Calendarul concursului pentru șefia ANI

12/06/2015/in Articole, /by APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) a stabilit în ședința de vineri, 12 iunie, calendarul de concurs pentru ocuparea postului de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Calendarul urmează să fie publicat în Monitorul oficial luni, 22 iunie, dată de la care puteți găsi pe site-ul integritate.eu toate datele necesare dacă doriți să concurați.

Până atunci vi le spunem noi, în premieră:

23 iunie-22 iulie 2015 – se face înscrierea la concurs;

23-24 iulie – se analizează dosarele și se publică rezultatele selecției acestora;

24 iulie – 14 august – depunerea planurilor de management, pentru cei ale căror dosare au fost selectate în faza precedentă;

24 august 2015 – proba scrisă – tematica și bibliografia vor fi publicate pe site odată cu anunțul concursului;

28 august – afișarea rezultatelor la proba scrisă;

1 septembrie 2015 – depunerea contestațiilor la proba scrisă;

3 septembrie 2015 – soluționarea contestațiilor;

11 septembrie 2015 – interviul – care va fi public, transmis prin Internet.

14 septembrie – afișarea rezultatelor interviului;

18 septembrie – rezultatele ajung în Senat care trebuie să le valideze și să-l numească, în termen de 15 zile, pe noul șef ANI.

Aceste date au fost stabilite în ședința CNI, dar pentru a fi siguri că ele sunt respectate, vă recomandăm să urmăriți site-ul integritate.eu.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un potențial șef al ANI sunt detaliate în acest video de către președintele CNI, Ciprian Ciucu:

Amintim că procedura de alegere a unui nou șef ANI s-a declanșat ca urmare a faptului că fostul președinte al instituției, Horia Georgescu, și-a dat demisia după ce a fost arestat.

Cum a stabilit CNCD că posesorii de abonamente telefonice sunt discriminați

12/06/2015/in Articole, /by APADOR-CH

CNCD, organism independent menit să apere cetățenii de potențiale acte de discriminare, prestează la cerere puncte de vedere croite după cum are nevoie clientul, iar când este chestionat despre baza legală a acestor opinii pe care le emite răspunde într-un limbaj prețios ce abundă în latinisme, demn de un Rică Venturiano cu pretenții pseudojuridice. Concluzia lecturării acestora este că CNCD știe niște termeni juridici pe care-i folosește lăutărește, ca să dea pe spate audiența, dar nu poate răspunde concret la niște întrebări clare, ce privesc activitatea pentru care membrii consiliului sunt plătiți cu salarii de secretari de stat.

Cum și când răspunde CNCD la o cerere de informații publice

Totul a început în ianuarie 2015, când Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a intervenit în dezbaterea publică generată de Legile Big Brother, susținând voalat tabăra serviciilor, care doreau înregistrarea tuturor posesorilor de cartele telefonice preplătite. CNCD a emis atunci un „punct de vedere” – un fel de struțo-cămilă administrativă fără efecte juridice – în care spunea că posesorii de abonamente de telefonie ar fi discriminați, în raport cu posesorii de cartele, întrucât ei pot fi prinși mai ușor de autorități dacă încearcă să facă fapte rele. (Detalii aici).

Punctul de vedere al CNCD contravenea principiului comercial al cererii și ofertei, dar mai mult decât atât el implica o instituție importantă cu rol de arbitraj și sancționare într-o dezbatere în care nu avea ce să caute, nici de o parte nici de cealaltă.

Ca să aflăm și noi ce a stat la baza acestui „punct de vedere”, cum a stabilit CNCD discriminarea asta și cu ce alte ocazii s-a mai pronunțat în acest mod, am făcut, la 19 ianuarie, o solicitare conform Legii 544/2001 către instituție. Mai întâi ca persoană fizică, am întrebat următoarele:

[box type=”download”]

1. Care este prevederea legală în baza căreia CNCD poate adopta „puncte de vedere”?

2. Care este denumirea actului prin care CNCD adoptă puncte de vedere?

3. Care este denumirea și numărul actului prin care CNCD a adoptat la data de 14.01.2015 punctul de vedere cu privire la colectarea de date pentru deținătorii de cartele prepay? Cu ce majoritate a fost adoptat acest act (câte voturi pentru, câte împotrivă)? Unde este publicat acest act și cum poate fi consultat?

4. Câte puncte de vedere a adoptat CNCD în perioada 2010-2014, defalcat pe fiecare an? Vă solicit să indicați locul unde sunt publicate aceste acte.

[/box]

Au trecut 40 de zile de la trimiterea/primirea cererii, timp în care am solicitat telefonic de două ori informații despre stadiul lucrării și am primit un email în care ni se spunea că cererea se pierduse, dar că va fi analizată și vom primi răspuns în timp util. Într-un târziu, în luna martie, am primit un răspuns complet în afara subiectului, încheiat cu o frază tip, în care se spunea că dacă nu suntem satisfăcuți de răspuns să nu-i mai sunăm.

Am reluat același set de întrebări în luna aprilie, de data asta trimise în numele APADOR-CH. La întrebările de mai sus, trimise la data de 29 aprilie 2015, am primit la data de 10 iunie răspunsul de mai jos. Juriștilor de la CNCD, girați de semnătura președintelui instituției, Astalos Csaba, le-a luat o lună și 10 zile ca să elaboreze un răspuns plin de prețiozități pseudojuridice, ca un text scris de Rică Venturiano, studinte în drept și publicist, care vrea să epateze damele cu cunoștințele sale de limbă latină:

Răspunsul CNCD la întrebările concrete trimise de APADOR-CH

După cum puteți vedea, el nu răspunde de fapt la niciuna dintre cele 4 întrebări, ba mai mult decât atât, deși spune la final că ne atașează toate punctele de vedere emise de instituție în perioada solicitată, între aceste puncte de vedere lipsește, care credeți? Exact cel privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie.

În concluzie, au trecut șase luni de când CNCD și-a dat cu părerea despre cartelele pre-pay versus abonamente, am făcut două solicitări de informații publice la care ni s-a răspuns târziu și pe lângă subiect, fără să ni se răspundă de fapt la ce întrebasem. Nu am aflat de ce consideră CNCD că posesorii de abonamente sunt discriminați, dar am aflat că aceste puncte de vedere sunt oricum niște vorbe în vânt, fără valoare juridică, pe care adrisantul le poate asuma sau ignora, după cum dorește dumnealui, că CNCD nu se supără.

