Posts

Analysis of the implementation of the infrastructure measures of the action plan pertaining to the ECHR judgement in the case REZMIVEȘ and others v. ROMANIA

26/06/2019/in Aresturi, Comunicate, , Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare, Speciale /by Rasista

On the 25th of April 2017, ECHR has adopted a pilot judgment in the case REZMIVEȘ AND OTHERS v. ROMANIA which concerned prison overcrowding and inadequate prison conditions.

Following this judgment, on January 25^th 2019, the Romanian Government sent out to the Committee of Ministers of the Council of Europe (appointed for the implementation of ECHR judgements) an action plan aimed at solving the problem of prison overcrowding and the improvement of detention conditions.

The action plan also includes a timetable for the implementation of these measures spanning over 7 years (2018-2024).

We are currently in stage II of the implementation. Investments in infrastructure are the key component of this plan, which in turn will increase the number of detention places (to solve overcrowding) and modernize them (to address the other problems related to conditions of detention).

APADOR-CH has submitted many freedom of information requests (based on the Law on the freedom of information no. 544/2001) to establish whether the implementation of this plan adheres to its timetable.

The modernization of prisons

Promises: 8095 new places of detention and 1351 modernized places

I.A. According to the action plan, 8095 new places for detainees will be created along with the modernization of 1,351 places, over the span of 7 years. The creation of these new places will be done by the construction of 2 penitentiaries (the Berceni Penitentiary and the Unguriu Penitentiary) which will also ensure an extra 1,900 places (paragraph 47 of the action plan).

According to Annex 1 of the action plan, the new detention places will be created by:

– changing the use/transforming some existing facilities into detention areas (e.g. by turning places such as the canteen, festivities room, production workshops, offices or storage areas into detention spaces).

– the construction of new detention spaces (by building new wings/ sections in some prisons and by creating two new penitentiaries: Berceni and Unguriu)

The action plan contains 6 stages (paragraph 48) as follows:

Stage 1 (2018) – objective: the creation of 1 new detention place and modernization of 500 existing places.

Stage 2 (2020) – objective: the creation of 44 new detention places and modernization of 85 existing places.

The answer received from the Ministry of Justice in April 2019 states that 70 new detention places were finalized between January 2018 – February 2019 (30 at the Giurgiu Penitentiary and 40 at the Deva Penitentiary) and 282 detention places were modernized (Deva Penitentiary). We can already see a negative deviation from the plan, both regarding the creation of new detention places (there should have been 316 new detention places at the end of 2018) and the modernization of existing places (by the end of 2018 500 detention places should have been modernized).

Stage 3 (2021) – objective: the creation of 508 new detention places and modernization of 85 existing places.

Stage 4 (2022) – objective: the creation of 3.997 new detention places and modernization of 666 existing places. At the end of 2022 the Unguriu Penitentiary, with 900 places, should be finalized. Furthermore, also at the end of 2022, the modernization of the existing detention places should be finished, because stages 5 and 6, which refer to 2023 and 2024, don’t include any modernizations but only the creation of new detention places.

Stage 5 (2023) – objective: the creation of 2730 new detention places. At the end of 2023, the Berceni Penitentiary should be at least partially finalized, it will ensure 500 new detention places (of its full capacity of 1,000 places).

Stage 6 (2024) – objective: the creation of 500 new detention places and modernization of 85 existing places. The 500 new detention places will be ensured by the Berceni Penitentiary, which should be fully functional by the end of 2024 (1,000 places).

Achievements in 2019: 70 new places, 282 upgraded places, 0 steps to build new prisons

I.B. Under point 3 of Annex 1 the action plan establishes the stages and the calendar for the construction of the Berceni Penitentiary with a total capacity of 1,000 places which must be finalized and operational by December 2024.

According to this action plan, the following activities should have been finished by June 2019:

preparation of a feasibility study [target date: June 2018]
approval of this feasibility study by the Interministerial Council (IMC) [target date: December 2018]
adoption of a Government Decision (GD) to approve the technical and economic indicators of the investments [target date: June 2019]

The answer received by the Association from the Ministry of Justice stated that as of March 27th, 2019 none of the above-mentioned activities had been carried out.

I.C. Under point 4 of Annex 1 the action plan establishes the stages and the calendar for the construction of the Unguriu Penitentiary, with a total capacity of 900 places, which must be finalized and operational until December 2022.

According to this action plan, the following activities should have been finished by June 2019:

– definition of the concept and design brief [target date: January 2018]

– approval by the technical and economic council of the Romanian Prison Administration Authority of the concept and design brief [target date: January 2018]

– preparation and submittal by the Ministry of Justice of a GD proposal to be approved by the Romanian Prison Administration Authority for the tender of the feasibility study [target date:

– performance of the technical reports and feasibility study [target date: June 2018]

– approval of the feasibility study by the Romanian Prison Administration and submission for approval to the Ministry of Justice of the technical and economic indicators by the Interministerial Council and preparation for the GD proposal to the approval thereof [target date: December 2018]

– preparation and approval of the requirements specification for awarding the works, course of the procedure and preparation of the technical project [target date: throughout 2019, until December 2019]

The answer received by the Association from the Ministry of Justice stated that until the 27th of March 2019 none of the above-mentioned activities had been carried out.

The overcrowding of prisons in 2019 – constantly 111%

Regarding occupancy index in the penitentiaries, a detailed situation was published for June 25, 2019, on the website of the National Prison Administration (ANP). Essentially, on 25^th of June 2019 the rate of occupancy was at 111.12% (19,083 prisoners and 17,173 detention places observing the 4 sqm per person standard). For prison hospitals, the occupancy rate at that date was 68.38%, for provisional detention centres it was 42.41% and 71.23% for juvenile detention centres.

Thus, on the 4th of June 2019, the rate of occupancy was at 111.68% (19,178 prisoners and 17,173 detention places observing the 4 sqm per person standard). For prison hospitals, the occupancy rate was 61.93%, 43.86% for provisional detention centres and 75% for juvenile detention centres.

A similar overview was published on the website of the Romanian Prison Administration Authority on May 21st, 2019. Thus, on May 21st, 2019 the rate of occupancy was at 111.45% (19,179 prisoners and 17,209 detention places observing the 4 sqm per person standard). For prison hospitals, the occupancy rate at that date was 66.12%, for 43.73% for provisional detention centres and 75% for juvenile detention centres.

Furthermore, an overview on the occupancy rate was published by the Romanian Prison Administration Authority in February 2019 as well. Thus, on February 19th, 2019 the rate of occupancy was at 111.83% (19,244 prisoners and 17,209 detention places observing the 4 sqm per person standard). For prison hospitals, the occupancy rate at that date was 71.10%, 46.74% for pre-trial detention and 73.97% for juvenile detention centres.

Solutions to reduce the overcrowding in the short-term

The 111% occupancy rate for penitentiaries could be reduced to 100% either by a reduction of the number of prisoners by 2,000 (19,178 – 17,173 = 2,005) or by creating/modernizing approximately 2,000 detention places (and maintaining the same number of inmates).

According to the action plan, the proposed 2,000 new detention places or modernized places should be achieved only by the end of 2022, provided that there are no deviations from the timetable. However, as shown above, the calendar hasn’t been observed. Although there should have been an extra 816 (new or modernized) places in prisons by the end of 2019, by February 2019 only 352 had been created (70 new places and 282 modernized), i.e. only 43% of the planned number of places. We are safe to assume that there will be further delays in the future.

At this pace, we can conclude that the reduction of the occupancy rate from 111% to 100% by adding 2,000 places in prisons is likely to occur in 2022 – 2023. The most feasible target date, however, would be 2023.

The effects of the law on conditional release

A fast solution for reducing the occupancy rate to 100%, would be the reduction of the number of inmates by 2,000, which seems to be an alternative to increasing the number of places in prison. This is the solution currently used (to reduce the number of inmates) and translates into several legislative changes: such as the law on conditional release or the use of alternative penal sanctions to imprisonment.

Considerations on the law on conditional release (Law no. 169/2017). The compensatory measures introduced by Law no. 169/2017 consist in the reduction of sentences with 6 days for every 30 days executed in unsuitable conditions. Thus, for every 30 days executed, 36 days are counted (for one actual month, one month and 6 days are counted, thus almost one month and one week, and 5 months for every 4 actual months etc.)

The action plan also mentioned this law as one of the measures which will contribute to solving the problems related to penitentiaries (paragraph 34 of the action plan).

According to the Romanian Prison Administration Authority’s press release no. 21652/14.01.2019, in the timeframe since the law on sentence reduction became effective (21st of July 2017) and the press release (January 14th 2019), so within two and a half years, 14,402 inmates benefited from this law and were thus released. Out of the total number of inmates 2,551 were released due to the “reductions” provided by the law and their sentence was deemed as fully executed, while 11,851 were released on probation, because based on the “reductions” they had executed a quota (fraction) of their sentence, thus allowing them to be released on probation.

The actual concern regarding the “law on conditional release” is that it was applied with no differentiation whatsoever (for all inmates). Thus, it allowed and still allows the early release of inmates imprisoned for severe and grave offences, since this reduction also applies to them. However, such a law could apply only to those who were subjected to the same conditions of imprisonment throughout their sentence, for the law not to be discriminatory.

The public reacted vehemently especially when the “beneficiaries” of the law on conditional release committed new serious offences after their release (murders, rapes, robberies etc.).

Maybe a different political approach would have found alternatives to the “law on conditional release”, solutions which would not have permitted the fast-tracked release of recidivists (inmates who had previous convictions besides their current sentence) and to inmates who have committed serious and grave offences.

For example, legislative measures could have been taken to accelerate the release of first-time offenders and for the release of prisoners convicted for less severe offences. This would have freed up new places in the penitentiaries and would have enabled the relocation of the prisoners detained in substandard facilities, without the accelerated liberation of repeat offenders and the prisoners sentenced for serious or very serious offences.

At present, it would be possible to repeal the law on conditional release and to adopt alternative measures with less harmful effects for society, so that the penitentiary occupancy index, which is currently 111%, falls below 100% (see also APADOR-CH opinion on the law on sentence reduction.

Obviously, the ideal measure would be the accelerated construction and modernization of new prison places, which in return would eliminate the accelerated release of repeat offenders, but within a tense social climate, the most reasonable solutions are often the hardest to implement.

The Council of Europe is not convinced and calls for further modernization measures, but also financial compensation for inmates

In this context, the recent Decision No. H46-21/2019 of the Committee of Ministers of the Council of Europe (which oversees the execution of the ECHR judgements) in the meeting no. 1348, 4-6 June 2019 on the implementation of the European Court’s judgment in the case Rezmiveș and Others and Bragadireanu group v. Romania (Application. 61467/12) is worth mentioning.

This decision established that:

regarding the current efforts to upgrade prison infrastructure, clarifications are still required to enable the Committee conclusively to assess the authorities’ strategy; requested them to specify whether the modernization work envisaged covers all premises in need of such intervention and, should this not be the case, to state their intentions in respect of the rest of these premises(point 4 of the decision)

the authorities must review and adapt their current plans to modernize and renew the existing network of arrest detention centres, to ensure that all facilities intended for holding remand prisoners before trial offer Convention-compliant conditions, adapted to the length of their stay, including sufficient living space, adequate material conditions with direct access to natural light and air, an appropriate regime of out-of-cell activities and suitably equipped premises for such activities (point 7 of the decision)

alongside improvements in the living conditions in prisons and pre-trial detention facilities, accessible and effective preventive and compensatory remedies at domestic level are necessary to allow the European Court, in due course, to refer back to national courts the thousands of applications pending before it relates to the problems raised by these judgments [Rezmiveș] (point 8 of the decision)

while Romania established a preventive remedy in 2014 and a mechanism providing for reduction of sentence of persons detained in inhuman or degrading conditions in 2017, it remains for the authorities to enact legislation allowing persons who did not, or will not, benefit from a reduction in sentence, who have lodged or could lodge complaints with the European Court about their conditions of detention, to claim financial compensation (point 9 of the decision)

it expressed its deep concern at the delay in establishing the compensatory financial remedy, urged the authorities to step up their efforts with a view to finalizing draft legislative proposals and engaging the necessary procedures for their adoption; in the event that no tangible progress in the legal process is reported by 1 October 2019, instructed the Secretariat to prepare a draft interim resolution for consideration at their 1362nd meeting (December 2019) (DH) (point 10 of the decision).

