Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH a organizat la Cluj, în ziua de 21 aprilie 2016, un training de o zi pe următoarele teme:
Evenimentul, care a reunit mulți practicieni juridici din zonă, face parte din proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”, derulat de APADOR-CH în parteneriat cu Comitetul Helsinki Norvegian și finanțat prin Fondul ONG în România.
Proiectul își propune să consolideze sistemul de protecție a drepturilor omului în România. Unul dintre mijloacele prin care se dorește atingerea acestui obiectiv este îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a sistemului de protecție a drepturilor omului, consacrat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în rândul practicienilor în drept.
Găsiți aici prezentările cursurilor ținute de avocații APADOR-CH Nicoleta Popescu și Dan Mihai. Iar aici puteți consulta Manualul drepturilor omului pentru practicieni juridici.
Am fost foarte impresionată de modul de prezentare al materialului și de calitatea informației transmise. Extrem de eficient și accesibil. Cred că astfel de prezentări ar fi necesare în continuare. Cu această ocazie, îmi exprim disponibilitatea de a susține ca voluntar orice activitate sau acțiune pe care asociația o întreprinde și unde aportul meu ar putea fi util. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în continuare! Cu stimă, avocat Diana Budușan
În România avem tot felul de instituții de stat care au drept scop apărarea drepturilor omului. Totuși, conform unui studiu realizat pentru APADOR-CH, 80% dintre români consideră că nu le sunt respectate drepturile. Vina este împărțită, între o comoditate combinată cu lipsă de informare din partea cetățenilor, și o neputință, reavoință și lipsă de transparență, din partea instituțiilor menite să le apere drepturile cetățenilor.
Toate aceste instituții trebuie să respecte o serie de criterii și principii denumite „Principiile de la Paris”. În textul de mai jos aflați mai multe despre aceste principii și despre principalele instituții de drepturile omului din România.
De asemenea, la nivelul ONU există și un sistem de evaluare a acestor instituții, un fel de „examen” pe care ele îl pot da. Dintre toate instituțiile de drepturile omului din România doar una a susținut acest „examen” și l-a picat cu brio (sursa). Această instituție se numește Institutul Român pentru Drepturile Omului – IRDO – și a fost înființată în 1991, dar puțini au auzit despre ea.
[box]Exemplul norvegian
Norvegienii au constatat de curând că Institutul lor de drepturile omului (omologul lui IRDO de la noi) nu se conformează complet cu principiile de la Paris, așa că au decis să-l desființeze și să înființeze altul nou. Reprezentantul noului IRDO norvegian a fost recent la București și a vorbit despre asta aici.
[/box]Pentru că nici noi, care practic suntem de-o vârstă cu IRDO, nu am auzit de vreo acțiune de-a lor în acești 25 de ani de existență, am trimis, cu bună credință, o solicitare de informații conform Legii 544/2001, în care am cerut IRDO să ne spună cum a apărat drepturile cetățenilor români în ultimii ani măcar, și câți bani cheltuie anual pentru asta.
Vedeți solicitarea APADOR-CH către IRDO:
Am primit un document care ni s-a părut o glumă proastă, dat fiind că toate așa zisele răspunsuri formulate la întrebările noastre fac trimiteri la legi și acte care nu numai că nu figurează pe site-ul instituției, așa cum ar fi legal și obligatoriu, ci uneori sunt și imposibil de găsit fizic sau virtual în arhivele altor instituții.
Î: Câte documentări a realizat IRDO?
R: Câte i s-au cerut!
Nu e banc. Întrebarea este doar una din cele zece pe care le-am adresat IRDO, iar răspunsul este ilustrativ pentru modul în care IRDO înțelege să dea curs solicitărilor de informații publice.
Iată răspunsul IRDO la întrebările APADOR-CH:
Printr-o documentare proprie, am reușit, totuși, să aflăm că:
Ce nu am reușit să aflăm nici din lege, nici de pe site-ul instituției:
Din păcate site-ul IRDO nu prezintă aceste informații. Site-ul nu prezintă nici măcar cele mai recente rapoarte de activitate- cel mai recent fiind cel din anul 2007.
Pe site-ul Camerei Deputaților putem totuși găsi rapoarte mai recente, de exemplu am reușit să găsim raportul de activitate pe anul 2014. Din acesta, încă de pe prima pagină aflăm că IRDO este singura instituție recunoscută ca atare de către Comitetul Internațional de Coordonare a Instituțiilor Naționale pentru Promovarea si Protejarea Drepturilor Omului. Informație care este parțial adevărată deoarece acest Comitet ONU într-adevăr a evaluat IRDO, dar a stabilit că IRDO alături de alte 9 organizații, din care doar 2 mai sunt din Europa, sunt singurele dintr-un total de 106 instituții care nu respectă principiile de funcționare, acele principii de la Paris despre care am scris mai sus.
Ne aflăm, așadar, în etapa în care am dat în judecată IRDO pentru a primi niște informații publice despre o instituție susținută de la buget, dar cu o conducere secretă și o activitate așijderea.