Dacă vreți să știți cine sunt membrii CNCD și cum au fost ei „aleși” acolo, citiți această relatare.

UPDATE: 16 iunie 2015

CNCD ne-a transmis în cele din urmă punctul de vedere privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie, document pe care-l publicăm integral în cele ce urmează. De remarcat că în cuprinsul textului, atât furnizorii de servicii de telefonie, cât și alte autorități, au menționat că abonații și posesorii de cartele nu se află în aceeași situație, deci nu se poate vorbi despre discriminare între ei, din punct de vedere legal, și chiar Colegiul director al CNCD își însușește acest punct de vedere, pentru ca un paragraf mai jos să nege acest lucru și să susțină că … există discriminare.

[box type=”alert”]

„12. Analizând punctele de vedere depuse la dosar, Colegiul director constată că din perspectiva raportului contractual dintre furnizorul de servicii de telefonie mobilă/date/internet, persoana deținătoare a unui abonament se află într-o situație diferită față de acele persoane care achiziționează cartele prepay. Prima categorie de persoane optează pentru plata serviciilor ulterior prestării acestora, pe când cea de a doua categorie plătește în avans un serviciu determinat.

13. Totuși, raportat la obiectul punctului de vedere solicitat, Colegiul director constată că cele două categorii de persoane sunt în situație comparabilă. Astfel, indiferent de modalitatea de achiziționare a serviciilor de telefonie mobilă/date/internet, (atât persoanele care sunt posesori ai unui abonament, cât și cele posesoare al cartelelor prepay) toți consumatorii au obligația să utilizeze aceste servicii cu bună credință, în scopuri legale, fără a se folosii de aceste instrumente de comunicare în săvârșirea de infracțiuni. Din această perspectivă, există un tratament diferențiat în fața legii între cele două categorii: posesorii de abonamente telefonice/date/internet au obligația de a oferii datele de identificare operatorilor, pe când beneficiarii cartelelor prepay nu. Autoritățile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării și tragerii la răspundere legală a acelor deținători de cartele prepay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea credință, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave. Situația existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare.” *

—

* am păstrat forma gramaticală a autorului textului

[/box]

Citiți Punctul de vedere al CNCD integral

Se caută un șef integru pentru ANI – ce condiții trebuie să îndeplinească

15/05/2015/in Articole, /by APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) a pus în dezbatere publică noul regulament ce va sta la baza organizării concursurilor de ocupare a posturilor de conducere ale Agenției Naționale de Integritate (ANI). În prezent este vacant postul de președinte ANI, în urma demisiei domnului Horia Georgescu. După adoptarea noului regulament, în această vară, va fi organizat concursul pentru ocuparea funcției de președinte al ANI.

În clipul de mai jos aflați pe scurt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat și calitățile pe care ar fi de dorit să le aibă – în opinia președintelui CNI, domnul Ciprian Ciucu.

APADOR-CH împreună cu Asociația Pro Democrația și cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile au formulat câteva puncte de vedere în legătură cu proiectul de regulament aflat în dezbatere publică, pe care le puteți citi mai jos.

Nr. 161 din 15 mai 2015

Către CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE

Stimate doamne/Stimați domni,

Vă transmitem mai jos opiniile noastre cu privire la Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2017. Punctele noastre de vedere sunt susținute de Asociația Pro Democrația și de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Vă solicităm să ne comunicaţi în scris răspunsul la prezentele comentarii şi observaţii.

Cu considerație,

Maria-Nicoleta Andreescu,

Director Executiv APADOR-CH

[box type=”download”]

COMENTARIILE ŞI OBSERVAŢIILE APADOR-CH

CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA

HOTĂRÂRII NR. 2 DIN 16 IULIE 2007

PRIVIND MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA REGULAMENTULUI DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI SAU EXAMENULUI PENTRU OCUPAREA FUNCŢIILOR DE PREŞEDINTE ŞI VICEPREŞEDINTE AI AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

APADOR-CH consideră că modificările şi completările prevăzute în proiectul de hotărâre întocmit de Consiliul Naţional de Integritate (CNI) corespund unei necesităţi reale şi actuale, având scopul pozitiv de a debloca principala activitate a CNI (asigurarea ocupării funcţiilor vacante din ANI), în condiţiile în care CNI funcţionează cu un număr incomplet de membri.

Comentariile şi observaţiile APADOR-CH se referă la următoarele aspecte:

1. O problemă de denumire. Proiectul de hotărâre postat pe site-ul CNI şi aflat în dezbatere publică este intitulat: “Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate”.

În realitate, Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007 nu priveşte modificarea şi completarea Regulamentului pentru concurs/examen, ci chiar aprobarea acestui regulament. Astfel, pe site-ul CNI este publicată Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007, care are denumirea: “HOTĂRÂRE Nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate “

De aceea, pentru identificarea exactă a hotărârii care se propune a fi modificată şi completată, considerăm necesar că titlul proiectului de hotărâre să fie următorul:

” Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate.”

2. A) Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANI, interviul să fie public.

Aceste funcţii publice (preşedinte şi vicepreşedinte ANI) au o importanţă deosebită în prezent, astfel că este necesară o mai mare transparentă a procedurii de selecţie, care se poate realiza prin transformarea fazei finale a procedurii (interviul) într-o fază publică.

Un exemplu în acest sens îl oferă procedura urmată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în legătură cu propunerile de numire a magistraţilor în funcţii de conducere, procedură în cadrul căreia interviul candidaţilor este public (publicitate asigurată prin transmiterea interviului pe internet).

B) O variantă mai largă de transparentizare a procedurii de selecţie constă în introducerea unei prevederi similare și în Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei de inspector de integritate în cadrul ANI, în sensul că orice interviu pentru ocuparea unei funcţii în ANI, nu doar pentru cea de preşedinte sau vicepreşedinte, să fie public. Importanţa activităţii ANI justifică cerinţa de creştere a transparenţei procedurii de selecţie pentru întregul personal al ANI.

3. Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, la interviul organizat pentru ocuparea oricărei funcţii în cadrul ANI, să poată asista, ca invitate, persoane despre care comisia apreciază că au o bună pregătire în domenii relevante (psihologie, management etc.).

