Cum poate fi atacată la CCR modificarea Codului penal

04/07/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Prin relaxarea condițiilor de eliberare condiționată din penitenciar, judecătorii vor fi obligați să pună în libertate deținuții care au executat jumătate din pedeapsă; Parlamentul a lansat această ofertă penală – „primeşti 10 ani, dar faci doar 5” – fără să facă un studiu de impact, așa cum prevede Legea 24/2000, ceea ce este neconstituțional; Cine și cum ar putea ataca la Curtea Constituțională modificările Codului penal

București, 4 iulie 2018

APADOR-CH consideră că este neconstituţională adoptarea unor modificări legislative substanţiale ale Codului penal, în lipsa studiilor de impact prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Potrivit art. 30 al. 1 lit. d din legea 24/2000, studiile de impact sunt obligatorii în cazul proiectelor de legi de importanță şi complexitate deosebită, iar proiectul de lege de modificare a Codului penal intră, în mod evident, în această categorie.

Conform art. 33 al. 1 din Legea nr. 24/2000, studiul de impact are ca scop estimarea costurilor şi beneficiilor aduse în plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi evidenţierea dificultăţilor care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse.

De asemenea, potrivit art. 33 al. 2 din legea 24/2000, pentru propunerile legislative iniţiate de deputaţi sau de senatori, studiile de impact se întocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare.

Deci, era obligaţia legală a comisiei parlamentare „Iordache” să solicite ministerelor de resort (printre care, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne) întocmirea de studii de impact cu privire la modificările propuse pentru Codul penal.

Spre exemplu, studiile de impact, dacă ar fi fost întocmite, aşa cum obligă Legea 24/2000, ar fi trebuit să se pronunţe şi cu privire la efectele sau, mai exact, riscurile ce se creează pentru ordinea publică prin relaxarea exagerată a regimului liberării condiţionate.

Astfel, prin modificările aduse la art. 100 din Codul penal privind liberarea condiţionata se ajunge, practic, la regula eliberării automate din penitenciar după executarea a jumătate din pedeapsa aplicată de instanţă (se are în vedere că marea majoritate a pedepselor aplicate de instanţă nu depăşesc 10 ani închisoare).

În acest context, nu poate fi neglijată îngrijorarea legitimă care este generată de această relaxare a regimului eliberării din detenţie a persoanelor condamnate definitiv. Un posibil efect al acestei relaxări poate fi o încurajare a infracţionalităţii, deoarece, practic, pedepsele aplicate de instanţe vor fi executate, ca regulă, doar la jumătate. La o asemenea „ofertă” lansată de legiuitor, de tipul „primeşti 10 ani, dar faci doar 5” este foarte posibil că starea infracţională să crească şi astfel să fie afectată ordinea publică din ţară. Închisorile tot nu s-ar elibera, pentru că, dacă va creşte starea infracţională, vor intra mai mulţi la închisoare, însă pe durate mai scurte.

Desigur, dacă studiile de impact ar fi fost efectuate, ele ar fi trebuit să ofere răspunsuri şi la îngrijorările exprimate mai sus şi prezente în spaţiul public.

APADOR-CH consideră că neîntocmirea studiilor de impact în legătură cu modificările propuse pentru Codul penal constituie o încălcare clară a Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, iar această încălcare de lege a viciat constituţionalitatea procedurilor parlamentare de adoptare a legii de modificare a Codului penal. Viciul de constituţionalitate constă în încălcarea art. 1 al. 3 din Constituţie, care prevede că România este stat de drept şi art. 1 al. 5 din Constituţie, care prevede că în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

APADOR-CH precizează că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a mai stabilit că încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 cu ocazia adoptării unei legi duce la neconstituţionalitatea legii adoptate, întrucât astfel au fost încălcate art. 1 al. 3 şi art. 1 al. 5 din Constituţie.

