APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania
Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org
Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.
Protestăm față de decizia Curții Constituționale care permite dizolvarea arbitrară a organizațiilor neguvernamentale
APADOR-CH protestează față de decizia Curții Constituționale din 5 februarie 2014, luată cu majoritate de voturi , privind legea de modificare și completare a O.G. nr. 26/2000 care reglementează asociațiile și fundațiile, și consideră că o astfel de decizie nu poate fi explicată decât prin structura politizată a Curții Constituționale.
Această decizie surprinzătoare a Curții Constituționale permite dizolvarea arbitrară a asociațiilor și fundațiilor care au fost înființate legal, prin hotărâre judecătorească, unele cu mulți ani în urmă, dar care poartă o denumire care nu mai este pe placul parlamentarilor din prezent.
În urma acestei decizii, se pune întrebarea cum își mai pot desfășura în mod normal activitatea asociațiile și fundațiile, cum mai pot să atragă noi membri, să participe la concursurile pentru finanțarea de proiecte și să se dezvolte instituțional în condițiile în care nu mai au siguranța existenței lor, adică în condițiile în care se pot trezi dizolvate pentru chestiuni ce țin de înființare (denumirea), deși instanța judecătorească a atestat irevocabil că înființarea lor a respectat toate condițiile legale, inclusiv cele privind denumirea.
APADOR-CH consideră ca o astfel de decizie, luată cu majoritate de voturi , care afectează grav funcționarea organizațiilor neguvernamentale, nu poate fi explicată decât prin structura politizată a Curții Constituționale, care, potrivit actualei reglementări din Constituție, nu are în compunere doar judecători de carieră, ci juriști numiți de diferite entități politice sau de proveniență politică. Din acest motiv, este rezonabilă presupunerea că raportul/conflictele dintre diversele forțe politice care au desemnat juriști în compunerea Curții ar putea distorsiona o analiză strict tehnică și imparțială a chestiunilor juridice ridicate prin excepția de neconstituționalitate.
Reamintim că în cursul anului 2013, cu ocazia propunerilor motivate pe care le-a formulat pentru revizuirea Constituției (transmise Forumului Constituțional și comisiei parlamentare speciale), APADOR-CH a susținut constant că este nevoie de reformarea Curții Constituționale prin instituirea unei secții distincte, formate numai din judecători de carieră, care să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate privind actele normative, întrucât aceste excepții se referă la chestiuni strict juridice, nu politice.
Celelalte probleme de aplicare a Constituției, altele decât excepțiile de neconstituționalitate, pentru că au o natură preponderent politică, pot fi soluționate de o altă secție a Curții Constituționale, care nu este compusă din judecători de carieră, ci din juriști numiți de entități politice.
Propunerile APADOR-CH privind revizuirea Constituției, inclusiv reformarea Curții Constituționale pot fi citite aici .
APADOR-CH solicită Guvernului ca, pe calea ordonanței de urgență, la care a recurs deja în alte situații, mai puțin grave decât cea de acum, să abroge articolul II din legea de modificare și completare a OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, articol care prevede dizolvarea arbitrară a organizațiilor neguvernamentale.
Maria-Nicoleta Andreescu
Director Executiv APADOR-CH
0733.078.721
IJP Vaslui susține că nu se întâmplă nimic la Pungești
Al doilea răspuns de la IJP Vaslui la întrebările APADOR-CH (privind zona de siguranță publică instituită la Pungești) clamează că nimic din ceea ce spun oamenii care trăiesc acolo nu se întâmplă în realitate. Publicăm acest al doilea răspuns al autorităților și îi invităm pe toți cei care au dovezi că se întâmplă contrariul în comuna Pungești, să le ofere.
Citiți și primul răspuns al IJP Vaslui, precum și raportul făcut la fața locului de reprezentanții APADOR-CH.
Scrisoare ONJN – Nu incepeti cenzurarea Internetului!
Către Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc
Calea Victoriei nr. 9, sectorul 3, București
4 februarie 2014
Stimată doamnă președinte Cristinela Odeta Nestor,
Organizațiile semnatare vă atrag atenția asupra încălcării drepturilor omului prin cenzurarea accesului la Internet de către furnizorii de servicii de acces la Internet (ISP).