Aceste persoane nu vor face parte din comisie şi nu vor avea nicio putere decizională, dar, asistând la interviu, vor putea fi consultate de membrii comisiei, potrivit domeniului lor de expertiză, pentru lămurirea unor aspecte rezultate din răspunsurile la interviu.

Această prevedere ar conferi un spor de profesionalism procedurii de desemnare a persoanelor ce urmează să fie numite în cadrul ANI. Puterea decizională va rămâne integral la membrii CNI, dar decizia va fi de o mai mare calitate dacă decidenţii vor putea apela şi la opinia unor specialişti în domenii relevante pentru selecţia unui personal de calitate în cadrul ANI.

4) O simplificare terminologică. În proiectul de hotărâre, cea de-a doua comisie, are o denumire foarte lungă: “Comisia pentru elaborarea bibliografiei, a tematicii de concurs, a subiectelor și pentru corectarea lucrărilor”. De fapt, denumirea constă în enumerarea atribuţiilor comisiei.

Considerăm că, dacă prima comisie este denumită “comisia de organizare”, cea de a doua comisie poate fi denumită, pe scurt, “comisia de examinare”, iar atunci când sunt prevăzute atribuţiile aceşti comisii se pot face detalierile de genul: elaborează bibliografia, tematica de concurs, subiectele și corectează lucrările.

Astfel, pct. 4 din proiectul de hotărâre, ar putea avea următorul conţinut:

“4. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

A) să elaboreze bibliografia şi tematica pentru concurs, pe care le supune aprobării

Consiliului;

B) să elaboreze trei variante de subiecte pentru proba scrisă a concursului, pe baza

Bibliografiei şi a tematicii de concurs, precum şi criteriile de evaluare şi baremele de

Corectare;

C) să elaboreze planul de interviu şi să îl supună spre aprobare plenului Consiliului;

D) să evalueze şi să noteze lucrările candidaţilor.

(2) Bibliografia şi tematica de concurs se aprobă prin hotărâre a Consiliului şi se

Publică pe pagina de internet a Agenţiei, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 144/2007,

Republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

București, 15 mai 2015

[/box]

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Polițiști condamnați la 6 ani de închisoare pentru că au bătut un bărbat care nu avea buletinul la el

04/05/2015/in Articole, /by APADOR-CH

Ion Cucăilă împreună cu mama lui, la câteva luni după bătaie

În septembrie 2013, Ion Cucăilă din Târgu Jiu încasa de la polițiști o bătaie soră cu moartea, pentru că nu avea buletinul la el, când ieșise la o bere în oraș. Un an jumate mai târziu, instanța de fond i-a condamnat pe polițiști la câte 6 ani de închisoare cu executare pe fiecare, plus plata daunelor morale și materiale pentru victimă. Sentința nu e definitivă, polițiștii sunt în continuare pe funcții, în timp ce victima a rămas invalidă pe viață, nefiind capabilă să mai muncească fizic ca să se întrețină. Acesta este un caz „fericit”, în care parchetul și instanța s-au mișcat relativ repede și și-au făcut datoria, anchetând și condamnând abuzul polițiștilor, în timp ce alte cazuri similare sau în care victimele au murit sub pumnii polițiștilor încă își așteaptă, de ani de zile, dreptatea.

Faptele: „Simții că mor atuncea!”

„Eu tot întrebam, da ce făcui, pentru ce mă bateți? Și ei îmi zicea că ce, mă, ești șmecher, ai lanț la gât! Am dat să pun mâna pe telefon, zic stați să chem și io un avocat, că ce făcui, de mă bateți, nu? Și îmi suciră cartela în telefon și bateria, și-mi deteră și mai tare, că ce, am figuri în cap? Când îmi dete unul un bocanc în burtă simții că îmi crapă ochii și văzui numai steluțe verzi așa, și mi se făcu burta ca de piatră așa. Simții că mor atuncea!”- Ion Cucăilă, povestind noaptea de groază petrecută la poliție.

Sentința: 6 ani de închisoare și câte 10.000 de euro daune morale

Tribunalul Gorj, Hotărârea 24/05.02.2015, prin care a condamnat pe cei doi polițiști agresori la câte 6 ani și 6 luni și respectiv 7 ani de închisoare cu executare, 3 ani interzicerea drepturilor civile, pe jandarm la 5 ani și 6 luni închisoare și pe fiecare la plata unor despăgubiri morale și materiale către victimă, în solidar cu instituțiile din care făceau parte – Inspectoratul de Poliție și jandarmeria:

„Condamnă pe inculpatul Popescu Nelu la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Condamnă pe inculpatul Radu Ionuţ Cătălin la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile

Condamnă pe inculpatul Văduva Alin Ion la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 3000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune materiale, cu dobânzile legale aferente, şi pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 10000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune morale, către persoana vătămată Cucăilă Ion.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 6840 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale aferente, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg Jiu şi la suma de 520 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea autosanitarei în vederea acordării de asistenţă medicală şi transport la spital, cu dobânzile legale aferente, către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj.

Obligă pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 8500 lei cheltuieli judiciare statului. Cu apel. Pronunţată în şedinţa publică din 05.02.2015, la Tribunalul Gorj.”

Realitatea: „Omul ăsta e nenorocit pe viață, nu mai poate să muncească”

„Niște daune ne-a dat acoloșa, da pe mine m-a nenorocit pe viață, m-a lăsat cu burta deschisă, mi-a legat decât pielea, da mușchii nu. Și zice dom doctor că oricând se deschide operația mea, cică să stau relaxat la pat. Da cum să stau relaxat, din ce mănânc? Nu tre să muncesc? Pe ei nu i-a arestat, până la definitivă, tot în poliție lucrează. Și nici n-a recunoscut că m-a bătut, numa jandarmu a recunoscut, și a fost probe multe. Unde le-am zis io că mă duseră, colo, colo, peste tot găsiră probe: camere de luat vederi, convorbiri, a fost probe tari, ce mai” – Ion Cucăilă, 17 martie 2015.

Avocatul lui Ion Cucăilă, Ionel Ordean, spune că decizia Tribunalului Gorj este un început bun, dar a decis să facă apel pentru că dincolo de daunele morale pe care clientul său le-a primit, acesta va avea nevoie și de o rentă de întreținere, întrucât în urma bătăii primite de la polițiști el nu va mai putea munci niciodată.