Modernization of prisons, release of inmates or financial reward – what would the public opinion choose?

To this day, the Council of Europe considers that all problems related to overcrowding and living conditions of prisoners are not solved and requests new measures pertaining both to the modernization of the infrastructure and the adoption of new laws to establish compensatory remedies for the prisoners.

Currently, the Romanian Civil Code (art. 1349 and following) contains provisions which allow the payment of injuries, either moral or material, suffered by a person regardless of the circumstances in which these injuries occurred. Thus, the courts have the ability, to judge every individual case within the legal statute of limitations and to evaluate whether or not an injury existed, the nature of the injury, what the exact injury was and to determine the best remedy.

In the current social and economic environment, the idea of adopting new laws enabling the financial compensation of convicted persons is quite challenging to put into practice under different conditions than those stated by the Civil Code. It’s not the first time this option was on the public agenda, and the reactions weren’t positive.

The modernization of police arrests

Promises: 1596 new places and 187 modernized places

The action plan also establishes the creation of new places and the modernization of the existing places in the pre-trial detention centres (commonly known as “police arrests”). The action plan establishes the creation of 1,596 new places and the modernization of 187 places over the span of 6 years (2018-2023) (paragraph 55 of the plan).

The action plan contains 3 execution stages (paragraph 56) structured as follows:

Stage 1 (2018) – target new/modernized places – 114

Stagiul 2 (2019-2021) – target new/modernized places – 153

Stagiul 3 (2021-2023) – target new/modernized places – 1.516

The answer received by the Association from the Romanian General Police Inspectorate (RGPI) in March 2019 states that no new places have been created between January 2018 – February 2019, but 147 places have been modernized as follows:

– Provisional Detention and Pre-trail Detainment Centre of the Maramures Police Inspectorate (30 places) – currently being commissioned;

– Provisional Detention and Pre-trail Detainment Centre of the Galati Police Inspectorate (34 places);

– Provisional Detention and Pre-trail Detainment Centre of the Iasi Police Inspectorate (50 places);

– Provisional Detention and Pre-trail Detainment Centre of the Maramures Police Inspectorate (33 places) – currently being commissioned.

Thus, the target for stage 1 (2018), i.e. 114 modernized places was achieved together with a part (33) of the total number of 153 places established under stage 2, with the commissioning date December 2021.

It bears mentioning that the highest number of new/modernized places is planned for stage 3 (2021-2023) i.e. 1,516, for the provisional detention and pre-trial detention centres. The total number of places for stages 1 and 2 (2018-2021), i.e. 267 is quite easy to achieve. However, there is a significant difference between the initial two sages where the target was 267 places (for 2018-2021) and the last stage with a goal of 1,516 places (for 2021-2023).

Occupancy rate in police arrests: 55,7%

Regarding the occupancy rate of pre-trial detention facilities, the Romanian General Police Inspectorate declared that on 19.03.2019 the total number of detainees was 779 out of the 1398 places which fulfilled the 4 sqm per person standard. Thus, there was an average of 55.7% on 19.03.2019.

Furthermore, the Romanian General Police Inspectorate sent us the statistic for the inflow and outflow of detainees for the entire month of February, split for each day of the month. This enabled us to determine that during the month of February 2019 the number of persons held in custody varied between 719 and 751 per day, with a total number of 1398 of places (hence an occupancy rate between 51.4% and 53.7%).

Observations during monitoring visits in arrests and prisons

APADOR-CH representatives visited 10 units of detention ( policearrests and penitentiaries) during January-June 2019, namely: Prisons and Police Arrest and Pre-trial Detention Centres from Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galati, Craiova, Bucharest and Târgu Jiu.

Detention conditions in police arrests

The use of alternative arrest methods as well as the investments made in recent years in the rehabilitation of police arrest and pre-trial detention centers have made the arrests no longer overcrowded, with the occupancy rate being far below the capacity of the centres in all the visited units.

Although extensive investments have been made in many units, there are still issues to be resolved regarding the hygiene of premises, the placement of too many beds in rooms related to their surface or other aspects such as:

There are still rooms without toilets in which inmates use the classical bucket during the night for their needs, while during the day they have to resort to the goodwill of the officers to be taken to the toilet or shower;
In some police arrests that are located in the basement there is still the problem of illumination and insufficient ventilation of the rooms. Even though air conditioners have been installed, in some places they do not work and they do not replace natural light and fresh air anyway;
In most police arrest centres there is no medical assistance dedicated to the detainees. The same medical staff of the County Police Inspectorates, which provides medical assistance to the police staff, also sees the inmates. And this assistance is not always assured;
Psychiatric or psychological assistance is still lacking, although a significant percentage of the arrested population has mental health problems;
In most arrest centres, the right to shop is solved by sending police officers to the market, which reduces the dignity of their function, being practically turned into a messenger for the inmates.

Detention conditions in prisons

In the penitentiary system, despite the important releases of the past two years, the overcrowding continues to exceed the detention capacity. Investments in the modernization of existing premises or in creating new ones are at this moment lacking taking into consideration its necessary amplitude in order to see a considerable improvement.

In order to improve the life of the inmates, in 2019 the food allowance was doubled from 3.5 lei / day / prisoner to 7 lei / day / prisoner and the value of hygienic-sanitary materials received monthly by each prisoner increased substantially: razors, two rolls of toilet paper, toothpaste, shaving paste, comb, soap, shampoo, nail clippers, detergent, etc. According to the statements of inmates, these materials are sufficient, but most of the inmates with whom APADOR-CH has been interacted continue to complain about the quality of the food.

According to administrative estimations, the monthly expenses with a prisoner are 505 lei, plus the amount representing the salaries of the staff.

With few exceptions, such as the new and modern building of the Giurgiu Penitentiary, put into use at the beginning of 2019, attempts were made to rehabilitate the existing premises, a third row of overlapped beds was removed in order to create a less crowded space to existing rooms.

Overall, the following problems persist:

Poor hygiene in many of the detention rooms or food blocks;
Disabled or insufficient bathrooms for the number of inmates per room and a hot water program too short for everyone to shower;
Few or no medical staff (except for the Galati Prison, all the other visited prisons had a deficient number of physicians or did not have at all – Miercurea Ciuc case);
As with police arrests, there is a chronic lack of psychiatric medical staff;
Lack of testing programs when entering the prison system for sexually transmitted diseases and generally lack of methods to prevent the spread of these diseases, eg condoms;
Lack of effective programs for qualification of inmates, to facilitate their reintegration after release;
Insufficient staff to carry out socio-educational activities that most inmates say they need;
Insufficient jobs for inmates, with or without payment. Given that the Romanian labor market lacks staff and the prisons have people wanting to work, it would be desirable for the Ministry of Justice to find solutions together with the Labor Ministry to link the two segments.

Observations and recommendations for the visited police arrests

Police arrest and pre-trial detention Centre from Bucharest (Central Police arrest) (full report)

Although there have been large investments in the semi-basement, there is still a need for funds to be allocated to the ground floor of the detention centre where women are accommodated. All 11 rooms require rehabilitation, as they have not been rehabilitated and have dampness, water infiltrations, rusty sanitary facilities and poor hygiene conditions.
Further, police officers are personally involved in making the shopping and distributing the products to the arrested persons.

Police arrest and pre-trial detention Centre from Miercurea Ciuc (full report)

All 11 arrest rooms require urgent investment. They have water infiltrations, rusty sanitary facilities and poor hygiene conditions. There are two bathrooms on the hall, one used by women (also used by the centre staff) and a sanitary group used by men.
Walls are blocked with plastic bottles because the sewage odor is penetrating and difficult to bear. All sanitary facilities are rusty, old and partially functional. Using a bucket for the physiological needs during the night is inhuman and degrading treatment within the meaning of the jurisprudence of the European Court of Human Rights in Strasbourg.
The placement of the telephone is totally inappropriate because of the chosen location – in the medical cabinet – but also because it is not possible to provide visual supervision to those who use it.

Police arrest and pre-trial detention Centre from Galați (full report)

The arrest is visibly changed from the last APADOR-CH visit, freshly renovated, modernized sanitary units, insulating glass windows, ventilation system on the hall and in the rooms.
However, the project could have provided for the location a smaller number of beds, in order to respect the norm of the room space.
There is no psychologist / psychiatrist for detainees.
Phones should be located in an area to ensure the confidentiality of calls.
It is required to supplement the book fund from the library with copies of the Criminal Code and Criminal Procedure Code, the most required books in the system.
Refurbishment and equipping of the courts with minimal equipment for physical activities.

Police arrest and pre-trial detention Centre from Dolj (full report)

Over the last 4 years, funds have been allocated for repairs, cleaning and improvements, however, the sensation left by Dolj Centre, probably due to its basement location, is one of dirt and darkness.
It is necessary to install doors to bathrooms and to ensure a periodic cleaning of them.
It is necessary to re-establish the visiting sector for minors so that the visits to take place without a separator, according to the legislation in force.
Install the 4 fitness bikes and treadmills purchased in the walking courts to give people the opportunity to do sports.
Provision of medical assistance within the arrest, including by intensifying the efforts to fill the vacant post of arrest doctor.

Police arrest and pre-trial detention Centre from Giurgiu (full report)

Although it is no longer overcrowded, it is necessary to construct a new arrest centre, as employees have stated, because there are no conditions for a reorganization of the existing detention space, for example there is no technical possibility of installing bathrooms in the rooms.
The center is often confronted with power outages, which is why air conditioners in rooms do not work.
It is recommended to remove the perforated metal panels from the windows, which prevents the air from entering the rooms.
The phones for detainees should be placed in an area to ensure the confidentiality of the conversations.
Supplying the medical room with a first aid kit.

Observations and recommendations for the visited prisons

Giurgiu Penitentiary (full report)

It is the only visited prison that had a new building structure, built to modern standards of detention. Otherwise, only 50% of the penitentiary provides adequate conditions of detention. Even if it is not overcrowded, many rooms in the penitentiary still do not meet the hygienic legal standards.
According to the management, the unit has a low capacity to spend funds for the rehabilitation of the detention facilities, because it does not find skilled persons neither inside the penitentiary, among inmates, nor outside.
The hot water program in rooms with more than 3 people should be extended for more than one hour so that all the occupants of the room have the time to shower.
Intensify the efforts to collaborate with the School Inspectorate for organizing classes of 5th-8th grades in the penitentiary so that the level of schooling is no longer an obstacle in obtaining a qualification and, later, in finding a job.

Galați Maximum Security Penitentiary (full report)

As for 2012 (the last visit of APADOR-CH here), some things from the Galati Penitentiary have changed for the better, but the conditions of detention in general and the overcrowding of the rooms remain to be solved.
It is commendable that the socio-educational sector manages to involve a large number of prisoners in educational activities. It would be desirable to emphasize the qualification courses, in order to give prisoners an advantage when leaving the penitentiary and aproaching the labor market.
It is understandable and appreciated the leadership’s concern to stop the traffick of drugs and mobile phones, which it says there were on a large-scale in the years before 2017. But some measures taken in this regard seem to punish prisoners and make their detention more difficult, in addition to the conditions that are so improper. These effects also seem to be reflected in a slightly increased number of aggressions and self-aggressions among prisoners, according to activity data from 2018 – 68 cases in 2018 compared to 48 in 2017, in the circumstances of a decreasing number of prisoners. According to the same report, the number of acts of violence against the staff sharply increased, from 1 in 2017 to 14 in 2018, which may indicate a latent state of frustration among prisoners.
The management should reconsider the decision to ban refrigerators on the hallways for the use of prisoners.
Extending the warm water distribution period, from one hour and a half – two hours to three hours, at least in the eight-person rooms, so that everyone can have a shower.
Finding solutions for keeping the prisoners busy through paid work, at least those under an open regime, which would not require such a strict guard.