Subliniem că orice măsuri de blocare a unor site-uri web prin intermediul furnizorului de servicii Internet, în afara unui act de justiție, constituie o măsură de cenzură a conținutului media online , măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și în special a dreptului la liberă exprimare.
Vă aducem la cunoștință că au existat și există numeroase discuții atât în România, cât și la nivelul UE, în ceea ce privește blocarea site-urilor web prin ISP pentru diverse tipuri de conținut ilegal (ex. pornografie infantilă, distribuire produse etno-botanice) sau dăunător (ex. pornografie adultă, încălcarea drepturilor de autor – tratatul ACTA), iar organizațiile semnatare au explicat în nenumărate rânduri 1 nu doar ilegalitatea unui astfel de act, ci și inutilitatea din punct de vedere tehnic.
Avem în vedere în special articolul 7 litera c) din Hotărârea nr. 298 din 29 mai 2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc ce prevede monitorizarea și supravegherea jocurilor de noroc cu ajutorul furnizorilor de internet și articolul 26 ce introduce articolul 73 3 din Hotărârea nr. 823 din 10 august 2011 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, dar și o nouă Ordonanța de care dumneavoastră ați vorbit în mass-media.
Astfel de măsuri de blocare prin ISP reprezintă în fapt măsuri de cenzură a accesului la un site web, care este unanim recunoscut ca un mijloc de comunicare în masă, ceea ce ar contraveni Constituției României Art.30 alin (2) Cenzura de orice fel este int erzisă și alin (4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.
Considerăm că astfel de măsuri de blocare afectează negativ sectorul serviciilor de comunicații electronice (Internet) și pot duce pe scară largă la foarte multe probleme tehnice, inclusiv la încetinirea întregii rețele și funcționarea greșită sau cu un randament foarte redus. Sunt deja documentate cazuri la nivel mondial în care, în funcție de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe același IP sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conținut discutabil.
Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se dorește nu numai crearea unei liste negre cu societăți neautorizate care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar și identificarea website-urilor care în cadrul unor activități de marketing, reclamă, publicitate sau alte activități cu caracter promoțional, oferă legături către jocurile de noroc. Atenționăm asupra arbitrarului acestei prevederi și semnalăm faptul că ridică numeroase probleme de interpretare. 2 Observăm în același timp că nu se menționează dacă aceste companii se adresează consumatorilor români sau străini, aspect ce pune anumite probleme legate de jurisdicția aplicabilă site-urilor blocate. Nu există nicio procedură de rezolvare a erorilor legate de un site sau altul.
În același timp reamintim obligația statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește faptul că accesul la Internet nu poate fi blocat sau limitat în mod abuziv, prevedere susținută în pachetul de directive în domeniul comunicațiilor electronice 3.
În același timp, măsura de blocare a unor site-uri este total ineficientă deoarece există o multitudine de modalități prin care utilizatorul sau deținătorul unui site poate evita cenzura prin ISP. De exemplu: utilizarea adresei IP în loc de domeniu, schimbarea manuală a DNS-urilor, utilizarea de servicii de tip proxy sau VPN, utilizarea de software specializate de anonimizare – gen Tor – ca o foarte scurtă listă cu metode posibile de evitare a măsurii blocării unui site. Toate măsurile de mai sus pot fi găsite și implementate la o banală căutare cu orice motor de căutare, fiind disponibile în mod liber.
Având în vedere implicațiile negative grave pe care le au astfel de măsuri pentru drepturile omului și mediul online per ansamblu, vă solicităm să modificați hotărârile de guvern mai sus menționate în sensul anulării prevederilor care fac posibilă cenzura și să implementați metode alternative care să ia în considerare realitățile Internetului de astăzi.
De asemenea, vă atragem atenția că adoptarea unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență care ar impune blocarea site-urilor web este neconstituțională din punct de vedere formal, întrucât se încalcă dispozițiile art. 115 alin. 1 și 6 din Constituție, potrivit cărora nu pot fi emise nici ordonanțe simple și nici ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituție. Or, dreptul la libertate de exprimare, dar și dreptul la viață privată care poate fi afectat, sunt prevăzute în Constituție și măsurile propuse de dvs. afectează grav acest drepturi, prevăzute atât în Constituție, cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Drepturilor Omului a UE (parte din Tratatul de la Lisabona).
