Raport asupra vizitei la Centrul de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj
La data de 25 septembrie 2013 două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de reţinere şi arestare preventivă (CRAP) din subordinea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj (IPJ).
Aspecte generale
CRAP Cluj se află la demisolul clădirii IPJ Cluj. Condiţiile de detenţie regăsite în CRAP Cluj încalcă în mod vădit standardele internaţionale pe care statul român s-a angajat să le respecte. Camerele nu au ferestre şi nici bec în interior, consecinţele fiindcă sunt mereu întunecate şi fără suficient aer respirabil. Aceste aspecte sunt accentuate şi de situarea centrului în demisolul clădirii IPJ; în plus, podeaua şi pereţii sunt tot timpul umede de la apa infiltrată cu uşurinţă datorită apropierii de canalizare. Conducerea a recunoscut condiţiile improprii de detenţie din arest şi a afirmat că s-au făcut mai multe demersuri pentru închiderea acestui centru, dar fără niciun rezultat. De asemenea, nici recompartimentarea nu a fost posibilă pentru că structura clădirii nu o permite. Lipsa fondurilor este principalul motiv invocat de IGPR la cererea conducerii CRAP Cluj de mutare a acestuia într-un alt spațiu. Conducerea a mai spus că o soluţie ar fi şi atragerea de fonduri europene pentru construirea unui sediu nou.
Pe holurile arestului sunt instalate camere video, conducerea afirmânt că imaginile sunt folosite pentru aventuale incidente, deşi nu au existat cazuri de mult timp şi că ar fi nevoie ca acestea să fie montate şi în camerele pentru refuz de hrană şi cazuri speciale. Imaginile filmate sunt stocate timp de 30 de zile.
În arestul IPJ Cluj se practică încătuşarea automată la scoaterea din arest, cu unele excepţii în cazul minorilor (în functie de comportamentul pe care-l au sau de fapta pentru care este cercetat). Conducerea pune încătuşarea automată pe seama insuficienţei personalului arestului. Spre exemplu, minorii care au probleme psihice sunt încătuşati, 3 din cei 4 minori arestaţi la Cluj la momentul vizitei fiind luaţi în evidenţă cu astfel de afecţiuni.
Efective, personal, spaţii de deţinere
La momentul vizitei erau prezenţi în centru atât arestaţi preventiv (27 persoane, din care 4 minori de sex masculin şi o femeie) dar şi persoane condamnate definitiv (8 persoane) transferate de la Baia Mare pe perioadă determinată pentru înfăţişare la instanţă; conducerea arestului a declarat că imediat ce îşi încheie afacerile judiciare ei urmează să fie retrimişi în penitenciar.
CRAP Cluj dispune de 27 camere de detenţie, unele de aproximativ 12 mp, cu câte patru paturi, unele de aproximativ 9 mp şi unele de aproximativ 4 mp cu câte două paturi pe doua niveluri. Supraaglomerarea din camerele de detenţie este o altă problemă majoră regăsită în CRAP Cluj, pe lângă lipsa luminii naturale şi a ventilţiei, gradul de ocupare fiind de aproximativ 200%.
Clădirea IPJ Cluj are centrală termică proprie şi arestul este astfel asigurat cu suficientă căldură pe timp de iarnă. Apa caldă este disponibilă de două ori pe săptămână.
Arestul dispune de 10 curţi de plimbare de aproximativ 10 mp fiecare, fără nicio dotare care să permită desfăşurarea de activităţi fizice. Arestații sunt scoși zilnic la aer cîte o oră.
Conducerea arestului a afirmat că personalul este insuficient însă nu a furnizat date certe privind numărul exact al angajaţilor din CRAP Cluj. Arestul are angajată o femeie poliţist, având în vedere că în detenţie sunt primite şi femei, iar dacă aceasta nu este prezentă la introducerea în arest a unei femei, este chemată o angajată a IPJ Cluj pentru efectuarea percheziției corporale.
Cabinetul medical existent în arest este doar o cameră mică, fără amenajări corespunzătoare standardelor. Arestul nu are un medic angajat. Medicul care acordă consultaţii medicale este un angajat al IPJ Cluj şi practica este să coboare la cabinet de câte ori era nevoie, asigurând consultaţii chiar şi în afara programului său de lucru, pentru cazurile de urgenţă.