Spre exemplu, în decizia nr. 104 din 6 martie 2018 a Curţii Constituţionale, în par. 74-75, se menţionează următoarele:

“74. În cadrul controlului de constituționalitate, principiul legalității a fost analizat inclusiv prin încorporarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Temeiul constituțional al valorificării normelor de tehnică legislativă în controlul de constituționalitate a fost identificat, așadar, în dispozițiile art.1 alin.(3) „România este stat de drept […]”, precum și ale art.1 alin.(5), „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

Corelația dintre cele două componente – principiul statului de drept și principiul legalității – cuprinse în art.1 din Constituție este realizată de Curtea Constituțională prin faptul că principiul legalității este unul de rang constituțional…, astfel încât încălcarea legii are drept consecință imediată nesocotirea art.1 alin.(5) din Constituție, care prevede că respectarea legilor este obligatorie. Încălcarea acestei obligații constituționale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art.1 alin.(3) din Constituție…”

În concluzie, APADOR-CH consideră necesară atacarea la Curtea Constituţională, înainte de promulgare, a legii de modificare a Codului penal, prin invocarea încălcării art. 1 al 3 şi art. 1 al. 5 din Constituţie. Potrivit art. 15 al. 1 din Legea nr. 47/1997, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. Rămâne de văzut cine va fi interesat să o facă.

Citește și

Abuzul în serviciu devine infracţiune de corupţie în familie

02/07/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Prin modificările aduse azi Codului penal, abuzul în serviciu se dezincriminează parțial și devine aproape imposibil de dovedit în practică

În sistemul actual al Codului penal, infracţiunea de abuz în serviciu nu este o infracţiune de corupţie (prin ea nu se pedepseşte lipsa de integritate), ci este o infracţiune „de serviciu” adică una prin care se protejează funcţionarea normală a instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv exercitarea în bune condiţii a unei funcţii publice, astfel încât nici avutul public sau privat şi nici drepturile sau interesele persoanelor să nu fie prejudiciate/vătămate.

Prin modificările adoptate azi, 2 iulie 2018, de „Comisia Iordache”, a fost introdusă, la propunerea Ministerului Justiţiei, o condiţie suplimentară pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, şi anume condiţia ca abuzul/încălcarea legii să aibă ca scop obţinerea unui folos material necuvenit doar pentru autorul abuzului sau pentru cineva din familia sa. Deci, dacă s-a urmărit un folos material necuvenit, dar nu pentru autor sau familia sa, ci pentru o altă persoană (prieten, cunoscut etc.) fapta nu constituie infracţiune.

Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu
reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de
urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin
încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese
dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a
obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos
material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai
mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare
a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane
fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau
amendă.

(sursa)

Deci, folosul material necuvenit este „penal” doar în familie, nu şi pentru prieteni. Ceea ce, în practică, va duce la obţinerea de foloase materiale necuvenite pentru prieteni sau cunoscuţi, fără ca fapta să constituie infracţiune, ceea ce reprezintă nu o „portiţă”, ci un adevărat defileu deschis pentru eludarea infracţiunii de abuz în serviciu, în noua variantă.

Prin această modificare, care introduce condiţia suplimentară a scopului de a obţine un folos material necuvenit, se ajunge la dezincriminarea parţială a infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece dacă încălcarea legii în exercitarea funcţiei publice nu s-a făcut în scopul (destul de greu de dovedit în practică) obţinerii folosului material necuvenit, fapta nu mai constituie infracţiunea de abuz în serviciu, chiar dacă s-a produs un prejudiciu material sau dacă au fost vătămate drepturile sau interesele legitime ale persoanelor.

Dezincriminarea parţială are efect cu privire la toate cauzele ce au ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. Potrivit art. 4 din Codul penal, în cazul dezincriminării, executarea pedepselor pronunţate şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte pronunţate conform vechii reglementări încetează prin intrarea în vigoare a noii reglementări.

Cu alte cuvinte, problema pragului valoric al prejudiciului material pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu a trecut într-un plan secundar, deoarece principalul impediment legat de existenţa abuzului în serviciu nu mai este pragul valoric (extrem de scăzut, circa 1900 lei, în varianta adoptată de comisie), ci condiţia suplimentară introdusă, care se referă la dovedirea faptului că încălcarea legii în exercitarea funcţiei publice s-a făcut în scopul obţinerii unui folos material necuvenit doar pentru autor sau pentru familia sa.