Toate aceste aspecte care pot afecta libertatea de a accesa Internetul trebuie discutate public și nu decise de o manieră discreționară de o autoritate sau alta. Nu putem să nu observăm faptul că proiectul de ordonanță este disponibil spre o „așa zisă consultare publică” pe un site necunoscut opiniei publice largi 4, care nu este indexat în vreun motor de căutare, fără o dată a publicării și fără nicio informare pe site-ul principal al Guvernului.
Astfel în conformitate cu Art 6 alin (7) din legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică vă cerem organizarea unui întâlniri în care să se dezbată proiectul de act normativ și care să fie anunțată public nu doar prin Oficiu, ci și prin site-ul oficial al Guvernului României.
În concluzie subliniem faptul că măsurile în vigoare nu sunt deloc proporționale și că există o serie de alte metode de a combate funcționarea ilicită a societăților de pariuri sportive sau jocuri de noroc. Totodată aducem în atenție importanța păstrării valorilor democratice și necesitatea de a nu se interveni la nivel statal în buna funcționare a Internetului printr-o măsură de cenzură ce contravine bunelor practici și reglementărilor europene, în speță art. 1 alineatul (3 a ) din Directiva 2002/21/CE care prevede obligația statelor membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv.
Cu consideraţie,
ActiveWatch www.activewatch.ro
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) www.apador.org
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) www.apti.ro
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI www.cji.ro
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații- CRJI – www.crji.org
Fundația Ceata – www.ceata.org
1Vezi de exemplu Comunicat de Presa 21 Iulie 2011 – Comunicat de presă: Blocarea unui site de Internet prin ISP este o măsură de cenzură – http://apti.ro/Blocarea-unui-site-de-Internet-prin-ISP-este-o-masura-de-cenzura
2 O pagină de Facebook este o pagina web? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro arata rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com? Dar Okidoki.ro? Un link către un torrent poate blocat? etc.
3Directiva 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, Directiva 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora, Directiva 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, așa cum au fost modificate de Directiva 2009/140/CE.
4 Proiectul este la http://www.onjn.gov.ro/relatii_pubilce/anunuri/transparen-decizional dar nu și în zona de proiecte de acte normative.
Pe cine păzesc jandarmii la Pungești
În decembrie 2013 o echipă de la APADOR-CH a făcut o vizită în comuna Pungești din Vaslui, acolo unde localnicii se opun explorării gazelor de șist. Din data de 8 decembrie 2013 sătenii trăiesc într-o stare de asediu, fiind legitimați și terorizați permanent de dispozitivele de jandarmi și polițiști care filtrează accesul în comună. Lucrurile nu s-au schimbat nici azi. Efective importante ale forțelor de ordine din județ sunt dislocate în comună, cu costuri ce împovărează bugetul de stat și fără o motivație concretă.
Citiți și raportul întocmit cu ocazia vizitei la Pungești, APADOR-CH contestă modul în care a fost instituită „zona specială de siguranță publică” și faptul că această procedură ținută până acum la secret restrânge drepturi fundamentale ale cetățenilor din Pungești.
19 organizații civice cer dezbaterea publică a formei finale a proiectului legii de revizuire a Constituției
Organizațiile semnatare îi solicită Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României să aplice, ca bune practici, regulile care guvernează transparența decizională, consacrate în Legea nr. 52/2003 și, în consecință, să supună dezbaterii publice, timp de minimum 30 de zile de la publicare, varianta actuală a proiectului legii de revizuire a Constituției.
Forma actuală a proiectului de lege, care ar include și observațiile Consiliului Legislativ și pe cele ale Comisiei de la Veneția, nu este publicată. În schimb, în spațiul public circulă, în regim de clandestinitate, diverse versiuni apocrife.
Întrucât nu este vorba despre planurile unei arme secrete, ci de un proiect legislativ prin care se urmărește revizuirea Constituției, organizațiile semnatare consideră că nu se justifică sub nicio forma refuzul de a face public și de a dezbate acest proiect de lege.
