CNCD, organism independent menit să apere cetățenii de potențiale acte de discriminare, prestează la cerere puncte de vedere croite după cum are nevoie clientul, iar când este chestionat despre baza legală a acestor opinii pe care le emite răspunde într-un limbaj prețios ce abundă în latinisme, demn de un Rică Venturiano cu pretenții pseudojuridice. Concluzia lecturării acestora este că CNCD știe niște termeni juridici pe care-i folosește lăutărește, ca să dea pe spate audiența, dar nu poate răspunde concret la niște întrebări clare, ce privesc activitatea pentru care membrii consiliului sunt plătiți cu salarii de secretari de stat.
Cum și când răspunde CNCD la o cerere de informații publice
Totul a început în ianuarie 2015, când Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a intervenit în dezbaterea publică generată de Legile Big Brother, susținând voalat tabăra serviciilor, care doreau înregistrarea tuturor posesorilor de cartele telefonice preplătite. CNCD a emis atunci un „punct de vedere” – un fel de struțo-cămilă administrativă fără efecte juridice – în care spunea că posesorii de abonamente de telefonie ar fi discriminați, în raport cu posesorii de cartele, întrucât ei pot fi prinși mai ușor de autorități dacă încearcă să facă fapte rele. (Detalii aici).
Punctul de vedere al CNCD contravenea principiului comercial al cererii și ofertei, dar mai mult decât atât el implica o instituție importantă cu rol de arbitraj și sancționare într-o dezbatere în care nu avea ce să caute, nici de o parte nici de cealaltă.
Ca să aflăm și noi ce a stat la baza acestui „punct de vedere”, cum a stabilit CNCD discriminarea asta și cu ce alte ocazii s-a mai pronunțat în acest mod, am făcut, la 19 ianuarie, o solicitare conform Legii 544/2001 către instituție. Mai întâi ca persoană fizică, am întrebat următoarele:
[box type=”download”]
1. Care este prevederea legală în baza căreia CNCD poate adopta „puncte de vedere”?
2. Care este denumirea actului prin care CNCD adoptă puncte de vedere?
3. Care este denumirea și numărul actului prin care CNCD a adoptat la data de 14.01.2015 punctul de vedere cu privire la colectarea de date pentru deținătorii de cartele prepay? Cu ce majoritate a fost adoptat acest act (câte voturi pentru, câte împotrivă)? Unde este publicat acest act și cum poate fi consultat?
4. Câte puncte de vedere a adoptat CNCD în perioada 2010-2014, defalcat pe fiecare an? Vă solicit să indicați locul unde sunt publicate aceste acte.
[/box]
Au trecut 40 de zile de la trimiterea/primirea cererii, timp în care am solicitat telefonic de două ori informații despre stadiul lucrării și am primit un email în care ni se spunea că cererea se pierduse, dar că va fi analizată și vom primi răspuns în timp util. Într-un târziu, în luna martie, am primit un răspuns complet în afara subiectului, încheiat cu o frază tip, în care se spunea că dacă nu suntem satisfăcuți de răspuns să nu-i mai sunăm.
Am reluat același set de întrebări în luna aprilie, de data asta trimise în numele APADOR-CH. La întrebările de mai sus, trimise la data de 29 aprilie 2015, am primit la data de 10 iunie răspunsul de mai jos. Juriștilor de la CNCD, girați de semnătura președintelui instituției, Astalos Csaba, le-a luat o lună și 10 zile ca să elaboreze un răspuns plin de prețiozități pseudojuridice, ca un text scris de Rică Venturiano, studinte în drept și publicist, care vrea să epateze damele cu cunoștințele sale de limbă latină:
După cum puteți vedea, el nu răspunde de fapt la niciuna dintre cele 4 întrebări, ba mai mult decât atât, deși spune la final că ne atașează toate punctele de vedere emise de instituție în perioada solicitată, între aceste puncte de vedere lipsește, care credeți? Exact cel privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie.
În concluzie, au trecut șase luni de când CNCD și-a dat cu părerea despre cartelele pre-pay versus abonamente, am făcut două solicitări de informații publice la care ni s-a răspuns târziu și pe lângă subiect, fără să ni se răspundă de fapt la ce întrebasem. Nu am aflat de ce consideră CNCD că posesorii de abonamente sunt discriminați, dar am aflat că aceste puncte de vedere sunt oricum niște vorbe în vânt, fără valoare juridică, pe care adrisantul le poate asuma sau ignora, după cum dorește dumnealui, că CNCD nu se supără.
Dacă vreți să știți cine sunt membrii CNCD și cum au fost ei „aleși” acolo, citiți această relatare.
UPDATE: 16 iunie 2015
CNCD ne-a transmis în cele din urmă punctul de vedere privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie, document pe care-l publicăm integral în cele ce urmează. De remarcat că în cuprinsul textului, atât furnizorii de servicii de telefonie, cât și alte autorități, au menționat că abonații și posesorii de cartele nu se află în aceeași situație, deci nu se poate vorbi despre discriminare între ei, din punct de vedere legal, și chiar Colegiul director al CNCD își însușește acest punct de vedere, pentru ca un paragraf mai jos să nege acest lucru și să susțină că … există discriminare.
[box type=”alert”]
„12. Analizând punctele de vedere depuse la dosar, Colegiul director constată că din perspectiva raportului contractual dintre furnizorul de servicii de telefonie mobilă/date/internet, persoana deținătoare a unui abonament se află într-o situație diferită față de acele persoane care achiziționează cartele prepay. Prima categorie de persoane optează pentru plata serviciilor ulterior prestării acestora, pe când cea de a doua categorie plătește în avans un serviciu determinat.
13. Totuși, raportat la obiectul punctului de vedere solicitat, Colegiul director constată că cele două categorii de persoane sunt în situație comparabilă. Astfel, indiferent de modalitatea de achiziționare a serviciilor de telefonie mobilă/date/internet, (atât persoanele care sunt posesori ai unui abonament, cât și cele posesoare al cartelelor prepay) toți consumatorii au obligația să utilizeze aceste servicii cu bună credință, în scopuri legale, fără a se folosii de aceste instrumente de comunicare în săvârșirea de infracțiuni. Din această perspectivă, există un tratament diferențiat în fața legii între cele două categorii: posesorii de abonamente telefonice/date/internet au obligația de a oferii datele de identificare operatorilor, pe când beneficiarii cartelelor prepay nu. Autoritățile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării și tragerii la răspundere legală a acelor deținători de cartele prepay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea credință, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave. Situația existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare.” *
—
* am păstrat forma gramaticală a autorului textului
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/06/acte-cncd.jpg585800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2015-06-12 11:21:072020-08-12 13:08:44Cum a stabilit CNCD că posesorii de abonamente telefonice sunt discriminați
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Primul ministru și ministrul justiției au declarat ieri că vor sesiza procurorul general în cazul în care partidele de opoziție vor organiza proteste antiguvernamentale*. Unul din liderii PNL anunțase anterior că PNL va organiza un lanț uman în jurul Parlamentului în ziua în care va fi dezbătută moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.