„Este un om terminat, conform doctorilor el nu mai poate să muncească așa cum făcea până acum. El muncea cu ziua la pământ, la cărat lemne, cu caii, din pădure, la arat, la discuit, făcea muncă fizică din care se întreținea pe el și pe părinții săi. Acum a fost nevoit să-și vândă caii și deocamdată trăiește din munca părinților săi, dar până când? Medicii i-au spus că el nu se va reface niciodată”, explică avocatul Ordean.

Apel au făcut de asemenea și Parchetul, și inculpații. Aceștia sunt în continuare în poliție și respectiv jandarmerie, conform declarației avocatului Ordean, chiar dacă nu mai lucrează cu publicul, ci au fost „trecuți pe linie moartă”.

***

Acest text face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, derulat de APADOR-CH cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

De ce nu se găsesc timbre fiscale – Poșta, ANAF și Imprimeria se învinuiesc reciproc

27/04/2015/in Articole, /by APADOR-CH

Poșta Română transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) necesarul anual de timbre fiscale. ANAF încheie, în baza acestui necesar, un contract de tipărire cu Imprimera Națională. Acesta este circuitul birocratic al timbrelor fiscale în natura instituțională românească.

Motivul pentru care mulți români nu au găsit în ultimele luni timbre fiscale la Poștă s-ar datora chiar acestei instituții, conform răspunsului primit de APADOR-CH de la Imprimeria Națională. Mai exact faptului că în 2014 nu s-a tipărit niciun timbru fiscal în România, deoarece Poșta Română nu a solicitat acest lucru. Primele tranșe de timbre sunt tipărite abia începând cu 9 aprilie 2015 și este probabil ca unele să fi ajuns deja la oficiile poștale.

APADOR-CH a solicitat un punct de vedere și de la Poșta Română în aceeași chestiune, punct de vedere din care reiese că Poșta nu a solicitat mai multe timbre de la ANAF pentru că a estimat că îi vor ajunge cele pe care le avea în 2013 și pentru 2014. În decembrie 2014, Poșta s-a confruntat cu o avalanșă de cereri de timbre de 1 leu, de la populație, motiv pentru care a cerut repede ANAF să tipărească timbre, dar se pare că viteza de reacție a ANAF+Imprimeria nu a fost suficient de bună pentru a evita criza timbrelor fiscale.

Citiți răspunsul Poștei privind timbrele fiscale

Citiți pe larg răspunsul Imprimeriei Naționale privind timbrele fiscale.

Ce spune CEDO când primăria și poliția nu te lasă să protestezi

14/04/2015/in Articole, , Legea adunarilor publice /by APADOR-CH

Un caz recent câștigat la CEDO, de niște cetățeni armeni împotriva statului care le-a îngrădit dreptul de a organiza adunări publice, ar trebui să le dea de gândit și primăriilor noastre, care au de multe ori un comportament similar cu cel al primăriei Erevan.

În 2008, Comitetul Helsinki armean – o organizație neguvernamentală de drepturile omului, omoloaga APADOR-CH din Armenia – a vrut să organizeze un marș de comemorare a morții unui cetățean care murise cu un an înainte, aruncându-se de la etajul doi al unei secții de poliție în care se afla ca martor într-un caz de crimă. Asociația a făcut notificare la Primăria Erevan pe 6 mai 2008, cu 6 zile înainte de organizarea marșului, așa cum prevede legea armeană ce reglementează adunările publice. Conform acestei legi primăria trebuia să anunțe organizatorii marșului, în timp util, dacă nu aprobă manifestarea sau traseul acesteia, însă Comitetul Helsinki nu a primit nicio veste de la primărie decât pe 13 mai, la o zi după ce marșul ar fi trebuit organizat. Poliția, însă, fusese înștiințată de primărie înainte, prin urmare forțele de ordine au fost în măsură să împiedice manifestarea. Comitetul Helsinki s-a plâns la CEDO invocând încălcarea articolelor 11 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – respectiv dreptul la întrunire și asociere și dreptul la un remediu efectiv în justiție. CEDO i-a dat dreptate în martie 2015.

[box]Citiți decizia CEDO – CASE OF HELSINKI COMMITTEE OF ARMENIA v. ARMENIA [/box]

Pe scurt judecătorii CEDO au considerat că primăria Erevan a îngrădit dreptul la asociere al cetățenilor armeni, prin faptul că nu a comunicat din timp refuzul de a aproba manifestarea. În plus, curtea a considerat că refuzul nu era întemeiat legal. Guvernul armean s-a apărat invocând faptul că în martie 2008 în Armenia au avut loc manifestări violente de stradă, după alegeri, fapt ce a condus la instituirea stării de urgență și interzicerea pe o perioadă de 20 de zile a adunărilor publice. Curtea a observat, însă, că trecuseră două luni de la acele incidente, iar marșul în cauză era unul pașnic.

Guvernul armean a mai invocat și faptul că organizația reclamantă nu ceruse să i se facă dreptate în țară, înainte de a ajunge la Curtea Europeană, însă judecătorii CEDO au considerat că nu putea fi vorba de un remediu efectiv în justiția armeană atâta vreme cât cetățenii nu au putut organiza adunarea în ziua stabilită – aceasta nefiind o dată oarecare, ci aniversarea unui an de la data morții cetățeanului respectiv – 12 mai 2007. Deci adunarea nu putea fi organizată în altă zi.

Cazuri românești – Jandarmeria și primăria contra bicicliștilor de la OPTAR

Din păcate practica armeană nu este departe de cea românească. Și la noi Primăria Capitalei excelează în tertipuri de acest gen, zădărnicind diverse adunări publice pe motive puerile sau intimidând organizatorii de adunări prin amenzi aplicate arbitrar de jandarmerie.

Marian Ivan, negociind cu jandarmii la adunarea din 10 mai 2014

Un astfel de caz este cel al liderului OPTAR – Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – Marian Ivan. El a fost amendat cu 5000 de lei, la 10 mai 2014, pe motiv că a organizat o adunare a bicicliștilor în București, fără să anunțe și Jandarmeria. Contestarea amenzii face obiectul unui proces în care domnul Ivan este asistat de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu.