Semnatarii reamintesc faptul că principiile transparenței și al consultării publice au un rol esențial în funcționarea normală a unei societăți democratice și solicită Parlamentului să respecte principiile statului de drept, prin dezbaterea reală, în societate, a proiectului actualizat de lege pentru revizuirea Constituției.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH
Romani CRISS
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația EPAS
LADO Timiș
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
TERRA Mileniul III
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – ANOSR
Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”
Centrul pentru Jurnalism Independent
Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch
Fundația SOROS
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Centrul Român de Politici Europene – CRPE
Centrul Rațiu pentru Democrație
Asociația ACCEPT
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO
Guvernul vrea să pedepsească infracțiunile înainte de a fi comise
Proiectul de ordonanță elaborat în grabă de Ministerul Justiției, la finele săptămânii trecute, la presiunea societății civile, demonstrează încă o dată că modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală nu trebuie să se facă pe genunchi, deoarece asta riscă să arunce în haos funcționarea normală a procesului de justiție și să facă mai mult rău decât să repare ceea ce s-a stricat prin intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a noilor Coduri.
APADOR-CH atrage atenția că în acest proiect de ordonanță există grave erori, cum ar fi cercetarea penală a unor infracțiuni înainte ca acestea să fie înfăptuite sau supravegherea (interceptarea telefoanelor/mailurilor/smsurilor/altor comunicații, urmărirea persoanei în spațiul public și/sau la domiciliu etc) persoanelor care nu au săvârșit o infracțiune, ci doar sunt bănuite că o vor săvârși, într-un viitor nedeterminat.
APADOR-CH susține că modificarea Codului de Procedură penală nu trebuie făcută în grabă, în mod improvizat, ci pe calea procedurii parlamentare, pentru redactarea corespunzătoare a noilor texte de lege și corelarea lor cu celelalte dispoziții din coduri.
Comentariile APADOR-CH pe marginea ordonanței de urgență de modificare a noilor Coduri
1. Cu titlu general , APADOR-CH consideră că printr-o ordonanță de urgență nu poate fi reglementat, nici măcar parțial, regimul supravegherii persoanelor , întrucât prin supraveghere (interceptarea telefoanelor/mailurilor/smsurilor/altor comunicații, urmărirea persoanei în spațiul public și/sau la domiciliu etc.) este afectat un drept prevăzut în Constituție, respectiv dreptul la viață intimă, familială și privată prevăzut (și ocrotit) în articolul 26 din Constituție.
Astfel, consecința singură și directă a modificării art. 305 alin. 1 din noul Cod de Procedură penală, propusă la art. 3 pct. 5 din proiectul ordonanței de urgență, este că vor fi incluși în categoria persoanelor care vor putea fi supravegheate și cei care nu au săvârșit o infracțiune, ci doar sunt bănuiți că o vor săvârși, într-un viitor nedeterminat.
Art. 115 alin. 6 din Constituție interzice expres emiterea de ordonanțe de urgență prin care se afectează drepturile și libertățile prevăzute în Constituție. Or, efectul produs de ordonanța de urgență al cărei proiect este în discuție, de a lărgi sfera persoanelor care vor putea fi supravegheate de la cei care au săvârșit o infracțiune la toți cei care ar putea săvârși cândva o infracțiune, reprezintă o afectare a dreptului persoanei la viața intimă, familială și privată.
De aceea, asociația consideră că, pentru respectarea căii constituționale, este necesar ca modificările preconizate ale noului cod de procedură penală să nu se facă prin ordonanță de urgență (OUG), ci prin lege, astfel că prezentul proiect de OUG ar trebui înlocuit cu un proiect de lege.
*
2. Cu privire la art. 3 pct. 5 din proiectul de OUG, prin care este modificat art. 305 alin. 1 din codul de procedură penală , prin introducerea posibilității de a începe urmărirea penală chiar mai înainte de comiterea unei fapte penale, deci doar pentru pregătirea comiterii unei fapte penale.
Singura explicație și consecință a acestei modificări, așa cum rezultă și din dezbaterea publică intensă din aceste zile, este că, deoarece supravegherea nu poate fi dispusă decât după începerea urmăririi penale, s-a extins în mod exagerat și nepermis, posibilitatea de a începe urmărirea penală.
Astfel, de la situația normală în care urmărirea penală se începe după săvârșirea unei fapte penale (în forma consumată sau ca tentativă), s-a ajuns acum la prevederea posibilității de începere a urmăririi penale mai înainte de săvârșirea unei fapte penale.
APADOR-CH precizează că, în mod logic, nu este posibilă începerea urmăririi penale cu privire la o faptă penală inexistentă/nesăvârșită , adică o faptă a cărei executare nici nu a început, ci doar se află într-o fază de pregătire/proiect nesancționată de legea penală.