ActiveWatch și APADOR-CH consideră că primul ministru Ponta se victimizează invocând în mod ridicol o presupusă „lovitură de stat” din al cărei scenariu ar face parte și proteste de stradă. Există suficiente motive să ne temem că aceste pseudo-argumente se vor transforma în pretexte pentru o eventuală reprimare în forță a unor proteste de stradă, indiferent de revendicări și de cei care le susțin, fie chiar și organizate și susținute de actuala opoziție. Experiența ultimilor ani ne arată că, în momente cheie, autoritățile nu au ezitat să apeleze la forțele de represiune pentru a înăbuși protestele sau pentru a descuraja cetățenii să participe la acțiuni de stradă.
Dreptul la întrunire și libertatea de exprimare sunt garantate prin Constituție tuturor cetățenilor, inclusiv membrilor unor partide politice sau liderilor acestora. Obligația autorităților este de a proteja cetățenii care își exercită drepturile fundamentale în condițiile legii. Din păcate, guvernul Ponta pare hotărât să facă exact contrariul, amenințându-și oponenții nu numai cu acțiuni penale, dar și cu contra-manifestații după modelul consacrat de FSN în 1990**.
Facem un apel la membrii guvernului să se abțină de la astfel de declarații prin care forme ale libertății de exprimare sunt considerate infracțiuni, și de la eventuale acțiuni care limitează drepturi cetățenești și pot pune în pericol însăși ordinea publică pe care pretind că o apără. De asemenea, solicităm Jandarmeriei să acționeze cu maximă prudență în eventualitatea unor proteste de stradă, cu respect pentru dreptul cetățenilor de a se întruni și exprima în mod pașnic în spațiile publice. Totodată atragem atenția că Legea privind adunările publice este anacronică și nedemocratică și solicităm să fie aplicată cu deplină bună credință iar în paralel să ia măsuri pentru îmbunătățirea și democratizarea cadrului legal privind libertatea de întrunire.
Mircea Toma, Președinte ActiveWatch Maria-Nicoleta Andreescu, Director executiv Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
—-
* Articolul din Codul Penal la care face referire Victor Ponta spune că „Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
**„Lucrurile nu se tranşează în stradă, cu forţa. Au spus că ies în stradă cu 1.000 de oameni. Noi putem să venim cu 10.000. Dacă ei vor veni cu 10.000, noi aducem 100.000. Nu poţi să dai foc ţării. O să ne adresăm Procurorului General. O să-i declare suspecţi şi o să îi cerceteze.”
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/06/piata-constitutiei.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-06-09 17:32:552015-06-09 17:35:25Guvernul vrea să transforme bătălia politică într-un război împotriva drepturilor cetățenești
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
București, 25 mai 2015
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a făcut public azi raportul realizat în comuna Racoș, județul Brașov, cu privire la acuzațiile pe care mai mulți cetățeni din localitate le aduc polițiștilor.
Concret, polițiștii din Racoș sunt acuzați că în ultimii trei ani ar fi bătut mai mult de 40 de cetățeni din comună, bătăi soldate cu certificate medico-legale și multe zile de spitalizare, dar rămase nesancționate în plan legal.
Oamenii spun că sunt bătuți de organele de ordine, în secția de poliție, în pădure sau pe câmp. Reclamațiile lor au rămas până acum nesoluționate, procurorii din Brașov clasând plângerile pe motiv că reclamanții nu au avut martori.
Ultimul bătut în gara Racoș, de către patru indivizi, a fost un student activist venit în comună ca să-i învețe pe oameni cum să scrie plângeri pentru purtarea abuzivă a polițiștilor. Înainte cu câteva minute de bătaie, tânărul fusese “avertizat” de polițiști că se află într-o zonă periculoasă.
Conducerea IJP Brașov, cu care reprezentanții APADOR-CH au discutat, nu crede ce spun oamenii din localitate, dar se face că cercetează.
Un raport complet al situației din Racoș puteți citiți aici . Povestea în format video poate fi vizionată aici.
APADOR-CH cere Inspectoratului General al Poliției Române să ancheteze serios și cât mai rapid situația care mocnește în comuna Racoș și să dispună măsurile legale care se impun.
De asemenea, asociația cere Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ia măsuri pentru redeschiderea tuturor dosarelor penale pentru care, în ultimii 3 ani, s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată, privind plângeri ale locuitorilor din Racoș despre abuzurile poliției.
***
Acest demers face parte din proiectul “Cu ochii pe abuzurile poliției” , realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/aurica-borzos.jpg450800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-25 15:41:252015-05-26 10:57:40APADOR-CH cere anchetarea situației din Racoș, Brașov, unde cetățenii spun că sunt terorizați de poliție
On May 13, 2015, two representatives of APADOR-CH visited Racoș, a commune 70 km north of Brașov, in Brașov County, in order to talk to several Roma ethnics who claimed they were constantly abused by the local police.
General considerations:
The Roma community in Racoș – consisting of more than 1,200 people, according to the local Pentecostal pastor, Ioan Dudaș – made a living by gathering berries or working as daily laborers at local farms, where they made hay or picked up potatoes. According to their own statements, the Roma had an understanding with the forest guards to pick up fallen wood from the forest, but they claimed this deal was overlooked by the police, who caught them with the wood and fined them, or beat them. Often, the Roma said, they would get both a fine and a beating.
Beatings, however, appeared to be frequent and unprovoked. The persons who talked to the representatives of APADOR-CH during their visit to Racoș claimed that the policemen beat the Roma with no connection to stolen wood or other offences against the law. The policemen identified as bullies by the locals were: Dan Ciucu (chief of the Racoș Police), Ionuț Alexandru Gheorghe and Ovidiu Țurcan. They were allegedly assisted by their colleagues from Racoș Community Police, especially by two brothers named Ioji. The only policeman who was unanimously described by the Roma as non-violent was Sorin Ionescu, an older cop in the village.
