Resurse Utile – Page 3

Dreptul la protecţia proprietăţii

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dreptul la protecţia proprietăţii (art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Articolul prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, la protecţia proprietăţii sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Cu toate acestea, dreptul la protecţia proprietăţii nu poate aduce atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Cu toate că în protocol nu se prevede explicit, privarea de proprietate pentru cauza de utilitate publică nu se poate face decât în schimbul unei juste despăgubiri. Jurisprudenţa Curţii a completat această omisiune din protocol.

Întrucât protecţia este acordată proprietăţii, cel care solicită această protecţie trebuie să facă dovadă că este titularul unui drept de proprietate şi că acel drept al cărui titular este face obiectul unor ingerinţe.

Curtea a dezvoltat o bogată jurisprudenţa în acest domeniu, inclusiv cu privire la noţiunile de “bun” sau de “titular al dreptului de proprietate”, iar cazurile care au implicat România în materia respectării dreptului la proprietate au jucat un rol important (uneori sufocant) în dezvoltarea acestei jurisprudenţe.

Dreptul la instruire

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dreptul la instruire (art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Este un drept de natură mixtă, care îmbina categoria de drepturi civile şi politice (libertatea de gândire) cu categoria drepturilor economice, sociale şi culturale.

Articolul prevede că nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filosofice.

Dreptul la nediscriminare

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dreptul la nediscriminare are o dublă consacrare în Convenţie: interzicerea discriminării (art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi interzicerea generală a discriminării (art. 1 din Protocolul nr. 12)

Art. 14 interzice discriminarea numai în legătură cu celelalte drepturi prevăzute de Convenţie, adică nu prevede o protecţie distinctă, pentru simplul fapt al discriminării. De aceea, dreptul din art. 14 poate fi considerat ca având un caracter „accesoriu altor drepturi” şi nu poate fi invocat decât împreună cu alte drepturi prevăzute de Convenţie ori de Protocoale. De exemplu, poate fi invocată discriminarea (art. 14) în conjuncţie cu încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante (art. 3). Revenind la exemplu: din cauză că este de o anumită etnie, persoana fost supusă unor tratamente inumane/degradante în detenţie= încălcarea art. 14 în conjuncţie cu art. 3 din Convenţie).

Spre deosebire de art. 14 din Convenţie care se referă la nediscriminarea legată numai de „drepturile şi libertăţile stabilite prin Convenţie”, interzicerea generală a discriminării, introdusă prin art. 1 din Protocolul nr. 12, constituie un drept de sine stătător la nediscriminare, prin care se interzice discriminarea în legătură cu „orice drept prevăzut de lege”.

Dreptul la căsătorie

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dreptul la căsătorie (art. 12 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Textul Convenţiei prevede că începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept.

Libertatea de întrunire şi de asociere

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Libertatea de întrunire şi de asociere (art. 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale. Se observă că dreptul la libertate sindicală are o natură mixtă, fiind şi un drept de primă generaţie (din categoria drepturilor civile şi politice incluse în Convenţie = libertate de asociere), dar şi un drept din a doua generaţie, adică din categoria celor sociale.

Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat.

Libertatea de exprimare

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Libertatea de exprimare (art. 10 din Convenţie). Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Statele pot, totuşi, să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Exercitarea acestor libertăţi comportă îndatoriri şi responsabilităţi.

Exercitarea acestor libertăţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie (art. 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie (art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Dreptul include respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei persoanei.

Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Jurisprudenţa CEDO a stabilit că unele probleme de mediu pot fi considerate că fac parte din conţinutul dreptului la respectarea vieţii private şi de familie.

Dreptul la libertate şi siguranţă

10/12/2020/in Resurse Utile /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dreptul la libertate şi siguranţă (art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). În esenţă, acest drept are ca scop protejarea persoanei de arbitrarii sau ilegalităţi în legătură cu măsurile privative de libertate: arestarea preventivă (în cauze penale) sau detenţia (în cauze nepenale). Dreptul din art. 5 următoarele componente, care sunt inseparabile, ceea ce înseamnă că dacă o componentă nu este respectată, întreg dreptul este încălcat:

A) nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia cazurilor strict prevăzute în Convenţie (cazuri care permit arestarea în cauze penale sau detenţia şi în cauze nepenale, civile; de exemplu într-o cauză nepenală se poate dispune detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman).
B) orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa
C) orice persoană arestată sau deţinută trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii
D) orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii deţinerii sale şi să dispună eliberarea să dacă deţinerea este ilegală.
E) dreptul la reparaţii al oricărei persoane care a fost victima unei arestări sau a unei deţineri contrare condiţiilor din art. 5 din Convenţie.