Prin introducerea acestei condiţii suplimentare, abuzul în serviciu a fost transformat în infracţiune de corupţie (pentru că folosirea funcției în mod abuziv a fost condiționată de scopul de a obține un folos material necuvenit). Această transformare încalcă sistematizarea normelor din Codul penal, conform căreia infracţiunile de serviciu sunt reglementate separat de infracţiune de corupţie. Or, în Codul penal, infracţiunea de abuz în serviciu se află în capitolul denumit „Infracţiuni de serviciu”, iar nu în capitolul denumit „Infracţiuni de corupţie”.

Dincolo de această inadvertenţă de natură tehnică, infracţiunea de abuz în serviciu, în noua variantă adoptată în comisia parlamentară comună, va deveni aproape imposibil de dovedit, în practică. Astfel, se va trece dintr-o extremă în alta: de la o „utilizare” cu destule excese a infracţiunii de abuz în serviciu se va ajunge la scoaterea din uz a acestei infracţiuni

Cazul Bălșan contra României la Comitetul de Miniștri

30/05/2018/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cazul Bălșan contra României reprezintă cauza unei femei agresată în repetate rânduri de soțul ei, atât pe durata căsniciei cât și după divorț. Doamna Bălșan s-a plâns autorităților române și ulterior CEDO. Curtea europeană s-a pronunțat asupra cazului, identificând fenomenul violenței domestice ca fiind unul de natură sistemică în România, și a constatat că, atât la nivel de anchetă cât și în fața instanțelor naționale s-a considerat că actele de violență în familie au fost provocate și că nu au fost suficient de grave pentru a intra în sfera de aplicare a legii penale.

Cazul va fi discutat în luna iunie 2018 de Comitetul de Miniștri, iar în pregătirea acestui eveniment Georgiana Gheorghe, expert APADOR-CH, a fost azi la Strasbourg, în fața Comitetului de Miniștri, cu o prezentare în legătura cu cazul Bălșan c. Românei. Ea s-a întâlnit și cu reprezentanți ai Departmentului pentru Executarea hotărârilor CEDO din cadrul Comitetului de Miniștri, care apreciază punctul de vedere al APADOR-CH referitor la problema violenței domestice și au declarat că vor urmări cazul cu atenție.

Multumiri Centrul Filia pentru feedback și referirile la cazul DMD contra României, reprezentat la CEDO de avocata APADOR-CH Nicoleta Popescu.

APADOR-CH este membru fondator al EIN – European Implementation Network, care urmărește cazurile examinate de Comitetul de Miniștri și organizează astfel de briefing-uri în prregătire, la care sunt invitați reprezentanți ai părților interesate.

Prezentarea APADOR-CH pentru Comitetul de Miniștri – varianta engleză

De ce tot amână România ratificarea Protocolului 16 la CEDO?

14/05/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

UPDATE 2020

APADOR-CH a întrebat din nou la Ministerul Afacerilor Externe, în mai 2020, care mai e stadiul ratificării Protocolului 16 de către România. Răspunsul a venit rapid: stadiul a rămas același din 2017. Dar MAE ne îndeamnă să mai întrebăm și la Ministerul Justiției.

Citiți și răspunsul primit în 2020 de la Ministerului Afacerilor Externe

Parlamentul lucrează în secret la modernizarea serviciilor secrete

26/04/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Slider, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH solicită ca dezbaterile privind modificarea legilor securităţii naţionale să urmeze acelaşi curs şi aceleaşi condiţii de transparență ca dezbaterea parlamentară a oricărui proiect de lege.

APADOR-CH consideră necesară actualizarea legilor securităţii naţionale, în raport de realităţile existente în prezent, după aproape 30 de ani de la adoptarea lor, şi de problemele apărute în aplicarea acestor legi, în special cele privind încălcările de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

APADOR-CH constată însă că procesul de modificare a legilor securităţii naţionale a început cu un pas greşit, de rău augur, şi anume secretizarea lucrărilor primei şedinţe a comisiei speciale, accesul presei fiind interzis.