The same sources said that only Roma (which are separated in Romanian, Hungarian and Spoon-Maker Roma, as they call themselves) were brutalized by the police,but not other ethnic groups from the commune. According to the Roma, the police had beaten over 40 people only in this community. The abuse allegedly started 3-4 years before, when the squad led by chief Dan Ciucu was appointed to the commune after policing a neighboring village where they had several conflicts with the Roma population. This is why the Racoș Roma believed the policemen were taking their revenge on them.
Some of the citizens beaten during the last few years filed complaints against the cops, but the cases were all dismissed because there had been no witnesses to support the accusations and the policemen denied any wrongdoing. The Roma received legal support, and sometimes money to take their victims to the hospital in Rupea or Brașov, from ANBCC activists (The National Association of Citizen Counseling Bureaus), who ran a social equity project in several Romanian communities.
One of these activists, expert G.D., was beaten himself at the Racoș train station, on April 30, 2015, on a Thursday evening, by a group of four masked men, shortly after the policemen had warned him he was in a dangerous area and that “anything can happen between Racoș and Brașov”.
During their trip to Racoș, the representatives of APADOR-CH to several Roma citizens from the “spoon-makers” group, with the Pentecostal pastor Ioan Dudaș, with expert G.D. and, in Brașov, with the commander of the Brașov County Police Inspectorate, Quaestor Ioan Aron.
Detailed cases:
When the representatives of APADOR-CH arrived in the village, a large part of the Roma community gathered at the house of one of the beaten victims and asked him to tell his story. We must say that all victims agreed to tell their stories, giving their full names and accepting to have their statements recorded. They said they no longer feared retaliation because the police were beating them anyway, out of the blue. The victims ask the authorities to take firm measures against the aggressors, or else the community will unite and take justice in their own hands.
***
Gheorghe Floarea, 40, said he was beaten by Racoș police on April 28, 2015. He was one of two victims for whose case the ANBCC expert had come to the village. According to the man, the incident took place shortly after had had a quarrel with his mother in law, who went to complain about him to the police. Leaving his mother-in-law house, Gheorghe Floarea said he was approached on the street by local police chief Dan Ciucu, who told him to accompany him to the police station “just to give you a warning”. The man said he agreed to get into the police car, thinking that he would be merely fined for disturbing public order. But once arrived at the station, his hands were handcuffed to the wall, but only after his sleeves were rolled down, so the cuffs would not leave any mark, and beaten over his ribs and legs. Gheorghe Floarea claimed that the beating lasted for more than an hour at the police station, starting at 3 p.m. and that he was realased around 6 p.m. He claimed that police chief Dan Ciucu said “let’s take him to the forest and beat him some more”, but that another cop, Sorin Ionescu, dissuaded him, saying that something risked to happen to Floarea while in the car. “They filled my mouth and nose with tissues because I was bleeding hard and punched me out the door. They were still hitting me on the front stairs”, Gheorghe Floarea said. The police did not issue any detention warrant.
He was taken to the Brașov hospital on the same evening, around 8 p.m., in a private car. The hospital released him at 3 a.m. because, he claimed, the Racoș police called the hospital and asked them to release him. According to the hospital file, he had suffered multiple lesions on his thorax and abdomen.
He did not file any complaint against his abusers because the person supposed to assist him to do so, G.D. of ANBCC, was also beaten.
***
Steluța Ferdelaș, 42, said that on November 14, 2013, she took the horse out to the pasture, and left it to graze, only to find it the next day, November 15, shot in the leg. Later, the horse had to be sold to a slaughterhouse and the Ferdelaș family was left without its only support. The woman said that, before the incident, policemen Dan Ciucu (the Racoș police chief) and Gheorghe Ionuț Alexandru threatened their family that they would “send their horse to the butcher’s”, which led her to think that they were the ones to shoot the animal.
The woman said it was difficult to get a certificate stating the horse was shot and that even the local veterinary was afraid to issue the document, for fear of the police. Finally, a vet from Brașov issued a certificate proving that the animal was shot. .
Steluța Ferdelaș said that she sued the policemen suspected to have killed her horse, but the trial was still pending. However, because of the trial, she said her family was kept under terror and her husband needed to hide from the policemen, who allegedly threatened to shoot him, too, if they ever caught him. “The cops beat minor children, pregnant women, they threaten us all and they are backed by those inBrașov and Rupea, they are all together in it and nothing happens to them. What can we do, we have no one here to plead to, except for God!”, Steluța Ferdelaș complained.
***
Aurica Borzoș, 44 de ani, claimed she was beaten by the Racoș cops at the police station, on May 15, 2014. She wen to the station after finding out her son, Ionuț Borzoș, was there, being picked up by the police on his way from the station. „The boy came by train at 4.30 p.m. and was picked up from the Mateiaș Station by policeman Dan Ciucu, who wore plain clothes, short pants, and by cop Țurcan Ovidiu. They took him to the station without explaining what they had against him”, Aurica Borzoș said. When she learned he had been detained, she went to the station and asked the police what they had against the boy, then started to cry in despair when she saw him lying down on the floor and thought he was dead.
She said that through the window she could see policemen Dan Ciucu and Ovidiu Țurcan take her son by one arm each and carry him to another room. Then they returned to her, sprayed her with an irritating substance and hit her head several times. The incident took place outside, in front of the police building. Aurica Borzoș claimed there were witnesses, people who lived nearby, but said no one wanted to testify because they were afraid of the police.
The woman ran away, but was caught in a neighboring yard, where she attempted to wash her eyes. One of the policemen allegedly said “You don’t even deserve water over your eyes”. Aurica Borzoș claimed that policemen Dan Ciucu and Ovidiu Țurcan continued to beat her on the street, and that they “were wearing plain clothes and had been drinking”.
The forensic certificate issued a few days after the beating stated that Aurica Borzoș had suffered a brain trauma by aggression, a spine concussion, several scalp injuries, a swelling of the nasal pyramid, requiring 10-12 days of medical care.