Vă vom ține la curent cu evoluția procesului și cu informațiile obținute în urma lui, ca să știm și noi pe cine plătim de 25 de ani de la buget ca să ne învețe care ne sunt drepturile.
***
Acest demers face parte din proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
După cursurile organizate în ultimul an, în București și Iași, pentru practicienii juridici, am publicat azi și „Manualul drepturilor omului”, prin care punem astfel la dispoziția breslei juriștilor un intrument util de lucru în practica de zi cu zi.
Manualul poate fi consultat aici.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH a organizat la Iași, în ziua de 15 aprilie 2016, un training de o zi pe următoarele teme:
Evenimentul, care a reunit mulți practicieni juridici tineri din zonă, face parte din proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”, derulat de APADOR-CH în parteneriat cu Comitetul Helsinki Norvegian și finanțat prin Fondul ONG în România.
Proiectul își propune să consolideze sistemul de protecție a drepturilor omului în România. Unul dintre mijloacele prin care se dorește atingerea acestui obiectiv este îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a sistemului de protecție a drepturilor omului, consacrat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în rândul practicienilor în drept.
Găsiți aici prezentările cursurilor ținute de avocații APADOR-CH Nicoleta Popescu și Dan Mihai.
Vă mulțumim pentru cursul organizat la Iași. Am apreciat profesionalismul și gradul de angajare față de gramatica avocaturii al doamnei avocat Nicoleta Popescu și al domului avocat Dan Mihai. M-aș bucura să mai particip la astfel de evenimente.
Cu deosebită considerație,
av. Gabriela Veronica Cocină
Mulțumesc pentru invitația la cursul organizat în data de 15 aprilie 2016 la Iași și, pe această cale, felicit echipa de avocați care au avut amabilitatea de a răspunde tuturor cerințelor privind tema cursului. A fost un curs transparent care mi-a oferit toate informațiile de care am nevoie în cariera mea de avocat cu privire la plângerile CEDO. Cu stimă, avocat Baban Roxana Tudorița
În Norvegia are un singur sediu, la Oslo, 65 de angajați, un buget de 6,8 milioane de euro și rezolvă 25% dintre plângeri prin telefon. În România are 14 sedii în teritoriu și unul central, peste 100 de angajați, un buget de 2 milioane de euro și în 2013 a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
Aceste date au fost dezbătute săptămâna aceasta la București în cadrul conferinței organizată de APADOR-CH împreună cu ActiveWatch și ANBCC, în prezența domnului Victor Ciorbea și a reprezentanților mai multor instituții de drepturile omului din Norvegia. Conferința a marcat încheierea proiectului denumit „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient”, derulat în ultimul an de cele trei organizații neguvernamentale amintite. Proiectul a țintit informarea cetățenilor despre instituția Avocatului Poporului și încurajarea acestora să-l pună la treabă pentru a le apăra drepturile încălcate de diverse instituții ale statului.
Câteva date, pe scurt, de la conferința organizată la București:
Despre Norvegia
Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în Norvegia:
Avocatul Poporului din Norvegia
Avocatul Poporului din Norvegia, sau Ombudsmanul Parlamentar, într-o traducere liberă, este oarecum similar cu Avocatul Poporului din România. Dar, după cum a amintit domnul Gunnar M. Ekeløve-Slydal – reprezentant al Comitetului Helsinki norvegian (omologul APADOR-CH) – Norvegia are o societate civilă foarte dinamică și implicată în domeniul drepturilor omului organizațiile neguvernamentale fiind adesea parteneri reali ai instituțiilor statului în apărarea drepturilor omului.
Ombudsman în Norvegia are un buget anual de 6,8 de milioane de euro și 65 de angajați. Instituția are un singur sediu, la Oslo, dar adesea responsabilii fac tururi în toată Norvegia – care ca suprafață este similară cu România.
Despre România
Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în România:
Plângerile pe care cetățenii le pot face la AVP sunt de asemenea gratuite. AVP a fost prevăzut pentru prima oară în Constituția din 1991 și a primit o lege de funcționare abia în 1997.
Sediile AVP în România
Performanțele Avocatului Poporului:
Conform declarațiilor domnului Victor Ciorbea, prezent la conferință, AVP are o schemă de personal de peste 140 de persoane, din care numai 100 de posturi ar fi ocupate în toate cele 14 sedii din țară și la sediul central din București, și un buget de 2 milioane de euro anual.
Deși numirile sunt de natură politică, atât în Norvegia cât și în România, în Norvegia politicienii aflați la putere nu îndrăznesc să numească în astfel de funcții reprezentanți ai propriilor partide – a declarat Ingrid Egeland Thorsnes – consilier juridic în cadrul Ombudsman pentru Egalitate și Nediscriminare în Norvegia. Ea a dat ca exemplu că în prezent Ombudsman pentru drepturile copilului este o reprezentantă a unui partid aflat în opoziție, considerată un foarte bun specialist pe drepturile minorilor în Norvegia.