Marian Ivan, prin OPTAR, spune că a organizat mai mult de 12 marșuri ale biciliștilor în București, toate fiind declarate în prealabil la primărie. Mai mult, în comisia de profil a municipalității, din care face parte și un reprezentant al Jandarmeriei, au fost discutate și traseele pe care au voie să se deplaseze biciliștii în cadrul acestor adunări. În cazul celei din 10 mai 2014, aceasta fusese notificată încă din ianuarie la Primăria Capitalei, care l-a anunțat că va analiza chestiunea. Conform Legii 60/1991, a adunărilor publice, autoritatea locală este obligată să comunice în 48 de ore de la data primirii notificării dacă este de acord sau nu cu manifestarea, locul sau traseul acesteia. În cazul OPTAR această comunicare nu s-a făcut, motiv pentru care, conform aceleiași legi (articolul 11), organizatorul este îndreptățit să considere că adunarea a fost aprobată tacit.

Amenda Jandarmeriei a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât ea nu a fost aplicată pe loc, ci trimisă mai târziu prin poștă, și după ce, tot la cererea Jandarmeriei, adunarea din 10 mai fusese mutată în altă zonă a orașului, deoarece pe traseul stabilit inițial se derulau alte manifestări, cu ocazia Zilei Europei.

Extras din plângerea în justiție făcută de Marian Ivan:

„Cu câteva zile înaintea desfășurării celor 12 adunări publice, reprezentanții Jandarmeriei mă contactau telefonic pentru a mă întreba dacă adunarea publică declarată se va desfășura. Același lucru s-a întâmplat și pentru marșul din data de 10 mai 2014 când, la data de 6 mai 2014, un reprezentant al Jandarmeriei, dl. plutonier major Marian Zamfir, m-a sunat pentru a se interesa dacă protestul din 10 mai va avea loc. I-am precizat că orarul și traseul rămân neschimbate față de cum au fost prevăzute în declarația depusă la registratura Primăriei Municipiului București.

Pe data 10 mai 2014 am fost prezent la locul de desfășurare a adunării publice pentru a mă ocupa de organizare. Jandarmeria a fost prezentă, venind să discute cu mine chiar jandarmul cu care mă întâlnisem în Comisia de avizare a adunărilor publice din cadrul Primăriei Municipiului București. În urma discuțiilor cu reprezentantul Jandarmeriei, am fost de acord să modific traseul adunării publice, față de declarația depusă la Primăria Municipiului București, deoarece acesta a precizat că în Piața Constituției s-a avizat o altă adunare publică. Astfel, noul traseu a fost convenit cu Jandarmeria astfel încât nicio adunare publică să nu se suprapună, chiar dacă noi declarasem traseul încă din data 16 ianuarie 2014.”

Procesul de contestare a amenzii a fost câștigat de Marian Ivan. Detalii aici.

***

[highlight]APADOR-CH susține de mai mulți ani modificarea Legii adunărilor publice, în sensul aducerii ei în pas cu vremurile pe care le traversăm. Legea datează din 1991, imediat după mineriadele care au avut loc la București. Ministerul administrației și internelor a avut o tentativă de a modifica legea în 2011, dar nu în sensul liberalizării procedurilor de organizare a adunărilor publice, ci cu intenția de a le face mai stricte. Citiți propunerile de modificare a legii făcute de APADOR-CH în cadrul unui proiect derulat în 2012.[/highlight]

[box]

Actele din dosarul Marian Ivan:

Decizie instanța de fond sector 1

Întampinare APEL apărare

Apel Jandarmerie

[/box]

CNI sub președinția societății civile – ziua 1: Se caută un președinte integru pentru ANI

19/03/2015/in Articole, /by APADOR-CH

Prima ședință efectivă a Consiliului Național de Integritate (CNI), după aceea de constituire, a stat ieri sub spectrul luării unei poziții cu privire la arestarea președintelui Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. O întâmplare care a pus CNI într-o situație fără precedent și care a adus pentru prima dată în istoria consiliului câteva echipe de televiziune la poarta agenției.

Președintele Ciprian Ciucu și colegii din CNI

Ciprian Ciucu, președintele noului CNI (reprezentant al societății civile în consiliu), a ridicat încă din primul moment problema necesității discutării situației create de arestarea lui Horia Georgescu, înainte de orice pe ordinea de zi, cu prioritate discutarea unor criterii foarte clare de selecție și evaluare a viitorilor candidați pentru funcția de președinte ANI. Mai vechii membri în CNI au argumentat că nu ar fi nevoie de noi criterii, deoarece ar fi suficiente condițiile ce trebuie îndeplinite de un candidat la conducerea agenției, prevăzute de Legea 144/2007. În plus, regulamentul pentru organizarea concursului pentru președinția ANI ar fi deja stabilit prin Hotărârea CNI nr.2/2007.

Ciucu a insistat că acele condiții din lege ar fi suficiente pentru ca jumătate din populația României să se înscrie la concursul pentru șefia ANI, așa că ar fi nevoie de o accentuare a nevoii de integritate și experiență în domeniu, calități pe care viitorul președinte să le dețină în CV. După o scurtă dezbatere s-a decis că regulamentul pentru oraganizarea concursului va fi analizat la următoarea ședință, ce va avea loc peste o săptămână, timp în care toți membrii CNI vor avea timp să se pună la curent cu actuala legislație ce reglementează concursurile pentru ocuparea posturilor în ANI.

S-a mai stabilit și că organizarea concursului și desemnarea candidatului sau a candidaților pe care CNI îi va supune votului Senatului nu sunt chestiuni urgente, atâta vreme cât ANI funcționează și în lipsa președintelui acesteia, conducerea interimară fiind asigurată încă din primul moment de vicepreședintele Bogdan Stan.

„CNI trebuie să organizeze un proces de selecție și în urma lui să facă una sau mai multe nominalizări către Senatul României, instituție care până la urmă va numi în funcție viitorul președinte. Procedura va trebui să fie cât mai transparentă, competitivă și cu criterii cât mai clare. Procedura nu e neapărat să fie rapidă, nu e o urgență, ANI are conducerea asigurată, contează foarte mult să fie optimă, să fie bună, astfel ca obiectivele să fie îndeplinite în raport cu legislația anticorupție și MCV”, a explicat la final Ciucu, adăugând că publicul trebuie să știe că acuzele aduse de DNA lui Horia Georgescu nu au legătură cu activitatea ANI.