Din afirmaţiile șefului arestului a reieşit că nu au fost cazuri de îmbolnăviri grave în ultimul timp şi nici de persoane înregistrare ca şi consumatoare de droguri. Însă nici nu ar exista posibilitatea acordării de tratament substitutiv în cazul în care un arestat s-ar declara consumator de droguri. Conform Legii 275/2006 şi Ordinului 1216/2006 tratamentul substitutiv ar trebui acordat ş i pe perioada arestului, însă Ordinul M.A.I. nr. 988/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea locurilor de reţinere şi arest preventiv care este încă folosit la nivelul aresturilor deşi nu a fost actualizat conform prezentei legi în vigoare, nu prevede în mod expres acordarea acestui tratament, opţiunea generală fiind de a îl interzice. APADOR-CH solicită din nou conducerii IGPR să rezolve această neconcordanţă legislativă astfel încât drepturile persoanelor arestate să fie respectate.
În cazurile în care cineva ajunge în arest cu semne evidente de violenţă fizică acesta este consultat de medicul IPJ Cluj. Victima semnează un proces verbal în care mentionează dacă a fost agresată fizic. Apoi medicul înştiinţează procurorul cu privire la semnele de violenţă constatate, ori arestatul este dus la IML . Șeful arestului a relatat că în urmă cu aproximativ 4 ani a au avut loc un incident în urma căruia un agent a fost concediat pentru violențe asupra unei persoane arestate.
Arestul are doi psihologi dar nu există un spaţiu special amenajat pentru discuţiile cu arestaţii. Regula este ca în procesul verbal completat de arestaţi la primire să ceară în mod expres consult psihlogic, altfel conducerea arestului sau medicul generalist poate cere consult de specialitate la un spital din comunitate în situaţia în care comportamentul persoanei ar indica această nevoie.
Hrana arestaţilor
Hrana este furnizată de penitenciarul Gherla, iar masa se servește în camere. Arestul dispune de 2 frigidere unde arestaţii îşi pot păstra hrana primită de la aparţinători. Arestații își pot cumpăra alimente săptămânal. În fiecare de miercuri, după ce s-a strâns de la toţi arestaţii o listă cu tot ce solicită, angajaţii arestului merg şi achiziţionează produsele din comunitate.
Vizita în camere
Majoritatea celor 27 de camere de deţinere sunt amplasate în sectoarele B şi C. În sectorul A era ocupată doar o cameră în care era cazată singura femeie din arest.
Camerele de deţinere nu sunt prevăzute cu toalete proprii, cele două grupuri sanitare (unul cu WC-uri turceşti, celălalt cu duşuri) se află pe holurile arestului. Ambele sunt insalubre, cu pereţii murdari şi mucegăiţi. WC-urile turceşti şi duşurile sunt pline de rugină, neigienizate, urât mirositoare. Mirosul puternic de urină şi fecale există de altfel în tot arestul. O toaletă separată de un perete de celelalte era destinată folosirii de către angajaţii arestului. Deoarece grupurile sanitare sunt pe hol, arestaţii trebuie să anunţe când vor să fie scoşi la toaletă şi sunt însoţiţi de angajaţii arestului, însă conducerea afirmă că după ora 16 :00 mai puţini agenţi rămân în arest astfel că acest tranzit periclitează siguranţa în centru. Asociaţia consideră ca starea foarte proastă a grupurilor sanitare şi, mai ales, faptul că arestaţii depind de agenţi pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice constituie tratament degradant.
În sectorul C de deţinere reprezentantele APADOR-CH au vizitat una dintre camerele mici, care era goală la momentul vizitei. În cameră sunt instalate două paturi suprapuse şi o măsuţă improvizată, construită în zid. Uşa camerei este joasă, de aproximativ 1,5 m; camera nu are ferestre și nici măcar bec în interior. Singura sursă de lumină este becul de pe hol, plasat în dreptul uşii. Oblonul metalic din partea de sus a uşii stă pe jumătate închis, astfel că lumina de la becul exterior abia pătrunde în cameră. Toate camerele, inclusiv cele puțin mai mari sunt în aceeaşi stare. Lipsa unei surse de lumină electrică în toate camerele încalcă în mod evident standardele minime interne şi internaţionale . Calitatea saltelelor lăsa de dorit, erau foarte vechi, murdare şi denivelate. Următoarea cameră vizitată, tot mică, (aproximativ 4 mp) avea 3 paturi instalate, dintre care două erau suprapuse. Cele trei persoane arestate de aici au spus că mâncarea este de o calitate foarte proastă, că mănâncă mai mult ce primesc de la aparţinători sau din ce-şi cumpără de la magazin, că materiale igienico-sanitare primesc foarte rar şi că nu sunt scoase la toaletă de fiecare dată când cer. Din acest motiv uneori sunt nevoite să folosească sticle de plastic pentru satisfacerea nevoilor fiziologice. Paturile erau vechi, într-o stare proastă, podeaua era plină de resturi de ţigări, era evident că acea cameră nu mai fusese de mult timp curăţată.