APADOR-CH consideră că în Parlament, care este o instituţie a dezbaterilor publice şi nu a acţiunilor secrete, toate dezbaterile privind proiectele de legi ar trebui să aibă caracter public.

În acest sens, APADOR-CH solicită ca dezbaterile privind modificarea legilor securităţii naţionale să urmeze acelaşi curs şi aceleaşi condiţii de transparență ca şi dezbaterea parlamentară a oricărui proiect de lege.

Numai în ţările cu înclinaţii totalitare dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege este transformată într-o activitate secretă, similară celei desfăşurată de un serviciu de informaţii. Mania secretizării ar trebui tratată corespunzător cel puţin la nivel de parlament, al cărui rol, într-o societate democratică, este de a încuraja dezbaterile publice, libere şi neinhibate cu privire la chestiunile de interes public.

Recurgerea la o procedură secretă, nepublică, de dezbatere pentru modificarea legilor securităţii naţionale nu face decât să alimenteze suspiciunea că scopul acestor modificări nu este modernizarea legilor şi a activităţii serviciilor de informaţii, ci acapararea controlului total asupra serviciilor de informaţii, ca parte a unei lupte subterane dintre tabere politice ireconciliabile.

De asemenea, APADOR-CH consideră că demersul de modificare a legilor securităţii naţionale ar trebui să înceapă prin stabilirea unor principii, analiza situaţiei actuale, cu evidenţierea problemelor apărute în aplicarea acestor legi, evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (art. 7 al. 3/1 din Legea 24/2000), efectuarea de studii de impact (în cazul proiectelor de legi de importanţă şi complexitate deosebită – art. 30 al. 1 lit. d din Legea 24/2000).

Şi totul trebuie să se desfăşoare sub privirea critică a opiniei publice, adică în condiţii de deplină transparenţă.

Director executiv,

Maria Nicoleta Andreescu

Propunerile APADOR-CH privind drepturile arestaților

16/03/2018/in Advocacy Legislativ, Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a trimis Comisiei juridice din Camera Deputaților o serie de propuneri concrete privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor. (PL-x nr. 553/2017). Propunerile APADOR-CH vizează dreptul persoanelor arestate de a participa la funeraliile unor rude.

APADOR-CH consideră necesar că dreptul reglementat prin acest proiect de lege să fie prevăzut şi pentru arestatul preventiv sau condamnatul care s-a aflat în relaţii de concubinaj cu persoana decedată sau în alte relaţii apropiate, similare celor de familie, astfel cum sunt prevăzute în art. 177 Cod penal, care conţine definiţia legală a noţiunii de “membru de familie” în materie penală.

Citiți propunerile APADOR-CH

Mulțumin domnului avocat Bugnariu Dănuţ-Ioan pentru semnalarea, cu promptitudine, a recentei soluții din jurisprudența națională

The government uses a European directive on anti-money laundering to close down NGOs

07/03/2018/in Buna guvernare, Comunicate /by APADOR-CH

The National Office for the Prevention and Control of Money Laundering published a draft law on the prevention and fight against money laundering amending several normative acts, including the « Law of NGOs » (Government Ordinance No. 26 / 2000) ^[1].

The pretext of these legislative amendments is the implementation of the European Directive no. 2015/849 / EU of 20 May 2015 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing.

The Government wants to oblige associations and foundations to report periodically to the Ministry of Justice ^[2] (annually and whenever new situations occur) numerous data and information, including the names and identification data of each person with whom the association or foundation gets in touch or to whom provides support in any way in the course of their work. Nevertheless, the European Directive does not expressly request this and leaves a margin of discretion to each state.

In case of non-compliance with the obligation to report this data or other information, the draft law proposes sanctions ranging from a significant fine (up to 5,000 lei) ^[3] to the dissolution of the association/foundation ^{[4 ]} .