Ședința CNI a continuat cu dezbaterea raportului de activitate ANI pe 2014, prezentat pe scurt de vicepreședintele Stan:

– Agenția lucrează numai cu aproximativ jumătate din schema de posturi de inspectori ocupată;

– Cu toate astea, datorită rezultatelor bune obținute în ultimii ani a devenit un „exportator de experți” în întreaga lume – inspectori ai ANI fiind trimiși adesea în diverse țări unde au explicat modelul românesc de succes în combaterea corupției;

– În 2014 ANI a avut 5 decizii definitive și irevocabile de confiscare a averii și 431 de cazuri de incompatibilitate rămase definitive;

– În perioada septembrie 2010-decembrie 2014 ANI a deschis 11.000 de dosare de integritate, din care 7497 au fost clasate (adică nu s-au constatat elemente de incompatibilitate în ele) și 3048 de dosare sunt în lucru permanent.

Ciprian Ciucu a avut câteva observații pe forma raportului, fondul nefiind contestat de niciunul dintre membrii CNI, dimpotrivă, majoritatea a apreciat că activitatea ANI este „deosebită”. Președintele a spus că ar dori ca viitoarele rapoarte să conțină date prezentate comparativ cu anii precedenți într-o formă grafică sintetică, astfel încât orice cititor al raportului să-și dea seama dacă activitatea ANI din respectivul an a fost mai bună, mai slabă sau la fel ca în anii precedenți. Ciucu a spus că abundența de date din raport – unele neesențiale – poate descuraja parcurgerea lui, și ar fi de dorit ca raportul să se citească.

Ion Claudiu Teodorescu, reprezentantul grupului parlamentar PSD în CNI, a argumentat că nu consideră că raportul este greu de parcurs, ci că l-ar fi citit în „numai trei ore jumate” cu o seară înainte de ședință, și l-a găsit o lectură „ușor de înțeles și un raport foarte bun”.

După câteva discuții în contradictoriu, în care unii membri CNI și câțiva din staff-ul ANI s-au îngrijorat că ar fi vorba despre o respingere a raportului, de către președinte, s-a stabilit că nu e vorba despre așa ceva, ci doar despre o dorință de eficientizare a comunicării externe a activității prodigioase a ANI. Aspectul îmbunătățirii viitoarelor rapoarte a fost susținut și de reprezentanta funcționarilor publici în CNI. Raportul urmează să fie transmis Senatului.

S-a mai discutat despre auditul extern independent al activității ANI, făcut ca în fiecare an de o firmă de audit, al cărei raport e așteptat să fie public la finele lunii martie. Ciprian Ciucu a punctat că nu vede cu ochi buni independența auditului făcut de o firmă plătită chiar de ANI ca să o auditeze, dar a fost aproape unanim asigurat că aceasta ar fi singura modalitate de a achiziționa un astfel de serviciu de audit. „În plus, a conchis Ion Claudiu Teodorescu, firma care face auditul își asumă independența!”.

Ședința s-a încheiat cu punctul „diverse” de pe ordinea de zi, în care au fost discutate câteva solicitări adresate președintelui CNI, printre care și o reclamație de la primarul Radu Mazăre, cu privire la un inspector de integritate din cadrul ANI care i-a verificat averea. Reclamația a fost transmisă tuturor membrilor CNI pentru a se decide la viitoarea ședință ce i se va răspunde.

Următoarea ședință a CNI va avea loc vineri, 27 martie 2015, de la ora 10.30. Ședințele CNI sunt publice.

Comunicatul CNI de la finalul ședinței

Peste 4000 de CNP-uri au votat multiplu la europarlamentare. Cum afli dacă și al tău este printre ele

03/02/2015/in Alegeri europene 2014, Articole, /by APADOR-CH

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat ieri că a încheiat procesul de verificare a listelor de vot de la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2014. În urma procesului au fost descoperite 4.641 de cazuri de înregistrări multiple (CNP-uri regăsite atât pe listele permanente, cât şi în cele suplimentare), dintre acestea, 2.230 se regăsesc în aceeași secție de votare, pe aceeași listă sau pe liste diferite.

Conform legii, AEP a transmis aceste rezultate către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Secția de urmărie penală, care va audia și cerceta persoanele cu privire la care există indicii de vot multiplu (adică CNP-ul lor există de mai multe ori pe listele permanente sau suplimentare).

Conform procedurii penale, persoanele respective vor fi audiate, fie în calitate de martor sau de suspect. Probabil că întrebările vor fi, de la caz la caz: de câte ori au semnat; de câte ori au votat/câte buletine au introdus în urnă; care este semnătura reală (se pot cere și probe de semnătură); dacă în ziua respectivă au fost sau nu plecate din localitate etc. Desigur, pentru fiecare persoană audiată de parchet funcționează prezumția de nevinovăție.

Dacă, după europarlamentare, ați făcut deja la AEP o cerere ca să aflați dacă CNP-ul vostru a votat și unde, și nu ați primit încă un răspuns, acum este momentul să faceți o revenire, întrucât AEP tocmai a finalizat verificarea listelor, deci vă poate răspunde.

Modelul de cerere, recomandat chiar de AEP, îl găsiți mai jos. Sau, puteți aștepta să fiți citat de parchet în caz că CNP-ul vostru chiar figurează printre cele 4.600 dublate. Dacă sunteți chemați la parchet, e bine să știți și că numai suspectul sau inculpatul au dreptul de a refuza să dea orice fel de declarații (au dreptul de a tăcea – art. 78 si 83 din Codul de procedură penală). Martorul nu are acest drept, fiind obligat să declare tot ceea ce știe în legătura cu faptele despre care e întrebat.

Mai jos formularul impus de AEP:

[box]

Către Autoritatea Electorală Permanentă

Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084

Fax: 021.310.13.87

Email: office@roaep.ro

Subsemnatul … (nume și prenume) … , CNP……. cu domiciliul în … (adresa), telefon, adresă de email (opțional), în temeiul articolului 13 din legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, vă solicit un extras privind datele mele personale, inclusiv semnătura, din copia de pe lista electorală permanentă și/sau tabelul electoral în care am fost înscris, utilizate la alegerile pentru Parlamentul european din data de 25 mai 2014.

