toate demersurile care ne-au fost în puteri de a contracara propaganda SRI, cu mijloacele legale care ne sunt la îndemână. Dincolo de asta, însă, vă chemăm și pe voi să vă spuneți punctul de vedere.

Dacă nu sunteți de acord ca SRI să ne controleze viețile, așa cum se întâmpla înainte de 1989, arătați asta. Descărcați desenul făcut de Dan Perjovchi pentru APADOR-CH și afișați-l pe site-ul/blogul sau profilul vostru de Facebook, twitter sau Pinterest.

„Monitorizat SRI” este deocamdată un semn de protest al societății civile în fața exceselor SRI, dar dacă nu suntem atenți ar putea să devină o realitate cotidiană.

Aici și aici găsiți codurile embed pentru imaginile pe care le puteți folosi dacă vreți să vă alăturați demersului nostru

Pentru Facebook puteți folosit cover foto:

și imagine de profil: sau

How many unconstitutionality rulings do you need in order to respect our privacy?

10/07/2014/in Comunicate, Slider /by Rasista

These days Romania is going through an absurd competition between the state – that keeps imposing laws designed to give it complete control over the citizens’ communications – and the justice system, that can’t stop ruling these laws unconstitutional. The signatories of this document are welcoming the Romanian Constitutional Court’s latest decision, which rules the so called “Big Brother” law to be unconstitutional, as well as the Ombudsman decision to notify the Constitutional Court on the matter of the unconstitutionality of the law requiring the registration of all prepaid SIM cards, and are asking the Members of the Parliament to overcome their weaknesses dealing with the intelligence services and focus their efforts towards legislating in the interest of the public and respecting fundamental human rights.

We consider that after two unconstitutionality rulings, and an invalidation at the European level, during the last 5 years on the same issue, the Parliament, the Government and the intelligence services should understand that their goals are infringing on the fundamental rights of the citizens.

Some history:

Communication, location and identification data retention by the communication service providers generated ample controversy ever since the introduction of the 2006/24/UE European Directive. In Romania, the first law (law no.298/2008) that attempted to implement the directive was ruled unconstitutional. The Constitutional Court of Romania (CCR) based their argumentation, primarily, on the fact that data retention infringes on the right to privacy by imposing the obligation to, indiscriminately, retain personally identifiable information on all citizens using communication services.
In 2012, a new data retention law (law no. 82/2012) was adopted by the Romanian Parliament. This too was ruled unconstitutional by the CCR a couple of days ago. Unanimously. The Court found the provisions of the data retention law to be unconstitutional.
The European Directive concerning data retention was invalidated as well in April 2014 by the European Court of Justice (ECJ). This paved the way for the European Union Member States that implemented the directive to repeal the laws implementing it. Instead of taking advantage of this and repealing law no.82/2012, the Romanian Parliament went the other way by adopting, using the emergency procedure, the law on the Government’s Executive Order no.111/2011, which implements yet another abusive measure: registering all prepaid SIM card users and all WiFi hotspot users. On top of that, we have serious reasons to expect the same kind of legislative speed when it comes to the cybersecurity law that is just a few votes away from beng adopted.
The civil society notified each time the Ombudsman, the presidents of both chambers of the Parliament and the President of Romania of the unconstitutionality of these initiatives. At the eleventh hour, the Ombudsman took note of the unconstitutionality of the prepaid SIM card registration law and notified the CCR. “The Ombudsman considers that the Law for the modification and completion of the Emergency Executive Order of the Government no.111/2011 concerning electronic communications infringes on the principle of guaranteeing and protecting privacy by the public authorities and the principle of proportionality expressly stipulated by art. 53 alin, (2) of The Constitution.”

In conclusion, the signatories are welcoming the prompt answers of the CCR and the Ombudsman to the issues raised by the civil society, and appreciate the fact that the two institutions are keeping a check on the constitutional misadventures of the legislative. We are trusting the CCR to rule the law of SIM card and WiFi registration to be unconstitutional during the 16 September 2014 session, when it will analyze the Ombudsman’s notification.

We are appealing to the Parliament and the Government to focus their efforts to improve the nation’s fortunes on economic development, not on restricting fundamental freedoms.

Signatories:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Big Brother e neconstituțional, nu-i mai nășiți și alte rude

09/07/2014/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Apelul societății civile către președintele Băsescu:

Domnule președinte,

După ce Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother, facem azi un apel suplimentar în favoarea solicitării de a nu promulga Legea cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională și pentru această „soră mai mică” a Legii Big brother.

Unsprezece organizații neguvernamentale doresc să aducă un argument suplimentar pentru solicitarea pe care v-au adresat-o la data de 7 iulie 2014, în sensul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a legii cartelelor preplătite și a Wi-Fi-ului cu buletinul, care v-a fost înaintată spre promulgare.

Ieri, 8 iulie 2014, Curtea Constituțională a pronunțat, cu unanimitate de voturi, o decizie prin care a constatat neconstituționalitatea Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, mai cunoscută sub numele de Legea Big Brother.