Cum se plătesc, contestă sau execută noile amenzi în starea de urgență

03/04/2020/in , Resurse Utile /by Rasista

Începând de azi, 3 aprilie 2020, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020 au crescut substanţial amenzile pentru încălcarea măsurilor de prevenire şi combatere a coronavirusului.

Persoanelor fizice (cetăţenilor) le poate fi aplicată o amendă contravenţională între minimum 2.000 lei şi maximum 20.000 lei. Pentru faptele comise anterior datei de 3 aprilie 2020, amenda care putea fi aplicată acestora era între 100 lei şi 5.000 lei.

Persoanelor juridice („firmelor”) le poate fi aplicată o amendă contravenţională între minimum 10.000 lei şi maximum 70.000 lei. Pentru faptele comise anterior datei de 3 aprilie 2020, amenda era între 1.000 lei şi 70.000 lei. Deci, în cazul persoanelor juridice, a crescut doar minimul amenzii, de la 1.000 la 10.000 lei, maximul rămânând aceleaşi, de 70.000 lei.

De asemenea, începând cu 3 aprilie 2020, vor putea fi aplicate, împreună cu amenda contravenţională, şi una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni contravenţionale complementare, în funcție de natura și gravitatea faptei:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;

b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;

c) suspendarea temporară a activității;

d) desființarea unor lucrări;

e) refacerea unor amenajări.

Nu se mai poate plăti doar jumătate din minim în 15 zile

O altă modificare importantă adusă prin OUG nr. 34/2020 este cu privire la posibilitatea de a achita o amendă mai mică decât cea primită (aplicată).

Astfel, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenţie, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator (poliţist).

De exemplu, dacă o persoană este amendată de poliţist cu suma de 3.000 lei (amenda aplicată de poliţist este menţionată în procesul-verbal), amenda aplicată se consideră achitată integral, dacă cel amendat achită în 15 zile suma de 1.500 lei.

Înainte de modificarea introdusă prin OUG nr. 34/2020, regimul executării amenzii era mai „relaxat”, în sensul că amenda aplicată de poliţist se considera achitată integral, dacă cel amendat achita în 15 zile jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru acea contravenţie (nu din amenda efectiv primită), adică 50 lei (minimul amenzii prevăzut de lege era de 100 lei).

Cum se calculează termenul de 15 zile

Cu privire la termenul de 15 zile în care se poate achita jumătate din amenda aplicată de poliţist: dacă procesul-verbal de sancţionare este înmânat pe loc persoanei amendate, termenul de 15 zile curge chiar din acea zi. Dacă procesul-verbal nu este înmânat pe loc persoanei amendate, ci este comunicat la domiciliu (prin poştă), termenul de 15 zile începe să curgă din ziua primirii comunicării.

Atenţie! Până în momentul primirii procesului verbal (pe loc sau, dacă nu pe loc, prin poştă), nu se pune problema achitării vreunei sume sau a contestării acestuia.

Starea de urgenţă NU suspendă executarea acestui tip de datorii

După cum prevede art. II din OUG nr. 34/2020, dacă amenzile nu sunt plătite la termen, statul va putea trece la executarea silită a acestora şi pe durata stării de urgenţă. Deci, starea de urgenţă nu suspendă executarea acestui tip de datorii la stat.

Potrivit art. 39 din OG 2/2001 privind regimul contravenţiilor, termenul de executare de bună voie a amenzii este de 30 de zile, care curge:

– din ziua primiri procesului-verbal de contravenţie, dacă persoana amendată nu-l contestă (nu face plângere la instanţă împotriva lui)

– din ziua în care a rămas definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a respins plângerea formulată de cel amendat.

Dacă amenda nu este executată de bună voie în termenul de 30 de zile, indicat mai sus, statul va proceda la executarea silită a amenzii (poprire, „blocare cont” etc.), ocazie cu care, pe lângă amendă vor trebui plătite şi cheltuielile pe care le implică executarea silită.

De aceea, recomandăm ca, indiferent dacă amenda va fi contestată sau nu la instanţă, persoana amendată să achite în 15 zile de la primirea procesului-verbal (prin înmânarea sau, după caz, prin comunicarea procesului-verbal), jumătate din amenda aplicată.

Dacă achită în 15 zile jumătate din amenda aplicată de poliţist, persoana nu mai trebuie să achite ulterior o altă sumă. De exemplu, dacă persoana va contesta amenda la instanţă şi va pierde procesul, nu va trebui să plătescă ulteriror vreun rest de amendă. Iar în cazul în care va câştiga procesul, i se va restitui suma pe care a achitat-o.

Cum poate fi contestată o amendă