Aurica Borzoș filed a complaint against the policemen, recorded as no. 463/P/2014 at the Prosecutor’s Office attached to the Rupea First Instance court and later taken over by the Brașov Prosecutor’s Office under no. 383/P/2014. The case was dismissed, on October 7, 2014, by prosecutor Marius Sulu, who concluded that the victims were to blame – respectively Iosif Borzoș and his cousin, who were drunk and blocked traffic between Mateiaș and Rupea. The policemen only took them to the station to calm them down and fined them by 300 lei each. The resolution that closed the case also stated that the policemen had the support of eyewitnesses – the same people Aurica Borzoș said saw her being beaten but failed to testify against the police for fear of retaliation. The witnesses said that the victims already bore marks of violence on their bodies before being picked up by the police and taken to the station, the only violent acts of the police being a few truncheon strikes applied because the youngsters refused to get into the police car. The prosecutor found those truncheon strikes legal. As for the lesions suffered by Aurica Borzoș, the witnesses called by the cops said they were caused by an accident, when she tripped and fell in her hurry to get to the police station.
***
Nicolae Coșcodar, 33, claimed that in the winter of 2013 he was taken to the station, alongside his brother, after an argument with the neighbors, who called the police. “We argued with someone here, on the street, the police was there, in their car, but said nothing. We had a fight, but then we made up. But the police squad left for reinforcements. They took me and my brother to the police station inHoghiz and there they beat us from 9 p.m. until midnight. They beat us so bad I could not take my hand to my mouth or earn any money to feed the kids”, Nicolae Coșcodar said.
At the station, police chief Dan Ciucu and the Ioji brothers, the community policemen, allegedly truncheoned the two Coșcodar brothers, soaked them in water and used electroshocks. Nicolae Coșcodar showed the representatives of APADOR-CH the truncheon marks on his back he claimed he got from the police beating.
Coșcodar said they were detained from 9 p.m. to midnight and then left in the Turzum forest (not far from the village). An ambulance came later (most probably called by the policemen) and took them to the Rupea hospital, where they said they were only given a painkiller and sent home at 3 a.m. The police gave them no official warning.
Coșcodar claimed he filed a written complaint against the policemen with the Brașov Prosecutor’s Ofice, but that he was told “they haven’t beaten you enough, ‘cause police, they don’t beat you up for nothing”. Coșcodar could not provide a written proof of his dealings with the prosecutors, saying he had lost it.
***
Cornel Borzoș, 40, was the second victim of the beating that had brought the ANBCC expert to the commune. On January 17, 2015, the man left the village to sell a pair of shoes brought from spain. The buyer also gave him 2 liters of wine that he later drank at home with his son-in-law and another person. At some point, he started arguing with his son-in-law, and Cornel Borzoș called the emergency number, 112. A police car arrived and asked him to come to the station and file a statement against the son-in-law. There, the man claimed that policeman Ovidiu Țurcan only pretended to take his statement, then told him to leave. Cornel Borzoș said that he only made a few steps outside when the police invited him to step into the car, saying they would leave him in his neiborhood, where they had another case to attend.
Instead of heading towards his home, the police drove to a landfill outside the village (between Augustin and Racoș), made him empty his pockets, asked him about a knife and he said he didn’t have one, took his phone and removed the battery. Then the community policeman identified as Ioji punched and kicked him and was joined by other cops in a beating that allegedly took from 9 p.m. to 10 p.m., after which he was abandoned at the landfill. The violent cops identified by the victim were: Alexandru Ionuț Gheorghe, Ovidiu Țurcan, Dan Ciucu and Ioji, the community policeman.
When he came around, the man made it to a friend of his, Macău Daniel, who took him home. He called the ambulance the next day, on Sunday, around 3-4 p.m., and went to the Brașov hospital, where he was admitted from January 18 to Jan. 21, with multiple trauma, according to his admittance forms.
Later, Cornel Borzoș filed a petition with the Ministry of Justice, because he noticed that none of the complaints made in Brașov by fellow villagers who were beaten by the same policemen received a favorable solution, the people in Racoș being convinced that the local police squad had support at county level.
The petitionBorzoș filed in București was redirectioned, however, to the same Brașov Prosecutor’s Office and Mihaela Ceapă was appointed case prosecutor. Borzoș said that at his hearing on April 6, 2015, the prosecutor asked him if he had any witnesses. He said that many people from the community saw him leaving home in the police car and returning injured the next morning, but no one actually saw how the police beat him at the landfill, during the night.
Borzoș said that his family (his wife and eight children) suffered from his beating, because the head of the family was unable to work of bring firewood, etc.
The investigation is pending at the Brașov Prosecutor’s Office.
The forensic certificate issued on January 23, 2015, showed that Borzoș suffered brain trauma, thoracic and abdominal injuries, knee and left tigh injuries – all produced on January 17 and requiring 4-5 days of medical care.
Pastor Ioan Dudașsaid that he was aware of all the facts the Roma described and that he tried to help them organize and systematically file complaints with the authorities against the abuse. The pastor said he never actually saw the police beating the Roma, but he did see them come home beaten and none of their complaints filed at county level ever produced any effects. Ioan Dudaș said he, too, had received veiled threats not to take the Roma’s side anymore. Dudaș fears for his own safety, especially since, as he puts it, “I have my own van and I carry things around and, you know how it is, many things can happen on the road”.
The social and economic situation of the Roma community in Racoș and the assault against the ANBCC expert:
G.D., 28, is a student in Brașov and also works as an expert for the ANBCC program entitled “4 ACCES – Activating citizens in four communities for social equity”, implemented in Ghirbom village in Alba Iulia County, Corbu Vechi village in Brăila County, Racoș commune in Brașov County and Favorit neighborhood in Roman, Neamț County.
He had visited the Roma community in Racoș frequently over the previous 2-3 months, helping them to find solutions and get involved in problem-solving with regard to getting fire wood and facing police abuse. G.D. said the project he worked on did not consider the latter aspect in the first place, but the tensions with the police became a topic during his discussion with the people. Initially, his project aimed at improving the social and economic situation of the Roma, who had no jobs, no means of subsistence and, according to social investigations, were discriminated against even when it came to the price of wood extracted from neighboring forests – co-owned by a local community. With the aid of ANBCC experts and of the APADOR-CH attorney, the Roma managed to take the legal steps regarding the forest owners and obtain equal rights with Romanian and Hungarian ethnics in using the wood resource. They also thought the police abuse would stop if they had the legal right to purchase wood.
On a Thursday, April 30, 2015, G.D. went to Racoș to help two of the Roma citizens recently beaten by the police to write their complaints. In the evening, while he was waiting for his train back to Brașov, he was approached on the train platform by two local policemen who checked his ID, claiming that they had been informed about a suspect person, a stranger to the area.