Given the unclear, confused and disproportionate categories of data and information to be reported by NGOs listed in the draft law, it is obvious that the Government is seeking to introduce burdensome legal obligations which, objectively, will not be able to be met by NGOs. And the final sanction for failure to meet this reporting obligation is manifestly disproportionate, namely, the « supreme » sanction of dissolution.

APADOR-CH points out that the Parliament is currently debating a draft bill proposed by the ruling party, providing for the dissolution of NGOs in case of non-compliance with the burdensome request of reporting any financing grant (regardless of its value). Also, the Ministry of Public Finance is preparing, upon recommendation from the Court of Auditors, a draft law which will allow NGOs to be scattered with targeted fiscal control pretexting monitoring the use of the 2% tax rate that can be redirected to NGOs.

The government is already adopting a « modus operandis » toward NGOs, which has two components:

the introduction of bureaucratic, confusing and burdensome obligations for NGOs (mostly in the form of excessively detailed and frequent reports);
the provision of manifestly disproportionate sanctions (dissolution of the NGO) in the event of failure to meet these bureaucratic obligations, which in reality cannot be fulfilled.

So instead of focusing on their work and their mission purpose, associations and foundations will dedicate their time and energy to drafting reports and sending them to the different public entities. The latter will not be able to process that much information (there are sufficient precedents of such institutional incapacity, for example, the catastrophic monitoring by ANAF (the national fiscal administration agency) of of payment of health contributions). But if an NGO is too loud or critic of the governing authorities, it could be put under scrutiny for some forgotten report out of dozens of reports requested or for missing a date on the requested information, leading to its dissolution.

APADOR-CH reminds that for associations and foundations; the dissolution is a sanction comparable to the death penalty for the individual. However, if the “death penalty” can still apply to (legal) entities in the EU, at least the conditions for its application must be sufficiently clear and restrictive, and should be limited to truly exceptional cases to prevent abuse.

APADOR-CH appeals to the Government to temper its increasingly brutal attempt to retaliate against the criticism coming from civil society by introducing legal regulations that prevent normal functioning of associations and foundations.

^[1] At:http://www.onpcsb.ro/pdf/PROIECT%20LEGE%2031%20%20IANUARIE%20CU%20OBS%20MJ%20FINAL.pdf

^[2]Point 18 of the draft law introduces the obligation to communicate to the Ministry of Justice the identification data of « real beneficiaries ». And, in the case of associations and foundations, art. 4 al. 2 lit. c of the draft Law on the Prevention and Control of Money Laundering and Terrorist Financing, the notion of « real beneficiary » also includes « natural persons … in whose main interest the association or foundation was established or is operating ». Because the notion of « main interest » used in the bill is not defined anywhere, it can refer to anything, including the interest of individuals in being supported by an association/foundation. For example, an association for consumer protection or patient protection was set up in the interests of consumers or patients. The consequence of this bill is that the name and other identification data of consumers or patients coming into contact with such associations should be reported to the Ministry of Justice. According to the draft law, each person will have to be identified and reported to the Ministry of Justice by the association/foundation. If this obligation is not respected, the association/foundation will be dissolved (abolished).

^[3] Point 18 of the draft law

^[4] Point 24 of the draft law

Translated by

Viorica Dăncilă, chemată să urgenteze măsurile de combatere a violenței domestice

30/01/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Un grup de peste 80 de organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, semnează o scrisoare deschisă adresată noului guvern, în special premierului Viorica Dăncilă, în care se cer măsuri eficiente pentru monitorizarea agresorilor și armonizarea legislației române cu prevederile Convenției de la Istanbul. Demersul vine după ce numai săptămâna trecută două femei au fost ucise de către partenerii lor, fără ca autoritățile să poată face ceva pentru a preveni aceste crime. În ambele cazuri existau numeroase demersuri făcute de victime, un ordin de restricție și reclamații la poliție pentru alte agresiuni.