Miercurea Ciuc Penitentiary (full report)

APADOR-CH appreciates that Miecurea Ciuc Penitentiary is one of the cleanest and most neated prisons in the country. However, there are two major problems: the overcrowding and the lack of medical assistance since 2014 to provide health care.
At the time of the visit, in one room there were, for example, 16 prisoners and 18 beds, each prisoner having 1.56 sqm space, much below the 4 sqm standard. The prisoners in this room have complained that there are no staircases at the overlapped beds, that the food is bad, the yards are small and the time spent outside is limited, they do not receive envelopes and stamps, they would like to work no matter if they are paid or not.
It is recommended to solve the problem of overcrowding, including through the development of a medium and long-term strategy considering that the space and nature of the penitentiary does not allow the extension or construction of new premises.
Hiring a permanent general practitioner in the penitentiary. Given that some of the nurses are about to retire, penitentiary officials have to think of solutions to replace them so they will not end up in a deadlock.

Târgu Jiu Penitentiary (full report)

The level of overcrowding remains high, a prisoner having a maximum of 2 sqm space, which flagrantly contradicts the 4 sqm recommended by the Committee for the Prevention of Torture. The association recommends to the prison’s leadership but also to the National Administration of Penitentiaries to find urgent solutions for the decongestion of rooms where the air is unbreathable.
Nearby, in Bumbeşti-Jiu, there is a fully equipped unit of the Gendarmes’ Authority that would meet the conditions for a penitentiary with a minimum investment. This location is no longer used, being left to degrade. The Târgu-Jiu Penitentiary’s management mentioned that made proposals to National Administration of Penitentiaries to take over this space starting with 2016, but no solutions were found at the level of the two ministers: the Ministry of Administration and Interior and the Ministry of Justice.
Investments in the food sector are needed (renovation, purchase of a ventilation system).
Reorganize the visitor space with minors.
Intensify the efforts to take over the Bumbeşti-Jiu location to be transformed into a penitentiary, given the need for new detention spaces at international standards.

Craiova Penitentiary (full report)

It is a visible improvement regarding the overcrowding since the 2014 visit. Also, the Craiova Penitentiary is among the few who benefits from a psychiatrist. However, in relation to the workload here, APADOR-CH recommends that there should be at least another psychiatrist.
In addition, it would be necessary:

– placing refrigerators in the rooms;

– placing condoms in places accessible to prisoners to prevent the spread of sexually transmitted diseases;

– supplying the medical room with fast HIV tests;

– repairing the ventilation system at the food block.

Raport asupra vizitei în Centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Inspectoratului Județean de Poliție Dolj

19/06/2019/in Aresturi /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

La data de 11 iunie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J Dolj . Vizita a început la ora 10 dimineața și a luat sfârșit la ora 13. Cea mai recentă vizită a unor reprezentante APADOR-CH aici a avut loc în 2012, conform raportului de pe site-ul asociației.

Efective, personal, spații de detenție, dotări

La data vizitei C.R.A.P Dolj găzduia 22 de arestați dintre care 16 bărbați adulți, 3 femei și 3 minori (toți băieți). Arestul este amplasat la demisolul unei clădiri din incinta IJP Dolj. Spațiile de deținere ale arestului constau în 16 camere a căror suprafață totală este de 189,36 mp, excluzând grupurile sanitare amenajate în camere. Conform declarațiilor conducerii, spațiul a fost reorganizat începând cu anul 2016 pentru a atinge cei 4 mp/arestat. Capacitatea totală este de 45 de locuri (față de 85 cât era la vizita APADOR-CH din 2012), astfel rezultă o suprafață de 4,20 mp pentru fiecare persoană cazată în camerele de detenție. Conform afirmațiilor conducerii, gradul de ocupare al arestului a fost sub 50% în 2019 și de 90% în 2018. Durata șederii nu depășește șase luni dar este în general mai mare de o lună. În situațiile foarte rare în care este atinsă capacitatea maximă, persoanele arestate sunt mutate în C.R.A.P Olt.

Personalul arestului constă în 30 de agenți (din care două femei), un singur post fiind vacant. Asistența medicală este asigurată de 4 medici și 4 asistenți ai Centrului Medical Județean Dolj al MAI. Nu activează în arest altfel de personal specializat, cum ar fi psiholog, asistent social sau educator.

De altfel, persoanele private de libertate nu desfășoară niciun fel de activitate cu excepția plimbărilor zilnice (minim o oră, maxim două). Potrivit documentelor oficiale, arestul are patru curți de plimbare (2 cu suprafață fiecare de 17,78 mp, respectiv 2 cu suprafață fiecare de 20,58 mp). Acestea arată că în anul 2017 au avut loc lucrări de hidroizolare și de refacere a pardoselii acestora și au fost confecționate copertine. Reprezentantele APADOR-CH nu au putut identifica cele 4 curți de plimbare, ci doar 3, cu suprafețe de cca. 20 mp fiecare. La momentul vizitei curțile erau neîngrijite și nu aveau niciun fel de dotări cu excepția a 4 spaliere tracțiune și o bicicletă dezafectată. Reprezentanții arestului au precizat că la începutul anului 2019 au fost achiziționate 4 biciclete fitness și o bandă de alergare, dar acestea nu fuseseră montate din cauza vremii ploioase de la începutul anului. În mod paradoxal, în documentele scrise oferite reprezentantelor APADOR-CH la sfârșitul vizitei, cele 4 biciclete fitness și banda de alergare figurează ca fiind montate încă din anul 2017. APADOR-CH recomandă C.R.A.P Dolj să pună de urgență aceste aparate sportive în funcțiune, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități recreative cât mai variate.

Organizația apreciază că, în perioada 2015-2019, C.R.A.P Dolj a desfășurat activități de reparații, ingienizări și amenajări în cadrul arestului. Cu titlu de exemplu, se pot menționa următoarele: amenajarea de grupuri sanitare în 11 camere; montarea a 16 paturi individuale și 14 ansambluri de paturi suprapuse cu saltele noi; montarea a 22 de aparate de aer condiționat; refacerea instalației de alimentare electrică a camerelor reținuților și a birourilor lucrătorilor; refacerea instalației de iluminat a camerelor deținuților. Cu toate acestea, așa cum se menționează în continuare în cuprinsul raportului, sunt necesare și alte îmbunătățiri. Persistă o serie de probleme în ceea ce privește condițiile de detenție, acest lucru datorându-se și faptului că arestul este amplasat în continuare la demisolul întunecat al clădirii. Reprezentanții C.R.A.P Dolj și-au exprimat dorința de a accesa în viitor fonduri europene pentru a construi un sediu nou în curtea I.P.J Dolj, pe care momentan o împart cu S.R.I. Acest lucru nu este realizabil însă într-un viitor apropiat având în vedere că liniile de finanțare europeană se deschid abia în 2021, iar procesul în sine de finanțare și ulterior de construire va dura ceva timp.

Contactul cu exteriorul

Sectorul vizite și grefa sunt amenajate în două camere amplasate în exteriorul arestului propriu-zis, la etajul superior al clădirii. Ambele camere sunt dotate cu dispozitive de separare care se folosesc în toate cazurile. Unul dintre minorii cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că nu i-a fost permisă vizita fără separator atunci când s-a întâlnit cu mama sa (și s-a plâns că nu a putut să o țină în brațe). Organizația reamintește conducerii C.R.A.P Dolj că potrivit legislației în vigoare (art. 248 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a L254/2013) vizitele în cazul minorilor trebuie să aibă loc fără separator și recomandă luarea măsurilor necesare pentru amenjarea unui astfel de loc. Este notabil că în cazul grefei, camera este dotată cu o ușă cu geam, ceea ce permite supravegherea vizuală în condiții care asigură confidențialitatea convorbirilor. Nu același lucru se poate spune și despre camera de vizite. Organizația recomandă conducerii C.R.A.P Dolj înlocuirea ușii actuale a camerei de vizită cu una cu geam sau amenajarea unei alte camere în acest scop.

Asistența medicală

Așa cum a fost menționat deja, asistența medicală este asigurată de 4 medici și 4 asistenți ai Centrului Medical Județean Dolj ai MAI. Aceștia lucrează în ture de 8 ore și se deplasează și în afara orelor de program atunci când au loc ieșiri și intrări din arest. Pe timpul nopții asistența medicală este acordată doar telefonic. Postul de medic al arestului este vacant, fără prea multe perspective de a fi ocupat prea curând.

Cabinetul medical se află în afara incintei arestului. Atunci când persoanele ajung în arest, un medic coboară pentru efectuarea consultului la depunere, într-o cameră special amenajată în acest scop. Camera este dotată minimal: un pat, o masă, un dulap cu 40 de casete pentru medicamente- organizate pentru fiecare cameră, o trusă medicală. Unul dintre agenți a afirmat că medicamentele nu sunt distribuite de medici așa cum ar fi normal, ci de agenții de pază. APADOR-CH recomandă C.R.A.P Dolj să ia toate măsurile pentru a asigura asistența medicală continuă în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului. Cei doi medici cu care au vorbit reprezentanții organizației s-au plâns că au un program foarte încărcat și că se găsesc în situația de a fi pe de o parte medici ai polițiștilor și jandarmilor din cadrul I.P.J Dolj, și pe de altă parte medici ai persoanelor arestate. Ei au menționat că acest lucru poate fi interpretat de către aceștia din urmă, în sensul în care sunt subiectivi și nu le pot acorda atenția cuvenită.

Medicii cu afirmat că, în funcție de vârstă, cele mai des întâlnite afecțiuni în rândul arestaților sunt cele cardiace și diabetice. Minorii și tinerii sunt în general consumatori de etnobotanice, aceștia fiind trimiși la psihiatrie. Programele de tratament pentru consumatorii/foștii consumatori de droguri sunt absente, deși au existat recent cazuri de foști consumatori de droguri. Numai în luna mai 2019, arestul a găzduit 8 persoane cu antecedente de consum de droguri (7 bărbați și o femeie, 1 consumator de heroină, 7 – alte droguri). Nu au existat până acum în arest persoane cu tratament substitutiv cu metadonă sau HIV. Nu se derulează niciun program de prevenire a transmiterii infecției HIV/hepatite nici pe cale sexuală și nici sanguină. În ceea ce privește medicamentele, cadrele medicale au mai precizat că au doar strictul necesar și nu pot asigura urgențele. Pentru situații deosebite se apelează la 112 sau la alte spitale din Craiova.

Persoanele aflate în arest la data vizitei s-au declarat în general mulțumite de calitatea serviciilor medicale. Doar un arestat a reclamat faptul că nu primește îngrijire medicală pe timpul nopții dacă îl doare o măsea. Conducerea arestului a mai menționat că C.R.A.P Dolj nu mai are un stomatolog de 5 ani de zile.

Hrana arestaților

Hrana asigurată arestaților este preparată și furnizată de Penitenciarul Craiova. În general arestații au precizat că mâncarea este acceptabilă. Arestul are și un contract de colaborare cu o firmă, astfel că persoanele private de libertate pot achiziționa bunuri și alimente o dată la două săptămâni, pe baza unei liste care se predă supraveghetorului. Arestul dispune și de o bucătărie în care este depozitată vesela în care se distribuie hrana, o cambuză și 8 frigidere pentru a-și păstra alimentele primite de la aparținători. Doi arestați lucrează la bucătărie ca veselari.

În anul 2019, a existat un singur refuz de hrană. În cazurile de refuz de hrană arestatul este consultat zilnic de către medicul arestului și se solicită prezența judecătorului delegat. Acesta, care se ocupă de CRAP Dolj și de Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova și Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova.