G.D. said that the policemen, among whom local police chief Dan Ciucu, also asked him, without any grounds, to show them the contents of his bag, and that he obeyed in order to avoid the alternative of being taken by force to the police station, where he knew what could await him. A plain clothes man, who did not introduce himself, accompanied the cops, G.D. said.
The discussion with the police was perceived by G.D. as a threat, since he was not a stranger to the area (he had been visiting the Roma community for months). The policemen told him: “It’s dangerous to come toRacoș and anything can happen on the way from Racoș to Brașov”.
Shortly after the cops left, four men in overalls and (two of them) masks, bearing no other distinguishing signs, came on to the platform. They advanced quickly towards G.D. He said he sought refuge in the station clerk’s office, asking him for help, but the latter left the room. The four attackers – G.D. identified the plain clothes man who had accompanied the police – beat G.D. in the clerk’s office of the Racoș station.
G.D. reported the assault to 112 at 8.42 p.m. from the house of pastor Ioan Dudaș, because he was afraid to take the train and did not trust the local police. Calling 112, he expressly asked for other policemen to come and make the report, because he suspected that the Racoș squad was involved in the attack. Accompanied by the Brașov police, G.D. had the courage to go down to the Racoș police station to give a statement.
At 2.30 a.m., he went to the Brașov County Hospital for an exam. On May 5, 2015, the Forensic Department of the hospital issued a certificate mentioning the consequences of the physical aggression on April 30 and recommending 7-8 days of medical care.
The opinion of the commander of the Brașov County Police Inspectorate:
Quaestor Ioan Aron, in charge of the Brașov County Police Inspectorate, talked to the representatives of APADOR-CH about the alleged assaults in Racoș and about the incident at the train station, when four unidentified men beat G.D.
The commander said that the incident at the station was part of a pending criminal investigation led by the Transport Police, an institution which was not subordinated to the County Police, and that he could not make any assumptions about the Racoș squad being or not connected to the events, as the beaten student claimed. “It would be a very serious matter if confirmed, but I cannot interfere with the investigation. I asked the Control Unit to look into it since the first night, but you know how it would seem if I started to make my own investigation? It would mean to disrupt the case”, Quaestor Ioan Aron said.
The Quaestor did not see any cause-effect connection between the warning G.D. received from the Racoș police and the beating that followed shortly, but was inclined to think it was a coincidence. „The police have the obligation to check when an unknown person shows up in a locality. Their gesture was an offer to protect G.D., so next time he came by he would first let the police know, because otherwise they cannot guarantee his security in the Roma community. The fact that he had been there several times before… Maybe he made some followers, but maybe he also made enemies, because he was not beaten by the police, for the time being he was beaten by unidentified persons. We are waiting for the Transport Police to catch the perpetrators and for the latter to declare whether the police put them up to it, then we’ll take steps.
As for the complaints of local Roma that they were frequently beaten by the police, Quaestor Ioan Aron claimed he had no information of the kind and that the Roma in the village may, like any other citizens, file complaints about the behavior of policemen: “I know that if they have any complaint they may come and file it, and if the complaints were dismissed by the prosecutors it means they were not real”.
The Quaestor insisted that the situation in Racoș required a broader view, taking into account the high level of criminality in the area and the poverty issues among the Roma population. “I am not saying that the Roma there are some angels, but if they were caught stealing wood and they don’t own one meter of land –you can give the diagnosis yourself. Two-three years ago, we had some family conflicts generated by the Roma and a mobile patrol was sent to put an end to the conflicts. If that also generated some restraint activities, in order to extract people from the conflict…it might have had. But I don’t agree they should beat them if they catch them stealing”.
Conclusion
APADOR-CH considers that the situation in Racoș is tense and that the statements of the local people and of G.D. lead to the conclusion that violent assaults do take place in the village. As a consequence, the Association asks the Romanian General Police Inspectorate to launch an investigation into these accusations concerning police members as soon as possible.
Also, the Association asks the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice to take the necessary steps to reopen all criminal cases dismissed over the last three years regarding complaints made by Racoș locals against police abuse.
Report by
Dollores Benezic
Georgiana Gheorghe
See a video on Racos situation:
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/aurica-borzos.jpg450800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-25 15:19:192016-07-27 14:39:11APADOR-CH Report on Police Abuse against Roma Citizens in Racoș, Brașov County
Consiliul Național de Integritate (CNI) a pus în dezbatere publică noul regulament ce va sta la baza organizării concursurilor de ocupare a posturilor de conducere ale Agenției Naționale de Integritate (ANI). În prezent este vacant postul de președinte ANI, în urma demisiei domnului Horia Georgescu. După adoptarea noului regulament, în această vară, va fi organizat concursul pentru ocuparea funcției de președinte al ANI.
În clipul de mai jos aflați pe scurt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat și calitățile pe care ar fi de dorit să le aibă – în opinia președintelui CNI, domnul Ciprian Ciucu.
APADOR-CH împreună cu Asociația Pro Democrația și cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile au formulat câteva puncte de vedere în legătură cu proiectul de regulament aflat în dezbatere publică, pe care le puteți citi mai jos.
Nr. 161 din 15 mai 2015
Către CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE
Stimate doamne/Stimați domni,
Vă transmitem mai jos opiniile noastre cu privire la Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2017. Punctele noastre de vedere sunt susținute de Asociația Pro Democrația și de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Vă solicităm să ne comunicaţi în scris răspunsul la prezentele comentarii şi observaţii.
Cu considerație,
Maria-Nicoleta Andreescu,
Director Executiv APADOR-CH
*
[box type=”download”]
COMENTARIILE ŞI OBSERVAŢIILE APADOR-CH
CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA
HOTĂRÂRII NR. 2 DIN 16 IULIE 2007
PRIVIND MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA REGULAMENTULUI DE DESFĂŞURARE A CONCURSULUI SAU EXAMENULUI PENTRU OCUPAREA FUNCŢIILOR DE PREŞEDINTE ŞI VICEPREŞEDINTE AI AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE
APADOR-CH consideră că modificările şi completările prevăzute în proiectul de hotărâre întocmit de Consiliul Naţional de Integritate (CNI) corespund unei necesităţi reale şi actuale, având scopul pozitiv de a debloca principala activitate a CNI (asigurarea ocupării funcţiilor vacante din ANI), în condiţiile în care CNI funcţionează cu un număr incomplet de membri.
Comentariile şi observaţiile APADOR-CH se referă la următoarele aspecte:
1. O problemă de denumire. Proiectul de hotărâre postat pe site-ul CNI şi aflat în dezbatere publică este intitulat: “Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate”.