Semnatarii scrisorii solicită urgentarea adoptării modificărilor la Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, aflate de multă vreme în stadiu de proiect, precum și bugetarea corespunzătoare a măsurilor de protecție a victimelor violenței domestice. Este nevoie de asemenea de măsuri concrete de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecție, de exemplu prin introducerea brățărilor electronice care și-au demonstrat eficiența în alte state.

În același timp, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a inițiat o campanie de strângere de semnături online pe care o poate semna oricine este de acord cu acest demers. Detalii aici.

Scrisoare deschisă

În atenția doamnei Prim-Ministră Viorica Dăncilă,

Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri eficiente de monitorizare a agresorilor și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, vă solicită adoptarea unor măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.

Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară.

Vă solicităm prin această scrisoare deschisă să cereți publicarea unui raport de către Poliția Română cu privire la numărul de ordine de protecție încălcate în anul 2017 și la modul în care a fost îndeplinită, în aceste cazuri, obligația poliției de supraveghere a respectării ordinelor de protecție. Câți dintre agresorii care au încălcat ordinele de protecție sunt cercetați pentru încălcarea hotărârii judecătorești și câți dintre inculpații în dosare cu aceeași acuzație au primit pedeapsa cu închisoarea? Deși există ordine de protecție emise sau plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorilor, femeile sunt în continuare bătute și, în cele din urmă, ucise. Ordinul de protecție a fost introdus în legislație în 2012, însă Poliția Română ne-a transmis în august 2017: “La nivelul I.G.P.R nu a fost elaborată o procedură de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinului de protecție în cazurile de violență în familie, conform Legii nr. 217/2003, republicată. Cu toate acestea, de la nivel central, au fost transmise structurilor teritoriale circulare privind modul unitar de acțiune.”

Vă solicităm reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin asigurarea monitorizării agresorilor prin brățări electronice, măsură propusă în guvernele anterioare și susținută de Rețeaua VIF, însă care nu s-a concretizat până în prezent. Considerăm necesară adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție, în consultare cu societatea civilă.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost supus dezbaterii publice în iulie 2017. Proiectul de lege vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament.

În tot acest timp în care Guvernul României amână adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța femeilor și amână să transmită proiectul de lege în Parlament, în medie 39 de femei vor înainta, în fiecare zi, plângeri la secțiile de poliție pentru loviri sau alte violențe din partea unui membru de familie. La fiecare patru zile va fi înregistrat la poliție un caz în care o minoră a fost violată de un membru de familie. Vă atragem atenția că 25% dintre omorurile înregistrate la nivel național în 2015 au avut loc în familie.

Semnatarele acestei solicitări sunt organizațiile neguvernamentale membre în Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF):

Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti
Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca
Fundaţia SENSIBLU, București
Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti
Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti
Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu
Asociaţia Centrul FILIA, Bucureşti
Asociaţia FRONT, Bucureşti
Asociaţia ANAIS, București
E-ROMNJA – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, București
Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mureş
Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași
Asociația PAS ALTERNATIV, Braşov
Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara
Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava
Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca
Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava
Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara
Asociatia Quantic, București
Asociația All for Family, Constanța
Asociația Femeilor Universitare, București
Asociația VIS, Constanța
Asociația Psihosfera, Brașov
Asociatia Business Professional Women -Romania
Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesület

Scrisoarea deschisă este sprijinită de:

Timișoara Civică
Asociația Pieces of Heaven, Timișoara
Federația Inițiativa Timișoara
Asociația Arsens Timișoara
Asociația Culturală Diogene, Timișoara
Asociația LGBTeam, Timișoara
Societatea de Analize Feministe – AnA
Asociația Plural
Asociația MozaiQ LGBT
Asociația E-Civis
MCA România
Asociația Tineri pentru Tineri
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Asociația Civicus România
Asociația Romano ButiQ
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Asociația Mișcarea civică “Miliția spirituală”
Asociația Carusel
MRC- Median Research Centre
Asociației Studenților la Sociologie și Asistență Socială (AS-SAS UB).
Asociația Ateliere fără Frontiere
CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Asociația Funky Citizens
Asociația Human Catalyst
Fundația Agenția Împreună
Fundația Policy Center for Roma and Minorities
Societatea Națională de Cruce Roșie- Filiala Brașov
Asociația Diversitate
Asociația Sens Pozitiv
Asociația Viitorul Tinerilor
Federatia ONG Muntenia
Centrul pentru Studiul Democrației
Salvați Copiii România
Grupul pentru Dialog Social
Romanian Harm Reduction Network
Asociației A.R.T. Fusion
Institutul de Politici Publice – IPP
Centrul European pentru Drepturile Copiiilor cu Dizabilități – CEDCD
Consiliul Tineretului din România
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
Asociația Umanistă Română
Asociația Psihologilor Atestați din România- A.P.A.R.,
Asociația Fii Iubire Neconditionata- A.F.I.N.
Societatea Civilă Profesională de Psihologie Jardan și Asociații, Brașov
Asociatia WORLD Delta, Brașov
Asociatia Comunitară Centrul Educațional Sofia,Brașov
Fundația Agapedia România
Cabinet Individual de Asistență Socială- reprezentat prin As. Soc. Daniela Lupu
Cabinet de avocatură Enescu Rodica
Societatea civilă de avocați Ștefănescu-Goangă & Asociații – prin avocat Liliana Ștefănescu-Goangă
Societatea Națională de Cruce Roșie – filiala sector 3 București
Asociația Active Watch
Centrul de Studii în Idei Politice – CeSiP
Sexul vs. Barza
Asociația Accept
Community Aid Network Brașov
Fundația pentru Asistență Socială și Tineret FAST
Asociația pentru Educația Permanentă a Adulților EDUCADULT
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Hensinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Asociația ARAS
Platforma RESPECT
ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România.

*foto shutterstock

Ce se întâmplă când polițistul care te legitimează nu se prezintă

16/01/2018/in Buna guvernare, Comunicate, Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

UPDATE: Octombrie 2019 – legea a fost promulgată. Propunerile APADOR-CH au fost incluse în noua lege. Află ce drepturi ai când ești condus la secție

Conform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice, supus dezbaterii de Ministerul Afacerilor Interne din noiembrie 2017 până acum, a fost completat și modificat la sugestiile primite din partea mai multor organizații. APADOR-CH a făcut o primă serie de propuneri pe care vi le-am prezentat aici, care au fost integrate în proiect. În urma modificărilor operate de MAI tot au mai rămas câteva aspecte discutabile, așa că azi, 16 ianuarie 2017 am trimis ultimele observații pe marginea a patru articole din proiectul de modificare.

Acestea se referă la:

avertizarea persoanelor care împiedică forțele de ordine să-și îndeplinească sarcinile de serviciu – concret APADOR-CH propune ca formula verbală de adresare pe care o rostește polițistul să fie mai simplă și practică, de genul “Acțiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia constituie infracţiune”;
înlocuirea sintagmei „suspiciunea rezonabilă” cu „motive rezonabile care…” atunci când e vorba despre folosirea imaginilor foto-video pentru stabilirea unor fapte;
eliminarea textului de lege care modifică substanţial regimul constatării şi sancţionării contravenţiilor în materie rutieră, prin folosirea înregistrărilor video de la camerele de supraveghere stradale – concret această modificare poate fi introdusă doar în Legea 218/2002 privind circulația rutieră, nu în legile ce reglementează statutul și atribuțiile polițiștilor;
introducerea unor prevederi clare despre ce se întâmplă în cazul în care polițistul nu se prezintă/legitimează atunci când legitimează pe cineva. Ce drepturi are persoana legitimată să facă după această întâlnire. Conform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea, de aceea e nevoie ca legea să prevadă proceduri concrete de acțiune pentru reclamarea ulterioară a polițistului.