Acest motiv de începere a urmăririi penale contravine chiar art. 285 al. 1 din noul Cod de Procedură penală , care prevede că urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor pentru a dovedi existența unei infracțiuni, adică a unei fapte deja comise , iar nu pentru a dovedi eventualitatea săvârșirii, într-un viitor aproximativ, a unei infracțiuni.
Dacă legiuitorul consideră că anumite acte de pregătire a săvârșirii unei infracțiuni prezintă un pericol social deosebit, soluția legală este de a incrimina aceste acte pregătitoare, deci de a le prevedea în codul penal ca infracțiuni distincte .
În prezent, există în Codul Penal astfel de incriminări. Spre exemplu, în art. 412 alin. 2 din noul Cod Penal este prevăzută ca infracțiune distinctă efectuarea unor acte preparatorii (producere sau procurare de mijloace sau instrumente necesare, luarea de măsuri= organizare, planificare etc.), acte prin care este pregătită săvârșirea unor infracțiuni ca :
-trădare
-atentat contra unei colectivități
-atentat care pune în pericol securitatea națională
-acte de diversiune
-acțiuni ostile contra statului etc.
De aceea, asociația consideră că sintagma ” pregătirea unei infracțiuni ”, care are și un caracter extrem de vag, nu mai este necesar să fie menținută în Codul de Procedură penală, întrucât actele de pregătire considerate ca periculoase de către legiuitor sunt deja prevăzute ca infracțiuni distincte în Codul Penal. Observații în același sens au fost transmise de asociație încă din anul 2009, când a formulat comentarii cu privire la proiectul noului Cod de Procedură penală.
Aceasta înseamnă ca supravhegerea unei persoane să nu mai poată fi dispusă pe motivul generic și ambiguu că aceasta ar pregăti săvârșirea unei infracțiuni, ci doar pe motivul că persoana respectivă a săvârșit deja o infracțiune, și anume cea prin care este pedepsită efectuarea anumitor acte de pregătire.
Asociația subliniază că, deși procurorul are un rol important în faza de urmărire penală (fază în care se efectuează interceptările convorbirilor/supravegherea persoanelor), totuși reglementarea din codul de procedură penală nu trebuie să se supună total voinței sau cerințelor parchetului, ci trebuie să existe o armonizare, un echilibru între, pe de o parte, solicitările parchetului de legiferare a folosirii extinse a tehnicilor de supraveghere și, pe de altă parte, cerințele asigurării respectării drepturilor civile, printre care și dreptul la viata intimă, familială și privată.
Maria-Nicoleta Andreescu
Director Executiv APADOR-CH
0733.078.721
Motivele pentru care trebuie amânată intrarea în vigoare a Codurilor Penal şi de Procedură Penală
APADOR-CH solicită amânarea intrării în vigoare a codurilor în materie penală și cere autorităților ca în loc de extinderea posibilităților de interceptare a convorbirilor telefonice să fie înlăturate infracțiunile greșit introduse în noul Cod penal.
1. APADOR-CH consideră că noul Cod de Procedură Penală permite interceptarea convorbirilor telefonice și înainte de înștiințarea suspecților.
APADOR-CH reafirmă că anchetarea infracțiunilor nu trebuie să se rezume sau să se axeze pe interceptări telefonice, întrucât astfel se ajunge la o încălcare gravă și necontrolabilă a vieții private.
În acest sens, asociația consideră ca necesară prevederea din noul Cod de Procedură Penală în sensul că suprevegherea tehnică a persoanelor (care include și interceptarea convorbirilor telefonice) se poate dispune numai după începerea urmăririi penale.
Asociația consideră ca nejustificate temerile exprimate în spațiul public de unele autorități în sensul că interceptările telefonice nu-și vor putea atinge scopul de a proba săvârșirea infracțiunilor în condițiile în care ele nu vor putea fi dispuse decât după înștiințarea suspecților că sunt urmăriți penal.
În realitate, articolul 307 din noul Cod de Procedură Penală prevede că persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia și drepturile procesuale.
Deci, articolul 307 prevede expres că suspectul trebuie înștiințat cu privire la calitatea sa nu imediat ce a fost începută urmărirea penală, ci doar înainte de prima sa audiere. Or, termenul dintre începerea urmăririi penale și prima audiere a suspectului, termen care poate fi de 1-2 luni, este suficient pentru interceptarea comunicațiilor suspectului.