Judecătorul delegat

Potrivit șefului arestului, care a preluat conducerea în februarie 2019, judecătorul delegat a venit doar de două ori (din inițiativă proprie). Acesta vine în arest numai dacă există solicitări exprese din partea deținuților (în ultima perioadă nu a avut astfel de solicitări), sau din când în când „pentru a se uita pe documente”. Arestații îl pot contacta telefonic, numărul de telefon al judecătorului delegat este afișat în holul arestului, pe pereții unde sunt instalate telefoanele.

Dreptul la informare, convorbiri telefonice și corespondență

Telefoanele, în număr de patru, și cutia poștală sunt amplasate în interiorul arestului, în holul de la intrare. Arestații pot comunica telefonic cu familia de trei ori pe săptămână și zilnic cu avocatul, în măsura banilor disponibili pe cartela telefonică. Spre deosebire de ultima vizită a APADOR-CH din 2012, telefoanele sunt dotate cu paravan care asigură confidențialitatea convorbirilor. Supravegherea vizuală se face din cameră alăturată prin intermediul camerelor video. Corespondența poștală este depusă personal de arestați în cutia poștală de pe hol. Dreptul la informare al arestaților este asigurat prin faptul că fiecare cameră este dotată cu televizor (racordat la un furnizor de programe prin cablu). Arestații se pot uita la ce programe aleg și fără să fie condiționați de vreun orar.

Biblioteca este amenajată în aceeași cameră folosită pentru fotografiere și amprentarea arestaților și conține în jur de 100 de volume. Reprezentanții arestului au menționat că aceasta nu prea este folosită, precizând că 30% dintre arestați sunt analfabeți. Dintre cei care știu să citească, mulți solicită Codul Penal care stă la șeful de tură și este pus la dispoziție la cerere.

Perchezița

Percheziția la depunerea în arest are loc într-un spațiu necorespunzător care afectează dreptului la intimitate și demnitate al persoanei. Concret, percheziția corporală are loc după o perdea, într-un colț al holului care face accesul la bucătărie și punctul de triaj. Acest prim contact cu mediul arestului este destul de brutal, punând persoana într-o situație de vulnerabilitate, mai ales dacă este pentru prima oară într-un astfel de mediu. Până la amenajarea unui spațiu corespunzător asociația apreciază că percheziția ar putea avea loc în camera alăturată, unde se face consultul medical inițial, care oferă mai multă intimidate.

Vizita în camere

Din 2012 și până azi condițiile în arest s-au îmbunătățit, prin reparații, amenajări și achiziții noi (câteva menționate la începutul acestui raport). Cu toate acestea, senzația pe care o lasă C.R.A.P Dolj, probabil și din cauza amenajării sale la demisol, este una de murdărie și întunecime.

Camera 28 – femei

La momentul vizitei, în arest erau găzduite 3 femei, într-o cameră cu suprafața de 12.43 mp (2.21 mp grupul sanitar) în care erau amenajate 3 paturi. Acestea s-au declarat mulțumite de condiții, precizând că personalul arestului are grijă de nevoile lor, există apă caldă în permanență, au acces la medic când au nevoie.

Camerele de adulți bărbați

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat două camere în care erau cazați majoritatea bărbaților. În camera 27, cu o suprafață de 32,11 mp se aflau cazate 6 persoane și erau amenajate 9 paturi. Camera 23 găzduia 5 persoane într-un spațiu de 25,69 mp și o capacitate de 8 paturi. Ambele camere erau insuficient iluminate natural și aerul era irespirabil din cauza grupului sanitar din cameră (WC și duș din PVC, fără ușă). APADOR-CH apreciază faptul că s-au găsit fondurile necesare în 2016 pentru a amenaja grupuri sanitare în camerele de deținere. Cu toate astea, organizația consideră absolut necesar ca acestea să fie dotate cu uși și igienizate periodic. De asemenea, organizația recomandă conducerii arestului să găsească un loc unde arestații își pot usca rufele. Deși există o mașină de spălat, multe persoane își spală hainele în cameră, unde le și usucă, lucru care contribuie la atmosfera înăbușitoare și pune în pericol sănătatea arestaților.

Bărbații arestați au comunicat reprezentantelor APADOR-CH că sunt mulțumiți de condițiile de detenție, cu unele excepții. Unii dintre ei s-au plâns că nu primesc decât săpun și hârtie igienică în fiecare lună și nici produse pentru curățarea camerei. De asemenea, aceștia au menționat că grupul sanitar degajă un miros urât, aspect confirmat și de reprezentantele APADOR-CH.

Camera minorilor

La momentul vizitei, arestul găzduia și 3 minori băieți și un tânăr de 19 ani. Două dintre persoane fuseseră aduse cu o seară înainte. Aceștia s-au plâns reprezentanților organizației că nu primiseră până la acel moment produse igienice. În legătură cu acest aspect, șeful arestului a precizat că minorii „abia sosiseră” și personalul nu avusese timp până în acel moment să le înmâneze necesarul, dar că urmau să o facă, întrucât „avem dulapul plin”. Minorii s-au mai plâns și că în cameră miroase foarte urât din cauza canalizării (același tip de grup sanitar din PVC, fără ușă).

În ceea ce privește camera de izolare, șeful arestului a precizat că de ceva vreme camera de luat vederi instalată nu funcționează întrucât nu s-au găsit fondurile necesare reparării acesteia. Având în vedere costurile foarte mici implicate, APADOR-CH recomandă luarea tuturor măsurilor pentru remedierea acestei situații.

Concluzii și recomandări:

APADOR-CH constată că Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J Dolj a rezolvat problema supraaglomerării existentă la momentul ultimei vizite în anul 2012. În momentul de față fiecărei persoane arestate îi revin 4,2 mp. De asemenea, este de apreciat că, mai ales în ultimii 4 ani, au fost alocate fonduri pentru reparații, igienizări și amenajări, în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție.

APADOR-CH recomandăꓽ

Dotarea cu uși a grupurilor sanitare din camerele de deținere și igenizarea lor periodică.
Remenajarea sectorului vizite pentru minori astfel încât vizitele să aibă loc fără separator, potrivit legislației în vigoare.
Instalarea de urgență a celor 4 biciclete de fitness și a bandei de alergare în curțile de plimbare, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități recreative cât mai variate.
Să ia toate măsurile pentru a asigura asistența medicală continuă în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Livia Popa
Georgiana Gheorghe

Raport asupra vizitei la Penitenciarul Colibași

07/03/2016/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

1. Aspecte generale și de procedură

La data de 28 ianuarie 2016, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Colibași. Ultima vizită făcută de reprezentanți ai APADOR-CH aici a fost în 2007, conform raportului de pe site-ul organizației. Penitenciarul Colibași are sediul la 15 km de Piteşti, în oraşul Mioveni, lângă Uzina de Autoturisme Dacia-Renault.

Penitenciarul este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie care nu poate asigura căldura necesară spațiilor de deținere. La data vizitei, deși temperatura afară era pozitivă și ziua era însorită, în penitenciar în toate secțiile de deținere era foarte frig iar căldura era asigurată conform unui program termic afișat la avizier, astfel: 03.00-05.00, 10.00-11.30, 15.30-17.00, 22.00-24.00. Directorul penitenciarului cunoștea această situație și a precizat că în prezent există “un litigiu pe conducte” cu o firmă care nu și-a respectat obligațiile contractuale. În prezent se discută preluarea unei centrale termice dezafectate, însă în stare de funcțiune, de la administrația publică locală care s-a oferit să o ofere penitenciarului prin transfer fără plată. Situația este extrem de gravă însă conducerea penitenciarului nu a putut prezenta reprezentantelor asociației un termen de soluționare a acestei probleme.

Directorul penitenciarului a precizat că în anul 2015 au fost realizate reparații curente la 24 de camere de deținere și au fost achiziționate materialele necesare reparațiilor ce se vor efectua în anul 2016 la alte 19 camere de deținere. Bugetul primit de penitenciar pentru reparații în anul 2015 a fost unul extrem de bun iar în anul 2016 alocările bugetare pentru reparațiile spațiilor de deținere au fost cele mai mari din ultimii ani (creşteri de peste 100% faţă de alocările anterioare). Conform conducerii penitenciarului în anul 2015-2016 se vor efectua reparaţii capitale la spaţiile de deţinere situate pe secţiile I si II, pentru anul 2016 s-au obţinut deja sumele necesare pentru renovarea secţiei a-V a de deţinere iar în anul 2017 sunt planificate să fie reabilitate secţiile III si IV.

În anul 2015 penitenciarul Colibaşi a fost unul dintre cele 8 penitenciare în care a fost implementat un program pilot de alocare fonduri pentru amenajarea unei camere de video – audieri pentru deţinuţii care fac plângeri adresate Administraţiei Naţionale a Penitenciarului. Camera era dotată cu echipament tehnic pentru video conferinţe, ce constă într-un ecran mare si camere video, o masă şi două scaune pentru deţinut, dar şi o măsuţă şi un scaun pentru o persoană din cadrul penitenciarului, numită secretar, care va sta în cameră și va avea atribuţii tehnice. Aceasta cameră avea şi o anticameră amenajată corespunzător pentru deţinuţii care asteptă să intre în camera de video-conferințe. Încăperea se afla, la data vizitei, într-o stare impecabilă şi nu părea să fie folosită.

Asociaţia consideră că această modalitate de transmitere a plângerilor către ANP nu respectă principiul confidenţialităţii fiind prezent un angajat al penitenciarului şi că investiţia nu se justifică având în vedere că plângerile pot fi transmise de deţinuţi prin poştă iar costurile trimiterilor poştale, chiar dacă ar fi asigurate de sistem, sunt nesemnificative faţă de costul investiţiei.

Când sistemul de video-conferințe va deveni funcțional și se va asigura legătura deținutului cu instanțele de judecată atunci investiția făcută de ANP va fi într-adevăr utilă și eficientă.

Reprezentanţii penitenciarului au precizat că în a doua fază a proiectului pilot se preconizează ca această cameră de video-conferinţe să fie folosită pentru a sigura legătura persoanei private de libertate cu instanţa de judecatată şi astfel deţinuţii să nu mai fie duşi în faţa judecătorului. În prezent penitenciarul a trimis o informare Curţii de Apel Piteşti că această cameră de video conferinţe este funcţională însă răspunsul instanţei a fost că nu deţine dotarea tehnică pentru ca acest sistem să fie implementat și de instanțe.

Asociaţia consideră extrem de necesar și util acest sistem video care să înlocuiască transportul deţinuţilor în sălile de judecată deoarece astfel s-ar pune capăt oricărui tratament inuman şi degrant întâlnit atunci când deţinuţii sunt transportaţi cu dubele perioade lungi de timp fără să poată bea apă, să mânânce sau să îşi facă nevoile fiziologice, vara la temperaturi ridicate, maşinile nefiind dotate cu aer condiţionat. Astfel deținuții nu ar mai petrece timp în subsolurile instanţelor de judecată care, în majoritate, nu deţin spaţii amenajate conform standardelor în domeniu.

Ministerul Justiţiei ar trebuie să conştientizeze că dacă acest sistem ar fi funcţional ar duce la o reducere semnificativă a costurilor alocate pentru trasportul deţinuţilor la instanţe, logistica necesară acestei activităţi dar si resursele umane alocate, un alt efect ar fi scăderea semnificativă a „afacerilor judiciare” şi implicit reducerea numărul de dosare care ar degreva instanţele de cauze care sunt puse pe rol şi la care părţile renunţă la primul termen

În anul 2015 a fost amenajată şi o cameră de protecţie pentru deţinuţii agitaţi care să fie cazaţi în acest spaţiu maxim 12 ore, monitorizaţi video. În cadrul aceluiași program pilot au fost dotate cu calculatoare 3 cabine de comunicare online cu familia. Aceste spaţii nu au putut fi vizitate fiindcă nu erau deschise.

Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video în proporţie de 60%, iar din anul 2014 a fost montat sistemul video şi în spaţiul numit post control. Sectorul vizite era și el monitorizat video.

Recomandăm monitorizarea video a întregului penitenciar, cu excepția camerelor de deținere.

În afara orașului, penitenciarul deține o gospodărie agrozootehnică (GAZ) și o brutărie proprie unde se pregătește, zilnic, pâinea pentru penitenciar. Penitenciarul deține în proprietate 20 de hectare de teren pe care le-a cultivat în ultima perioadă cu grâu pentru brutăria proprie, dar și cu legume exclusiv pentru consumul propriu.

Penitenciarul are 2 camere destinate executării sancțiunii cu izolarea situate pe secția a V a B, care sunt destul de puțin folosite deoarece, conform conducerii penitenciarului, incidentele grave sunt sporadice. Există și o cameră specială cu două paturi pentru deținuții care intră în refuz de hrană.

Toate aceste camere nu aveau la data vizitei nicio sursă funcțională de căldură, în ele era extrem de frig, se aflau într-o stare de degradare avansată, cu saltele murdare, cu o igienă precară, iar una dintre camere nu avea scurgere la chiuvetă fiind improvizată o sticlă de plastic în loc de sifon.

2. Efective, cazare/condiții de deținere, personal

Penitenciarul găzduiește deținuți din județele Argeş şi Vâlcea, în principal bărbaţi care execută pedepsele în toate cele 4 regimuri de deţinere: maximă siguranţă, închis, semideschis și deschis. Femeile care se află în penitenciar sunt pentru scurte perioade de timp fie în tranzit fie în arest preventiv.

La data vizitei, efectivul total era de 693 de persoane dintre care 10 femei şi restul bărbați. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează: 110 – regim maximă siguranţă, 431 – regim închis, 14 – regim semideschis , 27 – regim deschis. 6 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină, 1- provizoriu regim închis, 2- provizoriu regim semideschis, 102 arestaţi preventiv.

Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite în 5 secții.

Din datele puse la dispoziţie de penitenciar am constatat că în anul 2015 au avut loc următoarele incidente în care au fost implicaţi deţinuţii: 35 automutilări, 50 refuz de hrană, 2 intoxicaţii cu medicamente, 1 deces.

Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 1997,88 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,88 mp prin urmare există un nivel de supraaglomerare mare. Suprafața de 2,88 mp/deținut a fost calculată deși unele spații, în renovare, nu vor putea fi folosite o perioadă de timp. Deținuții dispun de mai puțin de 4 mp, suprafața minimă stabilită de standardele internaționale (recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO). În plus, faptul că terenul de care dispune penitenciarul este mic și complet asfaltat (la fel și curțile destinate plimbării, care sunt neamenajate și imposibil de folosit pentru activități sportive) sporește senzația apăsătoare a supraaglomerării.

Numărul angajaților încadrați este de 345 în timp ce schema de personal prevede 384 de posturi, procentul de încadrare fiind de peste 89%. 90 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar (cu 9 posturi vacante); 3 medici şi 13 asistenţi medicali asigură asistența medicală (cu 2 posturi de medici de medicină generală şi 1 medic stomatolog vacante); 14 persoane lucrează la serviciul educatie, schema fiind completă, însă la serviciul asistenţă pihosocială lucrează doar 2 psihologi şi un asistent social în condițiile în care la acest departament schema prevede 9 posturi (vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi).

În timpul vizitei reprezentantele asociației au remarcat că mai mulți agenți de pe diverse secții nu poartă ecusoanele obligatorii cu numele pe uniforme. Întrebați de ce, unii au motivat că au uitat ecusoanele în vestiare, dar alții au specificat că nu le poartă pentru că se tem pentru securitatea lor atunci când ies din penitenciar, deoarece ar fi primit amenințări de la deținuți, că le cunosc identitatea și s-ar putea răzbuna pe ei.

3. Asistența medicală

Asistenţa medicală este asigurată de 16 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, 1 medic stomatolog, 11 asistenți medicină generală, 1 asistent medical igienă şi 1 asistent farmacie.

Conform informaţiilor scrise furnizate de medicul şef, numărul mediu de consultaţii pe zi este de 90 de deţinuţi. Este evident că 2 medici pentru 700 de persoane private de libertate face ca actul medical să fie aproape inexistent, iar timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, să fie insuficient. În anul 2015 în evidenţa cabinetului medical au fost 221 de bolnavi cronici, 41 de deţinuţi cu hepatită cronică şi 100 de deţinuţi cu boli psihice în tratament. Asistenta medicală cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că cele mai dese afecţiuni sunt afecţiunile psihice, în proporţie de 80% din totalul deţinuţilor, marea majoritate fiind diagnosticaţi cu tulburări psihice, însă nu sunt în tratament de specialitate.

În evidența cabinetului medical sunt doi deținuți cărora li se administrează tratament cu metadonă, acest tratament a fost acordat în penitenciarul Rahova și a urmat deținuții odată cu transferul acestora în Colibași.

Medicamentele pentru persoanele private de libertate se achiziționează astfel:

în baza rețetelor compensate de la farmacia cu care unitatea are încheiat contract de prestări servicii farmaceutice;
din bugetul propriu în baza referatului de necesitate se achiziționează medicamentele necompensate care nu pot fi prescrise pe rețete compensate;
din fondurile primite de penitenciar de la Casa OPSNAJ pentru servicii de asistență medicală primară și stomatologică;
în baza cererilor întocmite de persoanele private de libertate și aprobate de directorul unității din fondurile proprii ale acestora sau prin sectorul vizită de la aparținători.

Deținuta C.M. a relatat că și-a achiziționat din bani proprii, în baza cererii adresate cabinetului medical și aprobată în prealabil de director, medicamente (Nurofen și Augmentin) care i-au fost înmânate după aproximativ 10 zile de când le-a solicitat, însă medicamentele nu au fost însoțite de bonul fiscal, iar deținuta nu știa cât au costat aceste medicamente.

Din discuțiile cu reprezentanții penitenciarului (director, contabil șef și asistent medical) a rezultat că nu există o procedură internă de acordare a acestor medicamente care să prevadă înmânarea bonului fiscal către deținutul care și-a achiziționat medicamentele din banii proprii. Această situație a fost explicată total diferit de fiecare dintre cei trei reprezentanți ai penitenciarului, de unde rezultă că se impune necesitatea existenței unei proceduri interne, clare și transparente astfel încât deținutul să cunoască costul medicamentelor achiziționate dar să primească și bonul fiscal aferent achiziței.

Majoritatea deținuților s-au plâns că tratamentele stomatologice constau doar în extracții deoarece li se invocă lipsa materialelor necesare efectuării tratamentelor dentare de specialitate. În anul 2015, conform evidențelor puse la dispoziție de reprezentanții penitenciarului, au fost acordate 2979 de tratamente aplicate în asistența medicală dentară.

Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor decât dacă prezintă o urgență majoră.

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

Blocul alimentar avea o igienă precară, pereții erau plini de mucegai, igrasia fiind prezentă în tot spațiul, sistemul de ventilație nu funcționa la capacitatea necesară, pe podea multe bucăți de gresie erau sparte sau lipsă. Pe jos era apă și grăsime, ceea ce făcea aproape imposibilă deplasarea, existând un risc serios de accidentare.

Spațiile adiacente blocului alimentar erau folosite pe post de depozite de alimente și nu exista o cameră destinată strict alimentelor ce urmează a fi folosite pentru ziua curentă, cu evidențierea clară a cantităților. Toate erau puse la grămadă. Existau congelatoare care păstrau carne congelată de ceva timp (stoc), dar în același timp se și tranșa carne proaspătă venită în carcasă, și care exista în cantități mari în camerele frigorifice. Explicațiile reprezentanților penitenciarului au fost alambicate și nu au convins reprezentantele asociației de ce se folosea atât carnea congelată cât și carnea proaspătă și de ce nu era folosită primă dată cea congelată care era în stoc. De asemenea nu era foarte clară perioada de timp în care urma să fie folosită carnea – congelată sau proaspătă – explicațiile reprezentanților penitenciarului fiind contradictorii.

Într-o anticameră la una dintre camerele frigorifice, la temperatura camerei se aflau mai multe recipiente (bidoane de plastic albastre) neacoperite, murdare, în care era păstrată în saramură o cantitate mare de brânză sărată (tot stoc) cu un miros neplăcut. Una dintre explicații a fost că brânza și carnea abia veniseră de la Pelendava.

De asemenea, pe unul dintre holuri existau câteva recipiente cu niște legume proaspăt curățate (morcovi și cartofi), deși masa de prânz tocmai fusese finalizată. Responsabilul cu blocul alimentar a declarat că legumele respective urmau să fie folosite a doua zi și că asta este practica în unitate, ca legumele să se curețe de pe o zi pe alta.

Reprezentantele asociației consideră greșită practica folosită în penitenciar de a curăța legumele cu o zi înainte de a fi pregătite și lăsarea lor în spații improprii (pe holul dintre blocul alimentar și spațiile de depozitare) și nu se justifică atâta timp cât numărul deținuților folosiți la pregătirea hranei este suficient pentru a asigura pregătirea hranei în ziua în care se servește.

Între 14 și 21 de deținuți sunt folosiți zilnic la bucătărie pentru a ajuta la pregătirea și distribuirea hranei.

Blocul alimentar este dotat cu vestiar și dușuri fără apă caldă, astfel încât utilizarea lor era practic imposibilă, temperatura exterioară fiind extrem de scăzută. La data vizitei, micul dejun al deținuților a constat în margarină, marmeladă și ceai, iar pentru cei cu regim meniul a constat în brânză, ou și marmeladă. Meniul de prânz la data vizitei a constat din supă de cartofi și tocană de legume cu carne pentru norma comună, iar pentru deținuții cu regim, pilaf cu carne. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în lapte praf și măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă. De exemplu cantitatea mare de carne existentă în depozitele blocului alimentar la data vizitei nu părea să se regăsească în hrana deținuților din ziua vizitei. Unii deținuți au arătat reprezentantelor asociației bucățile primite alături de tocana de legume, din ziua respectivă. Acestea erau bucăți de slănină în principal, cu foarte puțină carne sau deloc.

Persoanele private de libertate pot face cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă. Deținuții au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la cafea și mâncare gătită. Reprezentantele APADOR-CH au constatat că unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate însă nu exagerate. De exemplu slănina afumată costa 21,10lei/kg iar cafeaua Jacobs 27,90 lei/500gr.

5. Activități socio-educative și modalități de petrecere a timpului

Departamentul socio-educativ include două servicii separate – educație și asistență psihosocială. În cadrul serviciului de educație lucrează 14 persoane, schema de personal fiind în proporție de 100% ocupată. În serviciul de asistență psihosocială lucrează doar 3 persoane – 2 psihologi şi un asistent social – în condițiile în care la acest serviciu schema prevede 9 posturi (sunt vacante 4 posturi de psihologi şi 2 asistenţi). Personalul specializat, în principal cel din serviciul asistenţă psihosocială este insuficient. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu atât mai mult cu cât personalul medical a semnalat afecțiunile de natură psihică ca fiind cele frecvente probleme cu care se confruntă deținuții.

În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă, iar preotul ortodox este angajat al penitenciarului, provenit din rândul agenților care a dobândit și aceasta calificare, cunoscând astfel foarte bine deținuții. Preotul este cunoscut de deținuți și apreciat, iar activitatea sa este considerată necesară inclusiv de conducerea penitenciarului.

Deținuții din fiecare secție au acces la o curte de plimbare aferentă secției de deținere. În total sunt 6 curți de plimbare. Fiecare deținut poate ieși la plimbare două ore pe zi. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, neamenajate, și nu pot fi utilizate pe timp ploios fiind neacoperite. Unele curți de plimbare au montate telefoane însă nu au o altă dotare și nu există posibilități pentru desfășurarea de activități recreaționale. Deținuții au povestit că nu li se permite jocul cu mingea de fotbal în aer liber și s-au arătat extrem de nemulțumiți de acest lucru.