În realitate, Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007 nu priveşte modificarea şi completarea Regulamentului pentru concurs/examen, ci chiar aprobarea acestui regulament. Astfel, pe site-ul CNI este publicată Hotărârea nr. 2 din 16 iulie 2007, care are denumirea: “HOTĂRÂRE Nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate “
De aceea, pentru identificarea exactă a hotărârii care se propune a fi modificată şi completată, considerăm necesar că titlul proiectului de hotărâre să fie următorul:
” Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 2 din 16 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate.”
2. A) Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANI, interviul să fie public.
Aceste funcţii publice (preşedinte şi vicepreşedinte ANI) au o importanţă deosebită în prezent, astfel că este necesară o mai mare transparentă a procedurii de selecţie, care se poate realiza prin transformarea fazei finale a procedurii (interviul) într-o fază publică.
Un exemplu în acest sens îl oferă procedura urmată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în legătură cu propunerile de numire a magistraţilor în funcţii de conducere, procedură în cadrul căreia interviul candidaţilor este public (publicitate asigurată prin transmiterea interviului pe internet).
B) O variantă mai largă de transparentizare a procedurii de selecţie constă în introducerea unei prevederi similare și în Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei de inspector de integritate în cadrul ANI, în sensul că orice interviu pentru ocuparea unei funcţii în ANI, nu doar pentru cea de preşedinte sau vicepreşedinte, să fie public. Importanţa activităţii ANI justifică cerinţa de creştere a transparenţei procedurii de selecţie pentru întregul personal al ANI.
3. Introducerea în Regulament a unei prevederi în sensul că, la interviul organizat pentru ocuparea oricărei funcţii în cadrul ANI, să poată asista, ca invitate, persoane despre care comisia apreciază că au o bună pregătire în domenii relevante (psihologie, management etc.).
Aceste persoane nu vor face parte din comisie şi nu vor avea nicio putere decizională, dar, asistând la interviu, vor putea fi consultate de membrii comisiei, potrivit domeniului lor de expertiză, pentru lămurirea unor aspecte rezultate din răspunsurile la interviu.
Această prevedere ar conferi un spor de profesionalism procedurii de desemnare a persoanelor ce urmează să fie numite în cadrul ANI. Puterea decizională va rămâne integral la membrii CNI, dar decizia va fi de o mai mare calitate dacă decidenţii vor putea apela şi la opinia unor specialişti în domenii relevante pentru selecţia unui personal de calitate în cadrul ANI.
4) O simplificare terminologică. În proiectul de hotărâre, cea de-a doua comisie, are o denumire foarte lungă: “Comisia pentru elaborarea bibliografiei, a tematicii de concurs, a subiectelor și pentru corectarea lucrărilor”. De fapt, denumirea constă în enumerarea atribuţiilor comisiei.
Considerăm că, dacă prima comisie este denumită “comisia de organizare”, cea de a doua comisie poate fi denumită, pe scurt, “comisia de examinare”, iar atunci când sunt prevăzute atribuţiile aceşti comisii se pot face detalierile de genul: elaborează bibliografia, tematica de concurs, subiectele și corectează lucrările.
Astfel, pct. 4 din proiectul de hotărâre, ar putea avea următorul conţinut:
“4. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Comisia de examinare are următoarele atribuţii:
A) să elaboreze bibliografia şi tematica pentru concurs, pe care le supune aprobării
Consiliului;
B) să elaboreze trei variante de subiecte pentru proba scrisă a concursului, pe baza
Bibliografiei şi a tematicii de concurs, precum şi criteriile de evaluare şi baremele de
Corectare;
C) să elaboreze planul de interviu şi să îl supună spre aprobare plenului Consiliului;
D) să evalueze şi să noteze lucrările candidaţilor.
(2) Bibliografia şi tematica de concurs se aprobă prin hotărâre a Consiliului şi se
Publică pe pagina de internet a Agenţiei, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 144/2007,
Republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
București, 15 mai 2015
[/box]
Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/04/sigle.jpg221680APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2015-05-15 11:35:282020-08-12 13:08:44Se caută un șef integru pentru ANI – ce condiții trebuie să îndeplinească
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Cerem dezbatere publică a legii de prelucrare a datelor din comunicațiile electronice
APADOR-CH împreună cu alte șapte organizații neguvernamentale își exprimă dezacordul față de modul netransparent în care Președinția și partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicațiile electronice. În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului,introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice.
Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicațiile electronice, organizațiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, și apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenței presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care inițiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societății civile să vină cu propuneri de îmbunătățire.
Constatăm că atât Președinția cât și partidele parlamentare refuză să-și respecte promisiunile de transparență făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituțională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituțiile statului în ultimul deceniu. Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităților române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR.
Putem înțelege motivația principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenția că legile trebuie dezbătute public și nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informații, cu atât mai mult cu cât este vorba de potențiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viață privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică și serviciile de informații continuă să ignore interesul public și transparența decizională în procesul democratic.
APADOR-CH împreună cu organizațiile semnatare încă nu se pronunță pe fondul proiectului în discuție, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen – proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale și eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel putin 30 de zile.
Doar așa se poate oferi societății civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri și observații, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societății democratice, și anume principiul transparenței decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie și de transparență în activitatea decizională, și de protecția vieții private.
Semnatari:
Maria Nicoleta Andreescu, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Cătălin Heghes, Asociația Pentru Minți Pertinente (AMPER)
Mircea Toma, Agenția de monitorizare a presei ActiveWatch
Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)
Mihai Bumbeș, Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Oana Preda, CeRe
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice (IPP)
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/01/cell-phone-spy.jpg540960Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-07 13:35:132015-05-07 13:37:06Big Brother se întoarce în Parlament pe ușa din dos
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
București, 5 mai 2015
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai pronunțat azi o condamnare la adresa României, pentru că nu i-a făcut dreptate Ancăi Cătălina Doiciu, o femeie bătută de un polițist, la Predeal, în ianuarie 2001. Cazul a trenat în România timp de 7 ani și s-a încheiat cu achitarea polițistului, pe motiv că ar fi fost provocat de femeia bătută. Polițistul a fost și avansat în funcție câțiva ani mai târziu. Cauza a ajuns la CEDO în 2008, fiind reprezentată de avocatul APADOR-CH, Diana Olivia Hatneanu.