În consecință, APADOR-CH își exprimă opoziția față de o eventuală modificare a noului Cod de Procedură Penală în sensul reintroducerii posibilității interceptării comunicațiilor mai înainte de începerea urmăririi penale.
2. În același timp, APADOR-CH constată lipsa de interes a autorităților de a remedia adevăratele deficiențe ale noilor reglementări penale, respectiv ale noului Cod Penal (care ar trebui să intre în vigoare la 1 februarie 2014, împreună cu noul Cod de Procedură Penală).
În acest context, APADOR-CH dorește să reamintească faptul că, încă din anul 2009, când noul Cod Penal se afla în faza de proiect, a atras public atenția asupra pericolului pentru libertatea presei pe care-l reprezintă noua infracțiune de „presiuni asupra justiţiei” (articolul 276 din noul Cod Penal).
APADOR-CH a formulat în urmă cu mai mult de 4 ani, în lunile februarie și iunie 2009, comentarii și propuneri, pe care le-a transmis decidenților din structurile guvernamentale și parlamentare.
În aceste comentarii, APADOR-CH a solicitat eliminarea din proiectul noului Cod Penal a infracțiunii de presiuni asupra justitiei, care nu constituie lege previzibilă în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, întrucât textul articolului 276 este redactat extrem de larg, vag, ambiguu şi permite săvârşirea de abuzuri prin care se va împiedica punerea în discuţia liberă a membrilor comunităţii a unor chestiuni de interes public privind buna funcţionare a autorităţilor publice.
Asociația a atenționat încă din luna februarie 2009 că articolul 276 instituie o protecţie excesivă atât pentru judecător, cît mai ales pentru organele de urmărire penală în situaţia în care o persoană ar face, pe durata procedurii judiciare în curs „declaraţii publice” cu privire la săvârşirea de către aceştia „a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze” pentru a-i „influenţa sau intimida”. Asociaţia a precizat că un judecător nu poate şi nu trebuie să se lase influenţat sau intimidat de declaraţii – chiar şi publice – ale uneia din părţi. Iar în privinţa organelor de urmărire penală, este lesne de înţeles că nimeni nu va mai avea curajul să se plângă public împotriva unor abuzuri pe care acestea – în primul rând, poliţia – încă le mai comit pe durata cercetării penale.
În același comentarii, APADOR-CH a mai atras atenția și asupra pericolului pe care-l reprezintă pentru funcționarea normală a unui sistem democratic și următoarele infracțiuni, în modul deficitar în care au fost reglementate în noul Cod Penal:
– Art. 271 – Obstrucţionarea justiţiei
– Art. 277 – Compromiterea intereselor justiţiei.
– Art. 278 – Incalcarea solemnitatii sedintei
– Art. 284 – Asistenţa şi reprezentarea neloială.
– Art. 303 – Divulgarea informaţiilor secrete de stat.
– Art. 304 – Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.
– Art. 371 – Tulburarea ordinii şi liniştii publice.
– Art. 405 – Propaganda pentru război.
– Art. 407 – Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională.
– Art. 434 – Sustragerea de la luarea în evidenţa militară.
Comentariile APADOR-CH din lunile februarie și iunie 2009 pot fi consultate, integral aici şi aici.
APADOR-CH constată că decidenții politici, indiferent de culoarea politică dominantă, au manifestat consecvență doar în ignorarea sistematică a semnalelor critice ale societății civile.
În consecință, APADOR-CH solicită amânarea intrării în vigoare a noului Cod Penal și, implicit, a noului Cod de Procedură Penală până la finele vacanței judecătorești, pentru remedierea deficiențelor semnalate.
APADOR-CH solicită desființarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS)
APADOR-CH precizează că încă din anul 2006, când a formulat observații cu privire la pachetul de legi privind securitatea națională, a cerut public desființarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), care nu-și justifică existența ca structură independentă, militarizată și inclusă în categoria serviciilor “secrete”/de informații din sistemul național de apărare.
Unul dintre motivele acestei solicitări este, pe lângă evitarea risipei de bani publici, și riscul unei lipse de coordonare în situații cu adevărat speciale, din cauza multitudinii de servicii secrete care funcționează pe teritoriul țării.