Pe ușile de intrare ale unor secții de deținere existau afișe despre „Olimpiada deținuților”. Conducerea penitenciarului a explicat că acesta este un brand propriu al conducerii penitenciarului pentru deținuți, că este deja la a doua ediție, și constă în competiții sportive de fotbal, darts și șah între penitenciare. Deținuții au relatat că nu au auzit despre aceste competiții, de altfel ar fi greu să poți participa la o olimpiadă sportivă la fotbal atâta timp cât folosirea mingilor pe terenurile de sport nu este permisă!

6. Munca deținuților

Conform administrației penitenciarului, pe parcursul anului 2015 au fost încheiate 17 contracte de prestări servicii cu forță de muncă specializată la care se adaugă un număr de 13 acte adiționale la contractele anterior menționate. Valoarea totală a veniturilor din contractele de prestări servicii în anul 2015 a fost de 404.963,59 lei. În ceea ce privește valoarea totală a produselor realizate și valorificate în cadrul compartimentului producție internă, aceasta a fost de 81.487,35 lei.

În penitenciar, în cadrul atelierelor proprii, funcționează un punct de lucru destinat confecționării de saltele umplute cu vatelină, huse pentru saltele și cearceafuri (atelier croitorie-darac) și un atelier de tâmplărie. Produsele realizate în aceste ateliere sunt utilizate strict în cadrul sistemului penitenciar, respectiv pentru dotarea cu cazarmament a camerelor de deținere. Valoarea totală a produselor confecționate în anul 2015, este de 458.137 lei. Aceste produse fac obiectul transferului fără plată către alte unități din sistemul penitenciar în baza repartizării întocmite de ANP și nu sunt înregistrate ca venituri proprii ale unității.

Surprinzător este faptul că deși penitenciarul deține un atelier de confecționat saltele, saltele din penitenciar sunt într-un stadiu de uzură avansat, iar deținuții se plângeau că nu pot dormi pe ele din cauza stării de uzură.

Deținuții care lucrează în cameră și confecționează pantofi pentru firma Rilug au relatat că nu știu cu câți bani sunt plătiți pentru fiecare model realizat, nu știu cât vor câștiga la sfârșitul lunii și află cât au câștigat doar când le sunt virați banii în cont.

Asociația consideră că este necesară o procedură transparentă de informare a deținutului astfel încât el să cunoască exact câți bani câștigă lunar ca urmare a muncii prestate. Menționăm că această procedură de informare este întâlnită în alte penitenciare din țară, unde există contracte cu aceeași firmă, iar deținuții desfășoară aceeași activitate.

Conducerea penitenciarului a precizat că din totalul deținuților aproximativ 70 % sunt apți de muncă, iar din acest procent doar 30% au fost folosiți la muncă în anul 2015. Deținuții cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH și-au manifestat dorința de a munci, dar s-au plâns de faptul că nu sunt scoși la muncă, deoarece nu sunt suficiente locuri de muncă..

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor, și în curțile de plimbare. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. În holurile de acces din secțiile de deținere sunt amplasate cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Pe holurile secțiilor există info-chioșcuri pe care deținuții le accesează cu cartele individuale (la data vizitei unul dintre cele șase info-chioșcuri nu funcționa). Pe holurile secțiilor sunt afișate diverse materiale informative, printre care și programul de furnizare a agentului termic și a apei calde. Majoritatea camerelor de detenție sunt dotate cu televizoare conectate la cablu TV care în timpul săptămânii funcționează între orele 6.00- 22.30, iar în weekend între 6.00- 23.30.

Sectorul vizite dispune de o sală pentru vizitele la masă și 6 cabine cu separatoare care sunt supravegheate video. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. La o vizită, un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Și în aceste spații era extrem de frig. Deținuții s-au plâns că și în camera intimă este extrem de frig în perioada rece din an, iar când plouă se produc infiltrații și practic plouă în încăpere.

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

Reprezentantele asociației au vizitat camere de deținere din toate regimurile, inclusiv zona destinată deținutelor și au discutat cu aproximativ 70 de persoane private de libertate.

Camerele sunt supraaglomerate. Paturile sunt amplasate pe trei niveluri și există un singur geam care nu asigură suficientă lumină naturală. De exemplu, în camera 5.2. erau cazați în aproximativ 30 mp, 22 de deținuți în 24 de paturi. Camera avea baie proprie, cu două WC-uri și era într-o stare igienică satisfăcătoare. Camera este însă dotată cu un singur duș, care este folosit de 22 de persoane atunci când este furnizată apa caldă de două ori pe săptămână timp de o oră. Deținuții nu primesc produse de curățenie din partea penitenciarului pentru igienizarea spațiilor de cazare.

Camera 5.14 avea o suprafața de 27,74 mp (date din evidențele penitenciarului) și erau cazați 12 deținuți în 18 paturi, suprapuse pe 3 rânduri. Pereții camerei erau plini de igrasie deși în luna noiembrie camera fusese zugrăvită. Deținuții care se aflau în cameră (o parte fiind plecați la muncă) s-au plâns că este extrem de frig în cameră deoarece caloriferele nu se încălzesc și aveau un geam exterior spart și prins cu bandă scotch. La momentul intrării în cameră reprezentantele asociației au remarcat că un deținut stătea în patul lui, îmbrăcat cu cojoc de blană, mânuși și căciulă în cap din cauza temperaturii scăzute din cameră. Cei 12 deținuți aveau la dispoziție un singur grup sanitar – cu un duș și un wc tip turcesc – vechi dar relativ curat. Deținuții se plângeau că au apă caldă doar miercuri și sâmbătă de la ora 16-17, iar apa caldă curge 15 minute, timp în care este imposibil să se spele 12 persoane. O altă problemă semnalată de deținuții din această cameră sunt ploșnițele. Deținutul G.T. avea la data vizitei pe corp urme de mușcături de la ploșnițe.

Camera 5.9 – cu o suprafață de 25,5 mp (date din evidențele penitenciarului) – găzduia 9 deținuți în 12 paturi amplasate pe 3 niveluri. Caloriferul nu funcționa și era apă pe jos fiindcă avusese loc o avarie la o conductă. Conducta fusese reparată de curând furnizarea căldurii încă nu se reluase. Camera era plină de igrasie pe pereți, paturile ruginite iar păturile și saltele extrem de uzate. Condițiile din această cameră erau dintre cele mai proaste, nu exista un duș aferent camerei, deținuții fiind obligați să facă duș într-o cameră aflată la capătul holului la o distanță destul de mare de cameră. Camera de dușuri era parțial dezafectată, cu dușuri ruginite (țevi montate pe tavan cu robineți deteriorați) și doar o parte dintre ele funcționale. Era neîncălzită și imposibil de aerisit fiindcă nu avea geamuri. Podea era din ciment și existat un singur grătar de lemn putrezit.

Imaginea acestei încăperi era asemănătoare unui lagăr, de neacceptat pentru anul 2016 în sistemul penitenciar românesc, indiferent câte probleme sistemice există. Conducerea penitenciarului ne-a asigurat că aceasta cameră nu va mai fi folosită după ce întregul corp de clădire va intra în reparații capitale.

Camera 5 din secția a 4-a are 21 de paturi, toate ocupate la data vizitei, o baie cu 4 WC-uri din care funcționează doar 3, 4 dușuri (funcționale doar 2) și 6 chiuvete. Camera este supraaglomerată, cu un mic geam insuficient pentru aerisire sau iluminare naturală, igrasioasă, cu saltele murdare. Deținuții s-au plâns că împart spațiul cu ploșnițe și șobolani, că trupa de intervenție face adesea incursiuni nocturne în cameră pentru depistarea obiectelor interzise, că dacă se plâng sunt vizați de ceea ce se cheamă „piață” în limbajul de penitenciar – adică de controale severe și nejustificate la bagaje.

Camera de deținere 7 din secția a III a avea 30 de paturi, pe 3 rânduri și 28 de deținuți. Aceștia sunt în general în vârstă sau cunoscuți cu diverse afecțiuni. În cameră era foarte frig, iar pereții erau plini de mucegai. Toaleta avea 4 dușuri și 4 WC-uri turcești, relativ curate, în pofida lipsei apei calde. Unul dintre WC-uri avea amenajat un tron din lemn pentru unul dintre deținuți care nu are picioare. Reprezentantele asociației au discutat cu un deținut provenit dintr-o centru de plasament pentru minori. Acesta s-a plâns că neavând familie nu este căutat și nu are cine să îi aducă haine. Acesta a afirmat că, deși a solicitat haine din partea penitenciarului, nu a primit nimic și astfel este obligat să ceară de la alți deținuți fiindcă nu are cu ce să se îmbrace. La data vizitei era încălțat cu o pereche de papuci din cauciuc rupți.

În secția a 2-a camerele sunt reabilitate, zugrăvite și cu mobilier și cazarmament noi. Cu câte 6 paturi suprapuse pe două niveluri, totuși, spațiul din camere care rămâne neocupat de paturi și mobilier nu este suficient pentru 6 deținuți, dar sunt oricum niște condiții mai bune de locuire.

Deținuții din penitenciar au semnalat insistent problemele: frigul din camere, supraaglomerarea, lipsa condițiilor pentru păstrarea igienei (au afirmat că există ploșnițe și că programul de furnizare a apei calde e insuficient ținând cont că în două ore ar trebui să facă duș 20-30 de persoane), lipsa activităților (inclusiv faptul că pot ieși la plimbare doar două ore pe zi și nu pot desfășura activități sportive) și lipsa unui spațiu unde pot servi masa, aceștia putând mânca fie în pat, fie la o masă mică de două persoane pe care trebuiau s-o împartă chiar şi 30 de persoane și uneori pe aceeași masă este localizat și televizorul.

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH solicită Minsiterului Justiţiei să aloce fonduri pentru dotarea instanţelor de judecată cu echipamente tehnice care să permită funcţionarea sistemului de video-conferinţe cu penitenciarele din aria lor de competenţă astfel încât deţinuţii să nu mai fie transportaţi la instanţă însă să poată fi prezenţi, prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, la judecarea propriei cauze.

2. Supraaglomerarea coroborată cu lipsa igienei și temperatura extrem de scăzută din camerele de deținere reprezintă tratament inuman și degradant și este, deci, urgent necesară găsirea unei soluții tehnice de furnizare a agentului termic dar și igienizarea spațiilor de deținere în primul rând prin folosirea produselor de curățenie. Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe. APADOR-CH consideră că proiectul de reamenajare a camerelor de deținere și a curților de plimbare ar trebui urgentat;

3. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care nu se desfășoară activități sportive, iar ieșirile la curțile de plimbare în spații improprii reprezintă singura activitate zilnică a deținuților.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Nicoleta Popescu

Dollores Benezic

Citiți și răspunsul ANP la acest raport

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Codlea

04/03/2016/in Monitorizare condițiilor de detenție, Penitenciare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Codlea, județul Brașov, la data de 29 ianuarie 2016. Precedenta vizită efectuată de APADOR-CH la Codlea a fost în 2002, conform raportului de pe site-ul organizației.

Descriere generală

Penitenciarul Codlea este situat în localitatea cu același nume din județul Brașov și este compus din cinci secții, din care numai două sunt parțial reabilitate, restul de trei oferind condiții improprii de detenție și fiind supraaglomerate. Capacitatea de cazare a penitenciarului, la norma legală de 4 mp pentru un deținut, ar fi de numai 399 de locuri, dar penitenciarul avea instalate la data vizitei 757 de paturi și un număr de 671 de deținuți (toți de sex masculin), după cum urmează:

– 61 de arestați preventiv (din care un adult aflat în tranzit);

– 610 condamnați (din care 4 minori aflați în tranzit);

Ca regimuri de executare a pedepselor, penitenciarul asigură regim deschis pentru 109 condamnați, regim semideschis pentru 453 de condamnați, regim închis pentru 7 persoane și arest preventiv pentru 83 de persoane. 19 persoane erau neincluse într-un regim, aflându-se în carantină la data vizitei.