Solicit ca răspunsul să îmi fie comunicat:

a) la adresa…… (se menționează adresa de domiciliu/corespondență)

b) prin e-mail la adresa……

c) printr-un serviciu de corespondență care să asigure faptul că predarea mi se va face numai personal, la adresa……..

Față de cele de mai sus, vă rog să dispuneți măsurile legale pentru a primi informațiile solicitate în baza Legii nr.677/2001, cu modificările și completările ulterioare.

DATA SEMNĂTURA

NOTĂ:

Cererea poate fi depusă personal sau transmisă prin fax, poștă sau e-mail (scanată). E-mailurile vor fi trimise la office@roaep.ro

[/box]

Big Brother ANAF vrea să știe câți bani ai în cont și de unde

15/12/2014/in Articole, /by APADOR-CH

Sub pretextul identificării veniturilor nedeclarate și a combaterii evaziunii fiscale, Ministerul finanțelor vrea să oblige, printr-o ordonanță de urgență, toate băncile să comunice lunar către ANAF situația conturilor tuturor persoanelor fizice și juridice din România. Măsura se constituie într-o așa numită „necesitate de înființare a unei baze de date la nivelul administrației fiscale”, dar în fapt este o încălcare grosolană a dreptului la viață privată, prin supravegherea generală a întregii populații, pentru eventuala prindere a unor evazioniști.

Șapte organizații neguvernamentale (între care și APADOR-CH) au trimis Ministerului finanțelor un punct de vedere prin care solicită găsirea altor soluții pentru combaterea evaziunii fiscale, care să respecte totodată și drepturile omului și să acorde atenție sporită protecției datelor personale.

Conform actualului Cod de procedură fiscală (articolul 54) băncile sunt obligate să le comunice organelor fiscale, rulajele şi soldurile conturilor deschise, la cerere, în cazuri particulare. Solicitarea se face, de regulă, în cadrul acţiunilor de control fiscal (inspecţie fiscală sau verificarea situaţiei fiscale a unei persoane fizice cu privire la impozitul pe venit).

Potrivit proiectului de ordonanță, Codul de procedură fiscală va fi modificat astfel încât comunicarea de către bănci a rulajelor şi soldurilor conturilor să se facă în mod automat, la anumite perioade care vor fi stabilite prin ordin de ministru al finanţelor, şi nu doar la cerere aşa cum este reglementat în prezent.

Noul articol 54 va arăta astfel:

[quote]instituţiile de credit au obligaţia să transmită lunar, în mod automat, organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea.[/quote]

Această propunere aduce o gravă atingere dreptului la viața privată prin instaurarea unei măsuri de supraveghere fiscală în masă, fără a fi justificată, și fără să ofere garanții și măsuri de protecție asupra datelor cu caracter personal colectate.

Obligația ca toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la instituțiile de credit să fie automat transmise organelor fiscale constituie o modalitate de supraveghere în masă și răstoarnă principiul prezumției de nevinovăție. Toate persoanele se transformă în suspecți, sunt monitorizate și supravegheate pentru prinderea unora, or aceasta nu îndeplinește criteriul apărării efective a dreptului la protecția vieții private.

Măsurile ar trebui să definească un număr limitat de persoane juridice de drept public care să aibă acces la aceste date și să precizeze în ce condiții vor fi stocate și prelucrate. Cu alte cuvinte, este necesară dezvoltarea unui sistem de garanții de securitate a datelor personale.

Mai mult, o astfel de reglementare care aduce atingere dreptului la viața privată nu poate fi inițiată de Guvern pe calea unei ordonanțe de urgență, ci trebuie să facă obiectul unui proiect de lege, care să intre în dezbaterea Parlamentului.

[box type=”download”]Opinia celor șapte organizații cu privire la propunerea de modificare a art. 54 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală[/box]

Dacă nu a reușit cu comunicațiile, Guvernul vrea să ne supravegheze prin bănci

Această nouă măsură pe care guvernul vrea s-o introducă imită alte tentative de supraveghere în masă a populației (așa numitele legi Big Brother care prevedeau supravegherea electronică a comunicațiilor sub pretextul combaterii terorismului), care în ultimii ani au fost declarate neconstituționale fie pe plan intern, de către Curtea Constituțională, fie pe plan european, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Dacă supravegherea în masă a populației a fost considerată neconstituțională pentru anchetarea actelor de terorism, ea ar fi cu atât mai mult neconstituțională în cazul evaziunii fiscale.

Simpla explicație din nota de fundamentare a propunerii legislative, conform căreia „măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)”, nu respectă principiul proporționalității.

Organizațiile semnatare consideră că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ANSPDCP trebuie consultată și implicată în orice proceduri de transmitere a informațiilor de acest gen. Chiar și pentru acele conturi unde există suspiciuni bazate pe un temei legal justificat, modalitatea de transmitere de către instituțiile de credit către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a rulajelor și/sau soldurilor conturilor trebuie dezvoltată împreună cu ANSPDCP pentru asigurarea protejării dreptului la viața privată și a datelor personale ale persoanelor pentru care există suspiciuni fondate că ar încălca legea.

Semnatari,

Bogdan Manolea, director executiv Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Ștefan Cândea, președinte Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Maria-Nicoleta Andreescu, Director Executiv Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Liana Ganea, director de program ActiveWatch

Nicoleta Fotiade, președinte MEDIAWISE Society

Gabriel Petrescu, director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Ioana Avădani, Director executiv, Centrul de Jurnalism Independent (CJI)

Model de scrisoare pentru depunere de probe într-un dosar penal

22/11/2014/in Articole, , Resurse Utile /by APADOR-CH

Dacă vreți să ajutați Parchetul General să soluționeze dosarul numărul 597/P/2014, privind împiedicarea exercitării votului, și considerați că aveți dovezi importante, trimiteți o scrisoare în acest sens pe adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Mai jos găsiți un model de scrisoare de însoțire a probelor. Citiți cu atenție notele de subsol care conțin informații esențiale pentru ca scrisoarea voastră să fie admisă, dar nu uitați să le ștergeți înainte să trimiteți documentul către Parchet. Notele vă ajută doar să înțelegeți și să-l completați mai bine.

