Care sunt formele de privare de libertate
Conform definiției date de OPCAT, privarea de libertate are un sens mai larg decât perceptia clasică asupra locurilor de detenţie, din penitenciare şi aresturi
Mecanismul Național va avea, așadar, în vedere, pe lângă penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă ale poliţiei şi centre de reeducare, şi spitalele de psihiatrie în care pacienţii nu sunt internaţi ca urmare a propriei voinţe sau pe care nu le pot părăsi în urma propriei decizii, centrele de cazare pentru străini în care aceştia sunt în fapt privaţi de libertate pe perioada cazării, centrele de tranzit, în care persoanele se află în aceeaşi situaţie, precum şi diversele tipuri de stabilimente pentru minori, pe care aceştia nu le pot părăsi prin proprie voinţă sau cu încuviinţarea părinţilor.
Locuri de detenție existente în România:
- penitenciarele, centrele de reeducare pentru minori, penitenciarele-spital
- centrele de reţinere şi arestare preventivă, sediile unităţilor de poliţie
- sediile unităţilor de jandarmi
- camerele de triere şi reţinere administrativă pentru cetăţeni străini a căror situaţie juridică trebuie clarificată, spaţiile amenajate în punctele de trecere a frontierei din aeroporturi, sediile poliţiei de frontieră
- centrele de cazare pentru străinii care au intrat ilegal în ţară, centrele de cazare pentru refugiaţi
- spitalele de psihiatrie; centrele în care se acordă servicii de asistenţă pentru consumatorii de droguri, în regim închis
- căminele pentru persoane vârstnice sau alte centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgenţă, centrele maternale, centrele pentru minorii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, instituţiile medico-sociale pentru personae cu dizabilităţi mintale
- sediile poliţiei locale
- locurile de executare a sancţiunilor disciplinare aplicate militarilor
- vehiculele de orice tip în care sunt transportate persoane private de liberate
- orice alt loc care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1)
Penitenciare:
- 17 penitenciare de maximă siguranţă, regim închis şi arestare preventivă
- 15 penitenciare de regim deschis şi semi-deschis
- 4 penitenciare de minori şi tineri
- 1 penitenciar de femei
- 6 penitenciare-spital
- 3 centre de reeducare
Dube:
Zilnic, între 3.000 şi 4.000 de deţinuţi se află în mijloacele de transport ale ANP pentru a fi fie transferaţi, fie prezentaţi instanţelor.
Aresturi:
- 52 de centre de reţinere şi arestare preventivă (40 în subordinea inspectoratelor judeţene de poliţie şi 12 în Bucureşti care deservesc şi Judeţul Ilfov)
Locuri pentru imigranți:
- 4 puncte terestre de trecere a frontierei României de unde persoanele fără acte în regulă sunt trimise automat înapoi în ţara de origine
- Pe aeroporturi oamenii sunt reţinuti într-un spaţiu special amenajat până li se verifică identitatea; aici nu li se asigură hrană. Rămân în acel spaţiu până sunt predaţi Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) iar reţinerea se întinde pe perioada a câteva ore.
Se efectuează şi anchete cu cei care intră ilegal în ţară, acestea se desfăşoară la sediile poliţiei de frontieră. Chiar dacă în camerele de triere şi reţinere administrativă pentru cetăţeni străin oamenii sunt cazaţi și intră cu acordul lor, ei nu pot ieşi când vor.
ORI:
Deține centre închise, pentru străinii care au intrat ilegal în ţară:
- centrul de la Otopeni (114 locuri capacitate de cazare)
- centrul din Arad (48 locuri capacitate de cazare)
Reţinerea persoanelor în aceste centre se poate prelungi până la un an şi opt luni dar că la nivelul instituţiei se consideră că persoanele respective nu sunt private de libertate ci luate în custodie.
MS:
Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog are:
- 4 spitale de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă
- 39 de spitale de psihiatrie
- 70 de secţii de psihiatrie din cadrul unor spitale