Pe secții, situația se prezintă astfel:

Secția 1 (regim semideschis) – 16 camere, 75 de locuri calculate la norma de 4mp, 172 de locuri la norma de 6mc, dar în realitate 186 paturi instalate, majoritatea ocupate;

Secția 2 (carantină, arest preventiv, minori/tineri, regim semideschis, refuz de hrană*, infirmerie) – 27 camere, 110 de locuri la 4mp, în realitate 235 paturi instalate;

Secția 3 (semideschis și deschis) – 10 camere, 31 de locuri la norma de 4mp, în realitate 81 de paturi instalate, toate ocupate la data vizitei;

Secția 4 (semideschis) – 5 camere, 44 de locuri la norma de 4mp, 123 de paturi instalate;

Secția 5 (deschis) – 6 camere, 81 de locuri a câte 4mp, 96 de paturi instalate;

Penitenciarul mai deține câteva spații de cazare la Gospodăria Agro Zootehnică de la Rotbav – 5 camere, cu 39 de locuri la 4mp în total, dar cu doar 35 de paturi instalate.

Penitenciarul este extrem de supraaglomerat însă gradul de supraaglomerare diferă de la secție la secție. De exemplu, în secția 3, fiecărui deținut îi reveneau doar 1,53 mp de spațiu personal.

*Camerele pentru refuz de hrană erau de fapt niște camere de izolare transformate în camere pentru refuz de hrană, însă fără vreo dotare specială pentru noul scop în care erau folosite. Asociația solicită penitenciarului să le desființeze și să cazeze eventualele cazuri de refuz de hrană la infirmerie.

Personalul penitenciarului este compus din 242 de cadre, deși în schema de personal sunt prevăzute 313 posturi – 71 de posturi neocupate. Există 192 de posturi la sectorul siguranța deținerii (numai 158 ocupate), 22 de posturi la asistență socială și educație (din care numai 11 ocupate) și 13 posturi la sectorul medical, din care numai 9 ocupate (2 medici și 7 asistenți).

Declarativ, există proiecte în diverse faze de elaborare, aprobare sau execuție, pentru reabilitarea tuturor secțiilor de deținere, ultimele fiind programate pentru anul 2017. Până atunci, însă, unele secții ale penitenciarului oferă condiții improprii de detenție.

Conform declarațiilor personalului din conducerea penitenciarului, bugetele aprobate pentru 2015 și 2016 sunt foarte mari comparativ cu cele din anii precedenți (care se terminau înainte de finele anilor), însă chiar și așa cheltuielile prevăzute pe diverse categorii de servicii nu includ construcția de noi spații de detenție sau reabilitarea de urgență a celor existente, astfel încât să se reducă rapid și simțitor supraaglomerarea din penitenciar. Conducerea recunoaște că toate corpurile de clădire din componența penitenciarului sunt improprii, întrucât penitenciarul a fost amenajat în urmă cu zeci de ani într-o fostă fabrică de mezeluri, naționalizată, iar spațiile au fost adaptate din mers pentru noile funcțiuni, astfel că în prezent se prezintă ca un labirint de camere și curți înghesuite, adăugate fără un proiect clar la cele existente, pe măsură ce creștea numărul de deținuți.

Vizita

Blocul alimentar: este cea mai nouă investiție a penitenciarului, finalizată în decembrie 2015. Bucătăria arăta impecabil, pereți curați, marmite noi, recipiente de inox, veselă curată, încăperi aerisite, organizare eficientă a spațiilor de depozitare. La ora vizitei masa de prânz era gata și se ambala în recipientele pentru distribuire pe camere. Mâncarea avea aspect și miros plăcute.

În meniul din ziua respectivă figurau: Mic dejun: norma comună – ceai, biscuiți, marmeladă, iar pentru minori și tineri adăugat parizer, ouă ochiuri și compot; Prânz: similar pentru toate normele – felul unu – ciorbă de legume, felul doi – tocană de legume și câte două chiftele cu carne pentru fiecare deținut; Cină: similar pentru toate normele de hrană – pilaf cu carne și un pahar cu lapte făcut din lapte praf.

Pâinea este achiziționată de la Rotbav, o parte din carne este produsă în GAZ-ul penitenciarului, iar restul se achiziționează de la Ferma Penitenciarului Craiova – Pelendava. De asemenea legumele pe timp de vară sunt asigurate de gospodăria proprie (pentru iarnă au fost puse murături din aceeași sursă) și restul se cumpără. Există un contract special pentru mere, despre care conducerea sectorului alimentar susține că sunt furnizate zilnic tinerilor, minorilor și deținuților care au regim alimentar special (norma 18). Deținuții cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au spus că primesc uneori și mere ca desert la masă.

La bucătărie și deservirea adiacentă lucrează 21 de deținuți, în ture, cărora li se fac analize medicale periodic.

Sectorul medical: Penitenciarul are 9 cadre medicale (2 medici de medicină generală și 7 asistenți) și a avut până de curând un stomatolog care s-a pensionat. În schemă figurează 13 posturi de cadre medicale (4 doctori și 9 asistenți).

Medicul şef responsabil cu sectorul medical spune că în 2015 cabinetul a avut peste 23.000 de consultații oferite deținuților (o medie de 50-100 de consultații pe zi), numărul mare de consultații datorându-se unui abuz de solicitări venite din partea deținuților. Programul de consultații al medicilor a fost până anul acesta, zilnic de la 8.00 la 15.00, dar din 2016 conform unui regulament intern va exista un medic de gardă în penitenciar și de la 12.00 la 19.00, marțea și joia. Turele de permanență, inclusiv noaptea, vor fi asigurate, prin rotaţie, ca și până acum de cei 7 asistenți.

Cele mai frecvente afecțiuni constatate la deținuți în Penitenciarul Codlea sunt: 56 de cazuri de bolile psihice (din care 36 tulburări de comportament), hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul (există un deținut căruia i-a fost depistată boala în penitenciar și în prezent face dializă).

În 2015 penitenciarul a înregistrat două decese: un deținut s-a spânzurat în punctul termic unde lucra – medicul susține că nu era cunoscut cu nicio afecțiune, nu manifestase înainte de sinucidere niciun simptom depresiv. Al doilea deces a fost produs de un infarct. Ambele decese fac obiectul unor cercetări efectuate de Parchet.

Cabinetul medical nu a înregistrat sincope în aprovizionarea cu medicamente în 2015, comparativ cu anii dinainte, când au mai fost astfel de cazuri, conform declarațiilor medicilor, dar și în acest penitenciar se practică metoda aducerii medicației din afară, fie de către familia deținutului, fie cumpărată de la farmacie de către penitenciar, dar pe banii deținutului și numai pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul de penitenciar şi aprobată de director. Această metodă este folosită, spune medicul şef, atunci când deținutul dorește să folosească un medicament anume, care nu există în farmacia penitenciarului.

În același mod se procedează cu consultațiile și lucrările dentare, când este nevoie, este chemat un stomatolog extern care asigură tratamentele dentare de specialitate din banii proprii ai deţinuţilor.

La sectorul medical nu există prezervative pentru deținuți, medicul șef declară că nu au mai primit de cel puțin un an. Prezervativele lipsesc și de la camera intimă.

Munca deținuților: Penitenciarul are un GAZ (gospodărie agro-zootehnică) la care lucrează 8 deținuți. Penitenciarul deține 20 de hectare de teren agricol pe care cultivă cereale și furaje pentru animale, dar și legume folosite la hrana deținuților. În jur de 60-70 de deținuți asigură deservirea penitenciarului, iar 150 de persoane private de libertate lucrează, remunerat, fie la cusut pantofi, fie la dezasamblat piese auto sau (un număr foarte mic) în afara penitenciarului, la munci sezoniere solicitate de autorități locale sau de diverse firme (construcții, spații verzi). Conducerea penitenciarului spune că are solicitări mai multe pentru a trimite deținuți la muncă în afara penitenciarului, însă nu există suficient personal de pază pentru a-i supraveghea. Există și câțiva deținuți care execută pedeapsa în regim deschis care merg singuri la muncă în Brașov, la construcții.

Vizita pe secții

Secția 1 are regim semideschis și este amplasată într-o clădire care a intrat în modernizare în 2008, dar în 2010 a apărut un litigiu între penitenciar și constructor și din această cauză lucrările au fost blocate în stadiul de 65% la care ajunseseră. Camerele au suprafețe cuprinse între 17 și 28 de metri pătrați și sunt ocupate în general de câte 12 deținuți, cu două excepții în care sunt 9 deținuți în 12 paturi. De exemplu în camera 1.18, care are 23 de mp inclusiv grupul sanitar sunt 12 paturi instalate, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,9 mp.

Secția 2 are regim semideschis, carantină, arest preventiv, minori și tineri aflați în tranzit. Camerele sunt renovate în 2010-2011 și sunt supraaglomerate. Suprafețele camerelor variază de la 13 mp cu tot cu grupuri sanitare (și 4 paturi instalate) până la 26 de mp (și 15 paturi instalate)

Camera 2.40 are 25 de mp și 15 paturi dispuse pe trei niveluri, toate ocupate (1,6 mp de arestat) și igrasie pe tavan, din cauza aglomerației și a furnizării sporadice a căldurii. Toți ocupanții sunt arestați preventiv și susțin că în urmă cu 3-4 luni au fost mai mulți în același număr de paturi. Camera are un WC turcesc și un duș. Arestații spun că au apă caldă zilnic, dar presiunea mică și timpul limitat în care este furnizată – 30 de minute – face imposibil spălatul pentru toți ocupanții camerei. În plus, intervalul orar de furnizare a apei coincide adesea cu timpul de plimbare sau de cumpărături.

Oamenii s-au mai plâns de faptul că au saltele insalubre și pături vechi din anii 60, de prețurile mari practicate de magazinul penitenciarului, de faptul că nu au voie să se joace cu mingea în curțile de plimbare și nici la sala de sport nu sunt lăsați prea des. Că pentru un consult la stomatolog trebuie să aștepte până la 3 săptămâni, iar când le vine rândul constată că nu au suficienți bani pentru intervențiile necesare.

În cameră există un telefon public, măsură ce va fi generalizată în toate camerele, conform declarațiilor conducerii.

Camera 2.2, de 13 mp cu tot cu grupul sanitar, era ocupată de doi minori ambii în vârstă de 16 ani. Camera avea 5 paturi dispuse pe două și trei niveluri, iar geamul uneia dintre ferestre era scos din ramă și pus pe unul dintre paturi. Unul dintre minori spunea că se chinuie s-o monteze cu câteva bucăți de tablă îndoite. În cameră era foarte frig din cauza lipsei geamului. Nu e clar dacă geamul fusese scos de cei doi tineri sau așa îl găsiseră – ei așa au lăsat să se înțeleagă – dar, întrebat despre această chestiune, responsabilul penitenciarului a afirmat că de regulă toate camerele în care sunt găzduiți minori sunt devastate de aceștia. Camera 2.2 mai avea și câteva fire de curent scoase din perete în dreptul prizei și neizolate corespunzător. Toaleta și dușul camerei erau murdare. Camera avea telefon, însă cei doi minori nu-l puteau folosi deoarece fiind în tranzit, niciunul dintre ei nu avea bani pe card ca să poată face cumpărături sau să sune familia. Camera avea televizor dar nu funcționa.

Cei doi au spus că sunt scoși la plimbare câte 30 de minute pe zi și că apreciază mâncarea de la penitenciar, fiind singura sursă de hrană în lipsa pachetului de la familie sau a banilor de pe card pentru cumpărături.