Adresa de corespondență a PICCJ este B-dul Libertăţii nr.12, Sector 5 – Bucureşti, Cod postal: 050706, email: sesizare@mpublic.ro.

[box type=”download”]

Scrisoare însoţitoare pentru depunere de dovezi în dosar

Către,

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Referitor la dosarul nr. 597/P/2014

Subsemnatul/Subsemnata ————- (nume şi prenume) ————————

domiciliat/ă în ———————————————————————– (adresa completă = ţară, localitate, nume şi număr stradă, bloc, apartament)

telefon: —————————— , adresă mail: ———————————-

Având în vedere art. 100 si 97 din Codul de procedură penală care prevăd că, în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează, chiar din oficiu, probe pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, pentru identificarea persoanei care a săvârşit-o şi pentru cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal,

Depun, în copie[1], pentru a fi avute în vedere, din oficiu, la soluţionarea dosarului penal nr. 597/P/2014, următoarele dovezi relevante pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a dosarului cu numărul de mai sus, în care sunt anchetate organizarea şi desfăşurarea celor două tururi ale alegerilor prezindenţiale din luna noiembrie 2014:

-1) Înregistrare[2] video şi/sau audio cu o durată de …….minute, efectuată de subsemnatul/a[3] pe…………….[4], la data de………, între orele………, în locaţia………… Înregistrarea reprezintă imagini de la………..…………şi a fost realizată în următoarele condiţii şi împrejurări[5]:…………….

-2) Fotografii[6] realizate de subsemnatul/a[7] pe…………….[8], la data de…….……, între orele……….., în locaţia……….……

Fotografiile reprezintă imagini de la…………..…. şi au fost efectuate în următoarele condiţii şi împrejurări[9]:…………………..

-3) Înscrisuri constând în[10] :……………………

Precizez că mă aflu în posesia originalelor dovezilor pe care le-am anexat în copie la prezenta cerere şi le pot infăţişa în original dacă şi atunci când îmi vor fi solicitate.

Vă rog să-mi comunicaţi daca ati luat sau nu in considerare, din oficiu, dovezile anexate acestei scrisori, iar, în caz negativ, din ce motiv[11].

Data …….. Semnătura[12],

[1] Depuneți copii și păstrați bine originalele. Nici CEDO nu cere originalul dovezilor, ci numai simple copii de pe acestea.

[2] Fișierul video/audio poate fi trimis pe un CD/DVD sau ca atașament la mail. Dacă sunt mai multe înregistrări, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor.

[3] Daca altcineva a realizat înregistrarea, se va indica numele acelei personae.

[4] Se va indica aparatul pe care a fost făcută înregistrarea (după caz: telefon mobil marca…, cameră video marca…. etc).

[5] Este utilă descrierea exactă, concretă și suficient de detaliată a celor întamplate și filmate.

[6] Fotografiile pot fi trimise pe un CD/DVD sau ca atașament la mail. Dacă sunt mai multe fotografii, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor. Sau, cel puțin, grupate pe tipurile de aspecte pe care le surprind. Oricum, e bine sa fie numerotate.

[7] Dacă altcineva a realizat fotografiile, se va indica numele acelei personae.

[8] Se va indica aparatul pe care au fost făcute fotografiile (după caz: telefon mobil marca…, aparat foto marca…. etc).

[9] Este utilă descrierea exactă, concretă și suficient de detaliată a celor întîmplate și fotografiate.

[10] Orice dovadă în forma scrisă. De exemplu: printuri cu diverse anunțuri/inștiințări/comunicări despre măsuri ce prezintă importanță/relevanță în acest dosar. Dacă sunt mai multe înscrisuri, vor fi descrise separat în scrisoarea de depunere a dovezilor. E bine sa fie indicat numarul de file pe care-l conține fiecare înscris anexat.

[11] Este destul de cunoscută controversa în legatură cu valoarea juridică și puterea doveditoare a înregistrarilor video/audio efectuate ocazional de către o persoană, adică în alte condiții decât cele care presupun o autorizare. Potrivit art. 197 al. 1 din Codul de procedură penală, în afară de înregistrările autorizate, au putere doveditoare și mijloace materiale de probă, care constituie „orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului”. Se poate discuta dacă aparatul sau suportul pe care se afla fișierul care conține înregistrarea nu constituie o entitate materială (obiect) care poate servi la aflarea adevărului în sensul art. 197 al .1 Cod de procedură penală. Pe de altă parte, condiția autorizării este prevăzută de Codul de procedură penală numai pentru cazuri de „supraveghere video, audio sau prin fotografiere”, cazuri în care nu se include și filmarea/fotografierea ocazională a unei infracțiuni în desfășurare, care nu presupune o acțiune de supraveghere (=urmărire, ținere sub observație) a unei persoane. În cel mai rău caz, dacă înregistrările nu vor fi luate în seamă de organul de urmărire penală, ele vor trebui recunoscute măcar drept indicii în sensul ca persoana care le-a făcut cunoaște elemente de fapt relevante pentru soluționarea dosarului penal, elemente pe care le-a cunoscut odată cu efectuarea înregistrărilor, astfel ca va fi necesar ca autorul înregistrărilor să fie citat și audiat ca martor în respectiva cauza penală.

[12] Ideal ar fi să aveți semnătură electronică. Dar, cum realitatea nu este ideală, ar fi de recomandat două variante de a proceda în lipsa semnăturii electronice:

a) completați/tehnoredactați scrisoarea, conform acestui model, printați scrisoarea și o semnați. După aceea, aveți două posibilități:

1) o expediati prin poșt împreună cu copiile de pe dovezi, pe adresa PICCJ (varianta cea mai sigură).

2) o scanați după semnare și trimiteți pe mail, pe adresa PICCJ, scrisoarea scanată care conține semnatură dvs. împreună cu fișierele care conțin înregistrările audio-video, fotografiile, înscrisurile și orice alte dovezi.

b) pentru cei care iubesc riscul și comoditatea, există varianta de a trimite un mail care să conțină pur și simplu scrisoarea de depunere a dovezilor, cu indicarea numelui, dar fără vreo semnatură, împreună cu fișierele care conțin înregistrări, fotografii etc. Există însă riscul ca o astfel de scrisoare să nu fie luată în considerare pe motiv ca nu e semnată. Depinde de aprecierea organului de urmărire penală.

[/box]