Raport asupra vizitei în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 12 din incinta Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Feroviare București

Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 12 din incinta Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Feroviare pe data de 11 septembrie 2012. Centrul găzduieşte minori şi tineri (18-21 de ani) de sex masculin fără probleme de sănătate.

În Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 12 se folosesc în continuare proceduri care vin în contradicţie cu reglementările din Legea nr. 275/2006 şi care aduc atingere drepturilor deţinuţilor. De exemplu: înregistrarea corespondenţei atât la primire cât şi la expediere, cu menţionarea destinatarului/expeditorului care primeşte/trimite scrisori arestaţilor. Confidenţialitatea discuţiilor între arestat şi avocat nu este asigurată pentru că biroul destinat vizitelor nu este amenajat astfel încât să se permită numai supravegherea vizuală. Uşa biroului ramâne deschisă în timpul discuţiilor în vreme ce agentul de pază stă în pragul uşii pentru supraveghere şi deci îi este practic imposibil să nu audă ce se vorbeşte.

Încătuşarea la ieşirea din arest continuă să fie regula, şi nu excepţia, aşa cum prevede Legea nr. 275/2006. Justificarea  frecventă a „regulii” încătuşării se referă la suspiciunea că toţi arestaţii ar avea intenţii de evadare, excepţie prevăzută în Legea nr. 275/2006. Este, evident, un pretext pentru „uşurarea” muncii agenţilor care asigură escortarea. Cazurile de evadare sunt rare şi în covârşitoare majoritate au legatură doar cu neglijenţa agenţilor de poliţie, fără legătură cu încătuşarea la scoaterea  din arest. APADOR-CH insistă  asupra renunţării la această metodă degradantă – şi, uneori, inumană – ca REGULĂ şi aplicarea sa doar în cazuri excepţionale.

Spaţii de deţinere, efective

La data vizitei, în evidențele Centrului nr. 12 se aflau 14 minori şi tineri (1 minor şi 13tineri). Doi dintre tineri se aflau în drum spre penitenciar. Referitor la perioada de şedere în arest, responsabilii au afirmat că persoanele nu rămân aici mai mult de două luni. Arestul este dotat cu 20 de paturi în cinci camere, iar la data vizitei numai patru dintre acestea erau ocupate.

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat toate cele cinci camere. Camerele de deţinere, au aproximativ 12 mp fiecare incluzând spațiul grupului sanitar. Doar în una dintre camere erau ocupate toate cele 4 paturi. APADOR-CH reaminteşte că recomandările Comitetului pentru Prevenirea Torturii sunt ca fiecărui deţinut, atât din penitenciare cât şi din aresturile poliţiei, să-i revină cel puţin 4 mp. Însă în camera complet ocupată fiecărei persoane îi revin mai puțin de 3 mp ceea ce înseamnă, în fapt, supraaglomerare. Arestaţii au declarat că nu s-a întâmplat niciodată să fie cazaţi câte doi într-un pat. Ferestrele camerelor sunt prevăzute pe interior cu plase de metal dese, apoi bare de fier, apoi geamul şi încă un rând de bare de fier la exterior. Iluminatul natural este insuficient, astfel că becurile din camere rămân aprinse şi pe durata zilei. Becurile nu pot fi stinse decât din afara celulei, de pe hol. Ferestrele se deschid numai din exterior, de către agenţi. De apreciat este că arestul are un sistem propriu de ventilaţie care asigură o aerisire corespunzătoare. Sistemul de alarmare cu sonerii era defect la momentul vizitei; pentru alarmare arestaţii bat în uşi.

Centrul nr. 12 are o cameră destinată percheziţiei corporale pentru momentul când persoanele reţinute sunt aduse aici. Banii şi bunurile găsite asupra lor la introducerea în arest sunt păstrate într-un seif, împreună cu o fişă ataşată unde sunt trecute toate bunurile reţinute.

Condiţii igienice

Fiecare cameră are propriul grup sanitar sub forma unei cabine dotate cu WC turcesc, chiuvetă şi duş. Cabinele sunt prevăzute cu perdele care să asigure intimitatea persoanelor cazate. Un fapt pozitiv este că la duşuri este apă caldă non-stop. Persoanelor cazate nu li se asigură decât patul, cearceafuri, pernă şi pătură. Personalul arestului a afirmat că au o maşină de spălat unde sunt spălate cearceafurile şi hainele arestaţilor. Procurarea celorlalte ustensile – săpun, pastă de dinţi, hârtie igienică, aparate de ras – cade în sarcina persoanelor private de libertate. Aparatele de ras sunt ţinute în cutii separate pentru fiecare persoană privată de libertate, în biroul agenţilor de pază. Un frizer vine în arest de două ori pe lună pentru a tunde arestaţii.

Hrana

Hrana furnizată persoanelor private de libertate este adusă de la Penitenciarul Rahova. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat camera unde sunt frigiderele în care se ţine mâncarea primită de la aparţinători sau cumpărată de arestaţi. Frigiderele sunt funcţionale şi pentru fiecare cameră este destinat un compartiment separat. Tinerii aflați în CRAP nr. 12 au afirmat că mănâncă atât ce primesc de la aparținători cât și ce le pune la dispoziție arestul și că sunt mulţumiţi de calitatea hranei.