Propunerea APADOR-CH este următoarea:

La art. 40 din Legea poliţiei, să se adauge două noi alineate, (2/1) şi (2/2), cu următorul conţinut:

(2/1) Obiecţiunile persoanei cu privire la modul în care un poliţist îşi face cunoscută calitatea nu constituie un motiv de refuz al legitimării. În acest caz, persoana care apreciază că poliţistul nu s-a prezentat în mod corespunzător sau are îndoieli asupra calităţii acestuia, poate opta ca legitimarea să se facă la sediul celei mai apropiate secţii de poliţie. Cu aceeaşi ocazie, persoană poate formula plângere cu privire la modul în care poliţistul s-a prezentat/legitimat. Plângerea verbală se va consemna într-un proces verbal întocmit la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează persoanei. Plângerea scrisă va fi depusă, pe bază de dovadă, la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Plângerea va fi trimisă, de îndată, spre soluţionare, structurii competente. Soluţia va fi comunicată, în scris, persoanei în termen de 30 de zile de la data formulării plângerii.

(2/2) Prevederile alineatului (2/1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul celorlalte măsuri poliţieneşti.“

Reglementarea clară a acestei probleme nu va avea decât efecte benefice, prin evitarea unor posibile şi, după cum s-a dovedit, foarte probabile conflicte între cetăţean şi poliţist.

Citiți propunerile APADOR-CH integral

Aici găsiți și ultima formă a modificărilor propuse de MAI

Și Proiectul legii politiei a fost aprobat guvern la 22 februarie 2018

Dacă sunteți curioși să aflați ce drepturi aveți când vă întâlniți cu poliția, Citiți și manualul polițistului

Despre proiectul de modificare a Codului de procedură penală

15/12/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH atrage atenția asupra proiectului de modificare a Codului de procedură penală (CPP) justificat prin necesitatea transpunerii în legislația națională a directivei europene privind prezumția de nevinovăție.

Asociația constată că unele dintre propunerile de modificare sunt redactate deficitar, necorelat și superficial. Spre exemplu, în cazul modificării art. 4 din CPP, privind prezumţia de nevinovăţie, se prevede că încălcarea unor obligaţii privind comunicarea publică a informațiilor din dosare penale constituie infracţiune. Or, în codul de procedură penală nu pot fi prevăzute infracţiuni (nici prin norme de trimitere la Codul penal). Dacă se doreşte incriminarea încălcării unor obligaţii din CPP, aceasta se poate face doar prin modificarea/completarea Codului penal, din care să rezulte în mod clar care este infracţiunea în care se încadrează fapta respectivă.

Cu privire la incriminarea propusă prin modificarea art.4, APADOR-CH atrage atenția că o interdicţie absolută de a comunica orice informaţie privind o cauză penală este în mod vădit excesivă şi denotă lipsă de realism. Este adevărat că dosarele penale nu trebuie dezbătute la televizor, cum se mai întâmplă în prezent, dar trebuie prevăzuta în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informaţii privind autorul, fapta comisă şi posibila încadrare juridică. De asemenea, comunicarea unor astfel de informaţii ar trebui permisă atunci când, în interesul urmăririi penale sau al prezervării ordinii publice ori pentru prevenirea infracţiunilor este necesară informarea opiniei publice cu privire la faptele comise de o anumită persoană (incidentul de la metrou, de săptămâna aceasta, soldat cu decesul unei persoane, este un exemplu în acest sens). Astfel, interdicția absolută de a comunica informații propusă sub pretextul prezumției de nevinovăție poate afecta atât activitatea de combatere a infracțiunilor cât și dreptul publicului de a fi informat, parte a libertății de exprimare.

APADOR-CH face un apel public către ambele părţi, „organe judiciare” şi Parlament, implicate într-un dialog din ce în ce mai greu de realizat, să-şi tempereze excesele şi idiosincraziile, existente din partea fiecăruia, destul de vizibile la dezbaterea privind „legile justiţiei” şi să coopereze loial, pentru adoptarea unor reglementări echilibrate. Legislația penală nu trebuie să creeze nici posibilitatea sau aparenţa încurajării unor abuzuri de putere din partea anchetatorilor, dar nici posibilitatea împiedicării sau zădărnicirii activităţii de descoperire şi combatere a infracţiunilor.