Secția 3 are regim semideschis, 7 camere de câte 6.22mp cu 2 paturi, 8.33mp cu 2 paturi, 16.08 mp cu 9 paturi sau 29.31 mp cu 15 paturi.

Camera 3.4 are 29 de mp, 15 paturi și 13 deținuți (2 mp de deținut). Paturile sunt suprapuse pe trei niveluri, camera are în mijloc doi stâlpi de susținere care ocupă spațiul și așa insuficient. La norma de 4 mp camera nu ar fi trebuit să găzduiască mai mult de 7 persoane. Camera are un singur grup sanitar (tip WC turcesc), iar pentru duș deținuții sunt nevoiți să meargă în altă încăpere, de două ori pe săptămână (lunea și vinerea). Fosta baie comună era dezafectată. Aceasta fusese folosită de mai multe camere din Secția 3, înainte ca administrația să facă investiții și să monteze dușuri în camere. La data vizitei era amenajată provizoriu o baie mai mică, cu numai două dușuri, relativ curată, special pentru camera 3.4. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că 3.4 este singura cameră în care deținuții nu au un duș, și că situația se va remedia în acest an când le va fi amenajat un duș în cameră.

Deținuții din această cameră au reclamat că fac parte dintr-o secție „tratată rău” de conducerea penitenciarului, comparativ cu alte secții (respectiv 2 și 4) că nu primesc tratament medical adecvat, ci „toți deținuții primesc aceleași pastile, indiferent ce-i doare”, au mai reclamat faptul că mâncarea este adesea insuficient preparată și că nu sunt scoși la activități, măcar sportive. Singurele ocazii în care părăsesc camera sunt plimbările în curți, unde nu au voie nici cu o minge, și dușurile de două ori pe săptămână. Deținuții au amintit că există o sală de sport amenajată în penitenciar, dar că e mică și din cauza igrasiei și umidității din ea, miroase urât.

Sala de sport este de mici dimensiuni amenajată într-o încăpere din subsol, improprie, cu infiltraţii pe pereţi, şi cu un miros insuportabil de mucegai, neaerisită natural.

Camera 3.2 are 16 mp și 9 deținuți în tot atâtea paturi. Spre deosebire de camera 3.4 aceasta este renovată, are un grup sanitar compus din WC turcesc și duș, dar și acestea se dovedesc insuficiente pentru ca, atunci când se furnizează apă caldă, să ajungă să se spele toți cei 9 deținuți. Și deținuții de aici au acuzat calitatea proastă a hranei de la bucătărie, un deținut afirmând că a slăbit în cei doi ani de când este acolo de la 75 la 50 de kg.

Deținuții s-au mai plâns de limbajul agresiv al cadrelor.

Secția a 4-a este amenajată într-o hală de producție, care în prezent asigură și un spațiu de folosit pentru dezasamblarea pieselor auto. Înăuntru era foarte frig și zgomot. Camerele au dimensiuni mari (28 mp, 33 mp sau 87 de mp) dar sunt supraaglomerate cu paturi, respectiv câte 21, 24 și 30 de paturi, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,3 mp de spațiu. Toate camerele au regim semideschis.

Camera 4.5 are 28 de mp, 21 de paturi, toate ocupate. Un singur grup sanitar prevăzut cu WC turcesc și duș. Toți deținuții de aici lucrează. Primesc apă caldă zilnic, de la 5 la 6 seara, însă căldura pare insuficientă. Deși au regim semideschis deținuții preferă să țină ușa închisă pentru a se feri de zgomotul mare făcut de colegii lor care lucrează în hală, și să păstreze căldura care este insuficientă. Camera are două ferestre foarte mici, situate sus, deasupra paturilor de la nivelul 3, surse insuficiente de lumină naturală.

Deținuții au reclamat igiena precară a spațiului de deținere, în special vara când sunt temperaturi mari, apar ploșnițele. Saltelele sunt vechi și neigienizate, iar numărul mare de deținuți în același spațiu restrâns înrăutățește lucrurile. Deținuții susțin că de curând conducerea ar fi instituit un regulament care nu mai permite aducerea lenjeriei de pat de acasă, cu excepția așternuturilor albe. Deținuții spun că gradul avansat de uzură al saltelelor ar face lenjeria albă de nefolosit în câteva zile.

Camera 4.2 are 87 de mp, 30 de paturi dispuse pe trei niveluri și 30 de ocupanți. Toți deținuții de aici muncesc la cusut pantofi, unii în paturi, alții în picioare, alții în camera alăturată în care este un WC turcesc și o țeavă cu trei găuri, destinată să suplinească trei dușuri, dar două dintre găuri erau astupate. Așadar, cei 30 de deținuți din această cameră au la dispoziție un singur WC și un duș pe care le folosesc pe cât le permite timpul și presiunea scăzută a apei. Deținuții cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au spus că nu știu exact care este câștigul lor în bani de pe urma normei făcută la cusut pantofi. Unii știau doar că trebuie să coasă 5 saci a câte 10 perechi de pantofi fiecare într-o săptămână, iar dacă nu-și fac norma nu li se pontează zilele respective ca lucrate. Unii deținuți au spus că nu reușesc să-și facă norma chiar dacă lucrează și în week-end, norma de lucru fiind un motiv pentru care majoritatea nici nu prea ies la alte activități.

Și în această cameră lumina naturală era insuficientă, asigurată doar de geamurile mici de deasupra paturilor dintr-o latură a camerei.

Secția a 5-a are regim deschis și este cea mai modernă din penitenciar. Abia a fost inaugurată. Conducerea a dat asigurări că după reabilitarea celorlalte secții, în 2016 și 2017, toate vor arăta similar. Are camere renovate și recompartimentate, în care sunt paturi noi, suprapuse doar pe două nivele, saltele și lenjerii noi, camere de WC și dușuri moderne, cu corpuri și instalații din inox. O astfel de cameră reabilitată din Secția 5 are 16 paturi, 11 ocupanți, 2 WC-uri, 2 dușuri, dulapuri pentru obiectele personale ale deținuților, căldură și apă caldă non-stop, ferestre care asigură o bună aerisire și lumină naturală. Toți deținuții de aici ies la muncă neînsoțiți.

Secția are și două săli de mese, dotate cu mese lungi din lemn și băncuțe, plus chiuvete unde deținuții servesc masa şi își pot spăla vesela.

În general deținuții din penitenciar cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au fost reticenți să-și exprime nemulțumirile, deoarece au spus că se tem de repercusiuni. Ei susțin că de regulă după ce sunt întrebați de traiul în penitenciar, de către vizitatori oficiali, cadrele fac controale inopinate în camere – așa numita „piață” în argoul de penitenciar – în care li se controlează toate bagajele și sunt hărțuiți pe motiv că s-ar fi plâns de condițiile de detenție. Deținuții spun că nu sunt agresați fizic de către cadrele penitenciarului, dar că principala amenințare este aceea a rapoartelor de incidente, ceea ce „doare” mai mult decât o bătaie, pentru că rapoartele sunt luate în considerare la comisiile de liberare. În acest sens deținuții afirmă că adesea li se întocmesc rapoarte nejustificat, aceasta fiind un fel de „teroare a pixului”. Întrebați de ce nu reclamă aceste lucruri la judecătorul delegat, deținuții au afirmat că de câte ori s-au adresat judecătorului nu s-a schimbat nimic.

Mai mulți deținuți din diverse secții s-au plâns că trupa de intervenție face controale inopinate la ore nepotrivite, în toiul nopții, pentru a căuta diverse obiecte interzise în penitenciar. Atunci când face controale noaptea, spun ei, trupa nu filmează intervențiile.

Una dintre cauzele pentru care deținuții spun că li se face adesea raport este faptul că își izolează spațiul din pat cu prosoape sau cearceafuri atârnate pe sfoară, ca niște perdele, iar această practică este interzisă de penitenciar. Dat fiind că într-o cameră pot fi și 30 de deținuți este lesne de înțeles nevoia de intimitate a deținuților, pe care o satisfac parțial cu aceste perdele improvizate.

Judecătorul delegat – este în penitenciarul Codea din 2013. El spune că în 2015 a avut peste 700 de dosare cu reclamații de la deținuți, 25% dintre ele fiind despre rapoartele de incidente. Conducerea penitenciarului ar fi atacat soluția dată de judecător în 10 astfel de cazuri, și numai într-un caz a fost admis în instanță.

Judecătorul admite că în penitenciar condițiile de detenție sunt improprii și că 20% dintre plângerile deținuților vizează aceste condiții: spațiul insuficient, grupurile sanitare, tratamentul medical și dreptul la asistență medicală.

În urma discuției cu judecătorul delegat, reprezentantele APADOR-CH au înțeles că acesta a primit din partea conducerii penitenciarului toate dotările logistice de care avea nevoie ca să-și exercite funcția (deși acestea cădeau în sarcina Curții de Apel Brașov). Inclusiv biroul i-a fost mutat din interiorul penitenciarului într-o clădire a administrației, la cererea judecătorului. Aceste aspecte, deși aparent de bună colaborare între instituții, duc însă la ideea că judecătorul nu va fi suficient de imparțial atunci când este chemat să decidă dacă plângerile deținuților la adresa conducerii penitenciarului sunt întemeiate sau nu.

Sectorul vizite – este amenajat cu 5 cabine cu telefon, la care supravegherea se face atât vizual, prin camere de luat vederi, cât și de către un agent prezent lângă deţinuţi. Într-o cameră separată sunt amplasate 11 mese cu scaune pentru vizitele la masă.

Sectorul are și două camere pentru vizita intimă, dotate corespunzător, dar fără prezervative, care nu figurează nici între dotările cabinetului medical, nici la vizita inimă. De asemenea este amenajată și o cameră pentru viitoarele vizite online, dar la data vizitei APADOR-CH nu exista în dotarea acelei camere monitorul necesar vizualizării interlocutorului.

Tot în sectorul vizite este amplasat și magazinul la care prețurile erau similare cu cele din comunitate, la prima vedere.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului pentru amenajarea blocului alimentar și a secției 5, care într-adevăr respectă standardele minime privind condițiile de detenție. Pe lângă acestea, însă, situația în celelalte secții ale penitenciarului apare cu atât mai dramatică, sub aspectul lipsei igienei și al supraaglomerării.

Camerele cu dimensiuni de 20-28 mp și 12-21 de paturi, asigură un spațiu insuficient unui deținut, de 1,3-1,9 mp de persoană ceea ce, chiar și în condițiile unui regim semideschis este insuficient. În plus, un singur WC și un duș la 10, 12, 15 și chiar 30 de deținuți reprezintă tratament inuman și degradant. Solicităm ANP și Penitenciarului Codlea să găsească urgent soluții pentru relocarea deținuților din camerele supraaglomerate și pentru reabilitarea acelor corpuri de clădire care trebuie să fie urgent reabilitate;
Solicităm conducerii penitenciarului să dispună informarea în scris a deținuților care muncesc asupra normelor pe care trebuie să le facă și mai ales asupra câștigurilor materiale pe care trebuie să le regăsească pe card la finele lunii;
În privința activităților și a curților de plimbare – recomandăm conducerii penitenciarului să găsească soluții pentru a le permite deținuților care doresc să facă sport sau măcar să folosească mingea, să aibă această posibilitate fie într-o curte de plimbare, fie în sala de sport care ar trebui de asemenea reabilitată.

Dollores Benezic Nicoleta Popescu

Citiți răspunsul ANP la acest raport

Tag Archive for: asistență medicală deținuți

Posts

The modernization of prisons

The modernization of police arrests

Observations during monitoring visits in arrests and prisons

Observations and recommendations for the visited police arrests

Observations and recommendations for the visited prisons

1. Aspecte generale și de procedură

2. Efective, cazare/condiții de deținere, personal

3. Asistența medicală

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

5. Activități socio-educative și modalități de petrecere a timpului

6. Munca deținuților

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

Descriere generală

Vizita

Vizita pe secții