Activităţi, corespondenţă, contacte cu exteriorul, alte drepturi

Arestul dispune de o curte de plimbare de aproximativ 20 mp unde minorii/tinerii nu au posibilitatea să desfăşoare nicio activitate, decât să stea în picioare sau să facă câţiva paşi. Atât cei cazaţi aici cât şi agenţii de pază au declarat că ieşirile în curtea de plimbare se fac zilnic, timp de una-două ore.

Centrul nu dispune de un club şi nu desfăşoară niciun program de activităţi. Pe hol se afla o bandă de alergat care la momentul vizitei nu era funcţională. Personalul arestului a afirmat că există televizoare ce ar putea fi puse în camere, dar cutiile de protecţie sunt rupte. Pe holul arestului există rafturi cu câteva cărţi pe care tinerii le pot lua în cameră să citească.

Cutia poştală este pe hol şi scrisorile sunt depuse în cutie direct de către arestaţi. Atât la primire, cât şi la expediere se înregistrează expeditorul, respectiv destinatarul. Practica, în cazurile când arestatul expediază scrisori, este cel puţin bizară, pentru că trebuie să meargă mai întâi cu acestea în biroul agenţilor de pază ca să se înregistreze numele destinatarului, după care arestatul le poate pune la cutia poştală. APADOR-CH susţine că dreptul la corespondenţă este în acest fel restricţionat şi cere conducerii arestului să justifice această practică. Telefonul este tot pe hol, tinerii sunt păziţi în timpul apelurilor, deci confidenţialitatea convorbirilor nu este asigurată. Cartelele de telefon le sunt furnizate de către familie. Arestaţii au dreptul la minim un telefon pe săptămână, de obicei în ziua de luni, dar se permit şi mai multe, în funcţie de nevoi. Fiecare personă privată de libertate trebuie să lase agenţilor o listă cu numerele apelate, iar apelurile către avocaţi sunt nelimitate. În arest există camere de luat vederi montate numai pe hol. APADOR-CH sugerează instalarea camerelor video şi în birourile în care se desfăşoară anchetele. În acest fel s-ar diminua susbstanţial numărul plângerilor – justificate sau nu – ale persoanelor private de libertate cu privire la rele tratamente din partea poliţiştilor pe durata cercetărilor.

Persoanele arestate au dreptul la nu număr de opt vizite pe lună din partea familiei, prietenilor şi nelimitat din partea avocaţilor. Inconvenientul este că vizitele atât cu familia cât şi cu avocaţii sunt organizate în acelaşi birou unde nu se poate asigura doar supravegherea vizuală a convorbirilor. APADOR-CH atrage atenţia conducerii arestului că acest fapt contravine prevederilor Legii nr. 275/2006 şi recomandă instalarea unei uşi la această cameră care să aibă un geam transparent astfel încât supravegherea vizitelor să fie exclusiv vizuală. Pachetele aduse la vizită sunt desfăcute și verificate de agenţii de pază în prezenţa arestaţilor.

Cât priveşte judecătorul delegat, numărul acestuia de telefon este afişat pe holul clădirii, alături de alte numere de telefon de interes general. Personalul arestului a menţionat că tinerii cunosc dreptul pe care îl au de a apela la judecătorul delegat pentru că la momentul aducerii în arest li se înmânează un proces verbal cu drepturi şi obligaţii. Judecătorul delegat vine în arest numai la cerere. Personalul a mai afirmat că judecătorul delegat nu a mai fost de mult timp în Centrul nr. 12 pentru că nu au existat cereri şi nici cazuri care să necesite prezenţa acestuia.

Asistenţa medicală

Personalul arestului a afirmat că medicul este chemat în caz de nevoie, deţinuţii sunt trimişi la cabinetul medical, sau se apelează la 112, în funcţie de gravitatea cazului.

Persoanele care, la momentul reţinerii sunt dependente de droguri, rămân până când adicţia este tratată la Centrul nr. 1 de reţinere şi arestare preventivă, apoi sunt transferate în Centrul nr. 12.

Personalul Centrului nr. 12 a afirmat că la momentul vizitei niciunul dintre tineri nu avea probleme de sănătate. Nu există nicio posibilitate de accesare a unor servicii de prevenire a transmiterii HIV/SIDA sau a altor boli infecțioase. Nu se distribuie prezervative și nu există vreun program prin care să se distribuie metadonă în arest în cazul în care ar exista această nevoie. La nivelul IGPR tratamentul substitutiv este neacceptat, în condiţiile în care este în mod explicit prevăzut în acte normative în vigoare.

Reprezentantele APADOR-CH au vorbit cu toate persoanele private de libertate din arest care au afirmat că nu au nemulţumiri legate de calitatea hranei sau a condiţiilor de detenţie, că sunt scoşi zilnic în curtea de plimbare. Nu au avut plângeri nici în ceea ce priveşte comportamentul personalului din arest sau alte drepturi ca cel la corespondenţă sau la vizite.

Concluzii şi recomandări:

Asociația solicită instalarea la camera destinată vizitelor a unei uşi prevăzute cu geam transparent astfel încât supravegherea din partea agenţilor de pază în timpul vizitelor să se facă exclusiv vizual.

APADOR-CH consideră că trebuie să se renunţe la practica înregistrării numelui destinatarilor scrisorilor expediate de către arestaţi pentru a nu-i descuraja pe aceştia din urmă să-şi exercite dreptul la corespondenţă.
Asociația cere de asemenea, să se renunţe la practica încătuşării la scoaterea din arest şi aceasta să fie aplicată numai în cazurile unde este absolut necesară.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu

Doina-Adelina Boboşatu

Raspunsul IGPR in acest caz