Pentru mai multe detalii despre cum funcționează Avocații altor popoare sau alte informații concrete din acest proiect vă invităm să consultați pagina proiectului, în care veți găsi mai multe informații utile:
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
Problemele majore de încălcare a drepturilor omului, semnalate în cel mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA privind România, vizează:
Pentru unele dintre aceste aspecte Departamentul de Stat al SUA citează și rapoarte ale APADOR-CH din 2015.
În raportul SUA privind România se menționează și corupția guvernamentală care a rămas o problemă larg răspândită. La fel, discriminarea socială sistematică împotriva romilor, îngrădirea accesului acestora la o educație adecvată, la locuințe, asistență medicală și la oportunități de angajare.
Raportul amintește și de încercările continue ale unor figuri politice autohtone de a compromite independența sistemului judiciar și de a submina libertatea presei. De actele de violență și discriminare împotriva femeilor și de unele acte și declarații antisemite, rasiste, xenofobe și naționaliste din mass-media și de pe Internet.
Agențiile guvernamentale românești sunt menționate în raportul SUA că oferă asistență inadecvată persoanelor cu handicap și persoanelor neglijate, cu dizabilități, aflate în instituții. Se amintește și discriminarea socială față de lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali și persoane intersex (LGBTI), ca o problemă încă prezentă în România. La fel și discriminarea față de persoanele cu HIV / SIDA.
Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.
[box type=”download” style=”rounded”]
Olanda[/box]
[box type=”download” style=”rounded”]
Marea Britanie[/box]
[box type=”download” style=”rounded”]
Irlanda[/box]
[box type=”download” style=”rounded”]
Franta[/box]
[box type=”download” style=”rounded”]
Belgia[/box]
[box type=”download” style=”rounded”]
Norvegia ro[/box]
Ceva mai deosebit este Ombudsmanul din Norvegia. Aici există prima instituție de tip Ombudman încă din 1952. În prezent în Norvegia funcționează mai multe astfel de instituții:
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
Pentru descifrarea modului în care au acționat autoritățile române în cazul dezastrului din Clubul Colectiv, APADOR-CH a făcut mai multe solicitări de informații atât către responsabilii din România, cât și către cei europeni. Despre răspunsurile târzii, incomplete sau deloc ale românilor v-am povestit aici. Pentru unele dintre ele a trebuit să dăm în judecată Ministerul Sănătății. După mai multe luni am primit recent și răspunsul de la Comisia Europeană, respectiv de la Mecanismul pentru ajutor umanitar și protecție civilă al UE. Acesta mai completează câteva goluri din tabloul plin de mistere al acelor zile de după incendiul din Colectiv. Din păcate, răspunsul european relevă faptul că autoritățile române nu numai că nu au fost capabile să declanșeze la timp propriile mecanisme interne de acțiune în caz de dezastre, dar nu au solicitat deloc nici ajutorul european, deși ca stat membru aveam acest drept.
Instrumentul european relevant pentru managementul situaţiilor de urgenţă în interiorul Uniunii Europene este Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii. În caz de dezastru pe teritoriul Uniunii, statul membru afectat poate solicita asistenţă. Statul afectat de un dezastru este singurul în poziţie să determine dacă o anumită situaţie necesită activarea mecanismului şi dacă o solicitare a asistenţei celorlalte state membre este oportună.
Concret, în răspunsul către APADOR-CH, responsabilii cu Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii susțin că deși era de datoria statului afectat să ceară,
Pentru incidentul din clubul Colectiv nu a existat nici o solicitare de asistenţă prin intermediul mecanismului de protecţie civilă.”
Conform statutului de funcționare a Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii – organism voluntar de întrajutorare – în caz de calamitate „Comisia poate interveni prin identificarea mijloacelor de transport necesare pentru operaţiunile de urgenţă. Comisia poate de asemenea contribui financiar prin co-finanţarea transportului asistenţei sau al evacuării medicale de urgenţă, pe baza unei cereri de co-finanţare. Contribuţia financiară a Comisiei pentru astfel de operaţiuni este de maximum 55% din costuri.”
Interesant este că acest răspuns contrazice afirmația Ministerului Afacerilor Interne, care tot la întrebările APADOR-CH a susținut că:
În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.”
Nu știm cine minte în ecuația asta, dar realitatea ne-a arătat că în cazul Colectiv s-a acționat târziu, haotic, amatoristic (o spune chiar raportul Corpului de control al Guvernului), iar ajutorul european a venit mai degrabă pe filiere private, nu în interiorul unui mecanism statal deja existent, care aștepta doar să fie activat.
Citiți mai jos întregul răspuns primit de APADOR-CH de la Comisia Europeană, în cazul Colectiv:
Citiți pe larg o analiză despre cum comunică Avocatul Poporului, de la instrumentele clasice utilizate de către instituțiile publice la noile tehnologii de tip social media, care sunt subiectele, temele sau domeniile care stârnesc interesul mass mediei online asupra Avocatului Poporului și câteva sugestii de îmbunătățire a situației, venite din partea noastră:
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org