Atât această Lege Big Brother, recent declarată neconstituțională, cât și „sora ei mai mică”, legea cartelelor preplătite și a Wi-Fi-ului cu buletinul, ridică aceeași problemă centrală, și anume încălcarea dreptului la viață privată și la protecția datelor personale, prin instituirea unor măsuri de supraveghere vădit disproportionate, care, sub pretextul protejării securității naționale, îi prezumă pe toți cetățenii drept suspecți și potențiali teroriști.

Noua lege dorește practic ca orice comunicație electronică a cetățenilor români să se poată desfășura doar după identificarea persoanei. Acest lucru va afecta numai viața privată a majorității cetățenilor, în timp ce pentru infractorii în numele cărora a fost inventată legea, soluțiile de eludare a acesteia sunt banale. Totodată legea contravine și altor acte normative sau inițiative care presupun anonimatul, ca și conditie de bază a comunicării (vezi. de ex. Legea avertizorilor de integritate sau Linia Telefonică Anticorupție).

Faptul că, ieri, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege care, în esență, încalcă aceleași drepturi și prin aceleași metode, ca și legea ce v-a fost trimisă spre promulgare în urmă cu câteva zile, constitutie un motiv suplimentar extrem de serios pentru a susține solicitarea noastră de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a legii cartelelor preplătite și a Wi-Fiului cu buletinul.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cine mai poate opri promulgarea legii cartelelor pre-pay

03/07/2014/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Șapte organizații neguvernamentale au cerut azi Avocatului Poporului, precum și președinților Senatului și Camerei Deputaților să uzeze de dreptul lor de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele pre-pay și rețele Wi-Fi.

După ce legea a fost adoptată în procedură de urgență de ambele camere ale Parlamentului, CCR rămâne garantul respectării drepturilor omului la viață privată. Sesizarea Curții nu poate fi însă făcută înainte de promulgare (conform legii de funcționare a acesteia – 47/1992), decât de următorii: Avocatul Poporului, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Președintele României sau un număr de 50 de deputați și 25 de senatori.

Dacă legea nu va ajunge în analiza CCR înainte de promulgare, ultima șansă pentru ca ea să nu intre în vigoare ar fi ca Președintele României să o trimită înapoi Parlamentului pentru reexaminare. Este puțin probabil, însă, ca acesta să o facă, întrucât legea în sine este o inițiativă discutată deja în CSAT.

Textul solicitării

Stimate domnule Valeriu Zgonea, președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului,

Stimate domnule Victor Ciorbea, Avocat al Poporului

Organizațiile semnatare consideră că Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice, adoptată ieri, 2 iulie, de Camera Deputaților în procedură de urgență, afectează grav dreptul la viață privată consfințit de Constituție și vă solicită să sesizați Curtea Constituțională cu privire la potențiale aspecte de neconstituționalitate.

Legea adoptată este neclară și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Guvernul a adoptat această inițiativă– contestată de societatea civilă – la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca “Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că legea urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. Comisiile Camerei Deputaților, sesizate pe fond, doar au simulat dezbaterea publică și au adoptat proiectul la o zi după ce președintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicații a afirmat public că se așteaptă amendamente și că proiectul va mai fi dezbătut abia în sesiunea ordinară din toamnă.

În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să intre în vigoare legi lacunare și care nu au practic niciun efect benefic serios, dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Istoricul adoptării acestui proiect ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Trebuie precizat că legea este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani, toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Amintim și că peste 1500 de organizații prestigioase și cetățeni au semnat până acum o petiție împotriva activităților de supraveghere în masă din România (http://coliberator.ro/petition/).

Organizațiile semnatare vă solicită să acționați în spiritul mandatului dumneavoastră și să vă exercitați atribuțiile legale, sesizând Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private, înainte de promulgarea ei.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

SRI vrea să ne „repare” computerele cu forța

26/06/2014/in inPresa, Video /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă explică, la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.

Parlamentul aprobă pe șest dorința Guvernului de a-i monitoriza pe utilizatorii de cartele preplătite și de Internet wireless

06/06/2014/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Proiectul de lege inițiat de Guvern în luna aprilie 2014, care instituia obligativitatea înregistrării și stocării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, a fost aprobat rapid de Senatul României (în 2 iunie), și se pregătește să treacă la fel de rapid și discret de Camera Deputaților[1]. Proiectul a fost înregistrat la Cameră pe 3 iunie iar termenul stabilit pentru amendamente a fost de doar o zi. Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Inițiativa Guvernului – contestată de societatea civilă[2] – venea la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că proiectul de lege inițiat de Guvern și îmbrățișat acum de Parlament urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să fie adoptate în Parlament legi lacunare și care nu au niciun efect practic serios, în afară de limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Această atitudine ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Proiectul de lege aflat acum la un pas de adoptare în Parlament este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să nu se ralieze perseverenței demne de o cauză mai bună a Guvernului și să nu adopte acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

[1] http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=14203

[2] http://www.apador.org/cerem-parlamentarilor-sa-nu-voteze-proiectul-de-lege-privind-inregistrarea-cartelelor-pre-pay/

[3] http://apti.ro/Ini%C5%A3iativ%C4%83-legislativ%C4%83-privind-%C3%AEnregistrarea-utilizatorilor-serviciilor-de-comunica%C5%A3ii-electronice-tip-Prepay