În sectorul B reprezentantele asociaţiei au vizitat de asemenea câteva dintre camere. În camera 8, de aproximativ 12 mp erau instalate 4 paturi suprapuse, toate ocupate. Nici aici nu pătrundea nici măcar suficientă lumină de la becul exterior, sistemul de alarmare, la fel ca în restul penitenciarului, era de a bate în uşă.
Sectorul A găzduia într-una dintre camere o femeie. Aceasta avusese până de curând colege de cameră care fuseseră transferate în penitenciar. Arestata s-a plâns că nu are nicio activitate înafara orei zilnice de plimbare şi că nu poate să vorbească cu nimeni. A fost consultată de mai multe ori de un psihiatru şi a afirmat ca numai autosugestia o ajută să-şi păstreze mintea limpede.
La momentul vizitei cei trei minori ce figurau în evidențele CRAP Cluj nu se aflau aici, ei fiind erau transportați la Turda pentru cercetări; camerele în care erau cazaţi se prezentau în aceleaşi condiţii proaste ca şi celelalte.
Corespondenţa, judecătorul delegat, alte drepturi
Arestaţii au dreptul la un telefon pe săptămână, 10 minute, iar cu avocatul nelimitat. Telefoanele sunt plasate pe holurile arestului, iar costul cartelei este suportat de persoana arestată.
Cutia poştală este pe holul arestului, orice persoană arestată are acces neîngradit la aceasta. Scrisorile sunt ridicate zilnic, iar corespondenţa se înregistrează numai la primire.
Lipsesc şi hârtia şi plicurile necesare pentru scrisori şi pentru a compensa cât de cât, agenţii arestului s-au văzut nevoiţi să achiziţioneze aceste materiale din propriile resurse.
Discuţiile cu avocatul precum și vizitele aparținătorilor se desfăşoară în camera în care are loc şi percheziţia persoanelor la introducerea în arest. Camera era prevăzută cu o perdea, în cazul percheziţiilor şi cu o masă cu scaune unde aveau loc discuţiile cu avocaţii. Supravegherea era numai vizuală.
Judecătorul delegat este cel angajat şi la Penitenciarul Gherla şi se deplasează la arest la cerere, în general pentru diverse reclamaţii ; conducerea arestului a declarat că cele mai frecvente cazuri sunt cele de refuz de hrană.
Concluzii şi recomandări
Condiţiile de detenţie regăsite în CRAP Cluj contravin din multe puncte de vedere standardelor
internaţionale în domeniu şi care au fost recomandate României şi de către Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor Inumane sau Degradante. CRAP Cluj este supraaglomerat, camerele nu dispun deloc de lumină naturală sau lumină artificială suficientă, nici de aerisire. Articolele de mobilier cu care sunt dotate camerele sunt insalubre, pereţii murdari emană un miros înecăcios care otrăveşte şi puţinul aer respirabil al camerelor. În tot arestul este prezent mirosul de urină şi mucegai de la grupurile sanitare şi de la canalizare. Conducerea arestului a afirmat că au fost frecvente situaţiile în care apa din subsolul clădirii a refulat în interiorul centrului, la bază pereţii fiind în permanenţă uzi.
Toatre aceste aspecte indică un tratament degradant la care sunt supuse toate persoanele arestate în CRAP Cluj, pe toată durata şederii în centru. În aceste condiţii, aspectul de reintegrare socială pe care în mod obligatoriu trebuie să-l implice starea privativă de libertate este pierdut din vedere şi imposibil de realizat. De reţinut că în discuţie sunt persoane arestate împotriva cărora nu a fost dată o sentinţă judecătorească care să constate vinovăţia şi care trebuie să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie.
APADOR-CH solicită închiderea imediată CRAP Cluj , întrucât nicio soluţie realistă de amenajare a actualului spaţiu nu este întrevăzută, astfel încât să se respecte condiţiile de detenţie prevăzute atât de legea internă cât şi de standardele internaţionale în materie.
Maria-Nicoleta Andreescu
Doina-Adelina Boboşatu
raspuns IGPR raport arest Cluj