Evenimentele care au urmat accidentului aviatic din 20 ianuarie 2014, cand victimele, aflate într-o zonă montană, nu au putut fi localizate dupa semnalul telefoanelor mobile decât cu o aproximație de câteva zeci de kilometri pătrați, nu au făcut decât să releve inutilitatea STS ca structură specială de telecomunicații cu regim de serviciu secret/de informații.
APADOR-CH consideră că este necesară desființarea STS și transformarea sa dintr-o structură informativă într-o simplă unitate tehnică, fie în cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională, fie în subordinea Guvernului, urmand ca banii publici economisți prin această transformare să fie utilizați în domenii care servesc interesul cetățenilor, spre exemplu, în sănătate sau educație.
Maria-Nicoleta Andreescu
Director Executiv APADOR-CH
0733.078.721
Amicus curiae la Curtea Constituțională, pentru a împiedica Parlamentul să desființeze ONG-urile
UPDATE: CCR se va ponunta decizia in acest caz pe 5 februarie
APADOR-CH, susținută de alte 17 organizații neguvernamentale, a depus la Curtea Constituțională o intervenție prin procedura „amicus curiae” prin care atrage atenția că articolul II din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații este neconstituțional.
Acest articol obligă ONG-urile din România să-și modifice denumirile într-un interval de doi ani de la data apariției legii, în caz contrar fiind desființate de drept. Prin noua lege sunt, practic, desfiinţate hotărâri judecătoreşti irevocabile, care au stabilit cu autoritate de lucru judecat că înfiinţarea ONG-urilor a respectat condiţiile legale de la data respectivă, inclusiv cu privire la denumire.
În acest context, se pune întrebarea cum vor mai putea să funcţioneze normal, să atragă noi membri, să participe la concursurile pentru finanţarea de proiecte şi să se dezvolte instituţional ONG-urile dacă acestea vor fi în permanenţă sub ameninţarea desfiinţării pentru pretinsa încălcare a unor reguli venite din viitor pentru a rejudeca trecutul.
***
APADOR-CH a semnalat încă din momentul în care proiectul de lege se discuta în Camera Deputaților, că articolul amintit încalcă atât principiul neretroactivității legii (prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție), al separaţiei puterilor în stat (art. 1 alin. 4 din Constituție), al autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile (art. 126 al. 1 din Constitutie), cât și dreptul de asociere garantat de art. 40 alin. 1 din Constituție.
În pofida acestor avertismente venite din partea societății civile, Parlamentul a trimis legea spre promulgare la Președinție, fără să facă modificările constituționale amintite. Președintele României a cerut recent Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la aceste aspecte din lege. Curtea Constituțională va dezbate constituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații în data de 22 ianuarie 2014.
Puteți citi aici intervenția Amicus curiae a APADOR-CH și a celor 17 organizații la Curtea Constituțională.
Despre procedura „amicus curiae”
Amicus curiae este ultima soluție prin care APADOR-CH și organizațiile semnatare încearcă să convingă Curtea Constituțională să apere drepturile constituționale ale societății civile.
Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea presei) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței”(amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante. Amicus curiae este o instituție juridica distinctă de cea a intervenției și care este recunoscută ca atare de instanțele din sistemele de drept de tip common law, spre exemplu, de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Amicus curiae este forma cea mai des folosită de diferite organizaţii neguvernamentale, prin care îşi exprimă propriile puncte de vedere cu privire la aspecte ale unor procese aflate în curs, atunci când drepturi ale omului au fost sau pot fi încălcate.
Acesta este al doilea demers de acest gen făcut de APADOR-CH la Curtea Constituțională, prima dată fiind în 2013, în legătură cu Legea insolvenței, caz în care Curtea a constatat neconstituționalitatea legii amintite.
Lista semnatarilor:
Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Asociaţia ACCEPT
Asociaţia Miliţia Spirituală
Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni
Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet
Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta”
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul Român de Politici Europene
Fundaţia PACT
Fundaţia Soros România
Institutul pentru Politici Publice
Romani CRISS
Romanian Harm Reduction Network
Susțin demersul și organizațiile:
ExpertForum
Agenția Împreună
Asociația EPAS
Maria-Nicoleta Andreescu
Director Executiv APADOR-CH
0733.078.721