Faptele s-au petrecut astfel: la 3 ianuarie 2001, Cătălina Doiciu a ajuns la Poliția Predeal împreună cu logodnicul ei, care avusese o altercație cu un taximetrist în gară. Pentru că polițiștii se manifestau violent față de logodnic, Cătălina Doiciu, de 19 ani la acea dată, i-a luat apărarea acestuia. Motiv pentru care a luat și ea bătaie de la polițistul L.I, sub privirile altor patru colegi de breaslă. Bătaia a fost suficient de serioasă încât să necesite 14 zile de îngrijiri medicale. Conform certificatului medico-legal, Cătălina Doiciu a suferit un traumatism cranian, multiple lovituri și contuzii ale feței și piramidei nazale.
Cătălina Doiciu a făut plângere penală împotriva polițistului care a bătut-o, plângere analizată la acea vreme de Parchetul militar, întrucât poliția nu fusese demilitarizată. Rezultatul cercetării Parchetului militar a fost că tânăra de 19 ani ar fi sărit să-l bată pe polițist, motiv pentru care el i-ar fi dat o singură palmă. În aprilie 2002, după un an jumătate de cercetări, cauza s-a soluționat cu o amendă administrativă aplicată polițistului pentru „lipsa de gravitate a faptelor”. Ulterior amenda a fost anulată, iar în perioada 2003-2004 polițistul L.I. a fost avansat în funcția de agent șef principal. Cătălina Doiciu a făcut numeroase alte demersuri legale naționale, până în 2008, fără succes.
În decizia de azi CEDO a constatat o încălcare a articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, în sensul că Anca Doiciu a fost bătută de polițistul respectiv, faptă pentru care nu există nicio scuză. Curtea a afirmat că și în cele mai dificile circumstanțe, când e vorba de lupta împotriva terorismului, Convenția interzice tratamentele inumane și tortura, cu atât mai mult în cazul în care victima l-ar fi „provocat” pe respectivul polițist.
CEDO a mai constatat de asemenea că ancheta statului român a fost ineficientă și că a durat mult, în plus procurorul militar care s-a ocupat de caz nu a avut suficientă independență. Mai mult, Curtea spune că e greu de înțeles cum de polițistul nu a fost tras la răspundere pentru fapta lui, amenda fiind anulată, ba mai mult el a continuat să-și exercite funcția.
După un proces care a durat, și la CEDO, din 27 decembrie 2008 până în mai 2015, Cătălina Doiciu a primit satisfacție, daune morale în valoare de 11.000 de euro, plus cheltuieli de judecată.
„Prin hotărârea de azi, Curtea europeană atrage încă o dată atenția României că tortura, tratamentele inumane sau degradante din partea agenților statului sunt interzise, indiferent de circumstanțe, și că acuzațiile privind astfel de tratamente trebuie investigate pe plan intern cu maximă celeritate și seriozitate. Mai mult, hotărârea subliniază că practica de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiști acuzați de purtare abuzivă este incompatibilă cu prevederile Convenției europene, Curtea exprimându-și surpriza că, în cazul de față, polițistul nu numai că nu a fost sancționat în vreun fel, ci a fost chiar promovat după câțiva ani de la incidentul reclamat, în timp ce investigațiile penale erau încă în curs.”, a declarat Diana Olivia Hatneanu, avocatul APADOR-CH.
Ultimul caz câștigat tot de avocații APADOR-CH la CEDO, privind un cetățean bătut de poliție, a fost Flămânzeanu contra României, din noiembrie 2014. O statistică tristă a abuzurilor poliției la adresa cetățenilor, în ultimii ani, găsiți aici.
Găsiți decizia CEDO în cazul Doiciu contra României (varianta în franceză) aici: AFFAIRE DOICIU c. ROUMANIE.
***
APADOR-CH derulează în prezent “Cu ochii pe abuzurile poliției”, un proiect de conștientizare a repercusiunilor abuzurilor poliției asupra cetățenilor, proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/cedo.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-05 11:04:182019-05-27 20:37:35Încă o condamnare a României la CEDO pentru un polițist bătăuș nepedepsit
Ion Cucăilă împreună cu mama lui, la câteva luni după bătaie
În septembrie 2013, Ion Cucăilă din Târgu Jiu încasa de la polițiști o bătaie soră cu moartea, pentru că nu avea buletinul la el, când ieșise la o bere în oraș. Un an jumate mai târziu, instanța de fond i-a condamnat pe polițiști la câte 6 ani de închisoare cu executare pe fiecare, plus plata daunelor morale și materiale pentru victimă. Sentința nu e definitivă, polițiștii sunt în continuare pe funcții, în timp ce victima a rămas invalidă pe viață, nefiind capabilă să mai muncească fizic ca să se întrețină. Acesta este un caz „fericit”, în care parchetul și instanța s-au mișcat relativ repede și și-au făcut datoria, anchetând și condamnând abuzul polițiștilor, în timp ce alte cazuri similare sau în care victimele au murit sub pumnii polițiștilor încă își așteaptă, de ani de zile, dreptatea.
Faptele: „Simții că mor atuncea!”
„Eu tot întrebam, da ce făcui, pentru ce mă bateți? Și ei îmi zicea că ce, mă, ești șmecher, ai lanț la gât! Am dat să pun mâna pe telefon, zic stați să chem și io un avocat, că ce făcui, de mă bateți, nu? Și îmi suciră cartela în telefon și bateria, și-mi deteră și mai tare, că ce, am figuri în cap? Când îmi dete unul un bocanc în burtă simții că îmi crapă ochii și văzui numai steluțe verzi așa, și mi se făcu burta ca de piatră așa. Simții că mor atuncea!”- Ion Cucăilă, povestind noaptea de groază petrecută la poliție.
Sentința: 6 ani de închisoare și câte 10.000 de euro daune morale
Tribunalul Gorj, Hotărârea 24/05.02.2015, prin care a condamnat pe cei doi polițiști agresori la câte 6 ani și 6 luni și respectiv 7 ani de închisoare cu executare, 3 ani interzicerea drepturilor civile, pe jandarm la 5 ani și 6 luni închisoare și pe fiecare la plata unor despăgubiri morale și materiale către victimă, în solidar cu instituțiile din care făceau parte – Inspectoratul de Poliție și jandarmeria:
„Condamnă pe inculpatul Popescu Nelu la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.
Condamnă pe inculpatul Radu Ionuţ Cătălin la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile
Condamnă pe inculpatul Văduva Alin Ion la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.
Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 3000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune materiale, cu dobânzile legale aferente, şi pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 10000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune morale, către persoana vătămată Cucăilă Ion.
Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 6840 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale aferente, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg Jiu şi la suma de 520 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea autosanitarei în vederea acordării de asistenţă medicală şi transport la spital, cu dobânzile legale aferente, către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj.
Obligă pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 8500 lei cheltuieli judiciare statului. Cu apel. Pronunţată în şedinţa publică din 05.02.2015, la Tribunalul Gorj.”
Realitatea: „Omul ăsta e nenorocit pe viață, nu mai poate să muncească”
„Niște daune ne-a dat acoloșa, da pe mine m-a nenorocit pe viață, m-a lăsat cu burta deschisă, mi-a legat decât pielea, da mușchii nu. Și zice dom doctor că oricând se deschide operația mea, cică să stau relaxat la pat. Da cum să stau relaxat, din ce mănânc? Nu tre să muncesc? Pe ei nu i-a arestat, până la definitivă, tot în poliție lucrează. Și nici n-a recunoscut că m-a bătut, numa jandarmu a recunoscut, și a fost probe multe. Unde le-am zis io că mă duseră, colo, colo, peste tot găsiră probe: camere de luat vederi, convorbiri, a fost probe tari, ce mai” – Ion Cucăilă, 17 martie 2015.
Avocatul lui Ion Cucăilă, Ionel Ordean, spune că decizia Tribunalului Gorj este un început bun, dar a decis să facă apel pentru că dincolo de daunele morale pe care clientul său le-a primit, acesta va avea nevoie și de o rentă de întreținere, întrucât în urma bătăii primite de la polițiști el nu va mai putea munci niciodată.
„Este un om terminat, conform doctorilor el nu mai poate să muncească așa cum făcea până acum. El muncea cu ziua la pământ, la cărat lemne, cu caii, din pădure, la arat, la discuit, făcea muncă fizică din care se întreținea pe el și pe părinții săi. Acum a fost nevoit să-și vândă caii și deocamdată trăiește din munca părinților săi, dar până când? Medicii i-au spus că el nu se va reface niciodată”, explică avocatul Ordean.
Apel au făcut de asemenea și Parchetul, și inculpații. Aceștia sunt în continuare în poliție și respectiv jandarmerie, conform declarației avocatului Ordean, chiar dacă nu mai lucrează cu publicul, ci au fost „trecuți pe linie moartă”.
***
Acest text face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, derulat de APADOR-CH cu Casa Jurnalistului,cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2013/10/operatie.jpg534800APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2015-05-04 15:45:232020-08-12 13:08:44Polițiști condamnați la 6 ani de închisoare pentru că au bătut un bărbat care nu avea buletinul la el
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Ce am învățat din proiectele de monitorizare a Consiliului Național de Integritate și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cum propunem să se modifice legislația astfel încât controlul societății civile asupra acestora să fie mai eficient.
București, 4 mai 2015
La încheierea proiectului „Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, APADOR-CH a făcut publice o serie de propuneri de modificări legislative ce ar putea facilita accesul reprezentanților societății civile în instituții importante cum sunt CNI sau CNCD și ar contribui la depolitizarea acestora. În esență e vorba despre preluarea în legislația ce vizează CNCD a unor bune practici din modelul CNI. Propunerile vizează și o clarificare a condițiilor pe care un cetățean trebuie să le îndeplinească pentru a accede în CNCD, întrucât legislația permite în prezent și accesul unor colaboratori/informatori ai actualelor servicii de informații.
Reamintim că în cadrul proiectului Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI, societatea civilă a reușit să aibă doi reprezentanți în CNI (un membru și un supleant), și chiar să ocupe poziția de președinte CNI, prin persoana domnului Ciprian Ciucu. Nu s-a reușit aceeași performanță și în CNCD, care s-a dovedit un organism mult mai politizat și greu de penetrat în lipsa unui sprijin politic evident din partea partidelor parlamentare, și în condițiile unei legislații ambigue.
Iată pe scurt care sunt propunerile de modificare a Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare:
– A) Eliminarea posibilității legale ca din cadrul consiliului director al CNCD să facă parte și persoana care este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informaţii (spre deosebire de Legea ANI, care interzice membrilor CNI să fi făcut sau să facă parte/să colaboreze cu orice structură de informații, trecute sau actuale, legea CNCD interzice membrilor CNCD doar să fi fost în relații cu fostele servicii de informații).
– B) Introducerea condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică (aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constând în diminuarea substanțială a cauzelor care duc la politizarea excesivă a entității publice).
– C) Introducerea unei prevederi exprese în sensul că un număr de locuri în consiliul director al CNCD (de exemplu 3 locuri din totalul de 9) este alocat reprezentanților societății civile (propuși de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului). Prevederi similare există și în alte legi privind funcționarea unor entități publice. De exemplu, potrivit legilor care reglementează organizarea și funcționarea CSM și CNI, societatea civilă are 2 locuri “rezervate” în CSM (art. 3 lit. b din Legea 317/2004 privind CSM) și 1 loc “rezervat” în CNI (art. 35 al. 1 lit. i din Legea 144/2007 privind ANI).
– D) Modificarea art. 23 al. 4 pentru a se elimina ambiguitatea de redactare, care permite parlamentului doar să urmărească (să-și propună) o proporție de 2/3 juriști în CNCD, fără să existe clar/neinterpretabil stipulată obligația ca minimum 2/3 din membrii consiliului director al CNCD să aibă studii juridice. Practic, din textul legal ar trebui să fie eliminată sintagma “se va urmări” pentru a da textului un conținut imperativ, de genul: ”Din numărul membrilor Colegiului director, minimum două treimi dintre aceştia trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.”
– E) Introducerea unei dispoziții legale care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. Trebuie reglementat clar și efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidații audiați în comisii nu mai pot fi supuși votului plenului. În mod normal, orice candidat care întrunește condițiile legale ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidați care vor fi votați în plen, iar ceilalți sunt împiedicați să fie supuși acestui vot, din motive necunoscute și neprecizate în lege. Este cazul celor 4 reprezentanți ai societății civile care au candidat în acest an pentru CNCD și care, deși nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiții legale, au fost împiedicați de comisiile parlamentare să fie supuși votului în plenul Parlamentului.
APADOR-CH va repeta experiența CNCD din acest an și în 2016, când expiră mandatele altor membri CNCD. Asociația se pregătește de acum pentru a propune cu mai mult succes câțiva reprezentanți ai societății civile în CNCD.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/01/sigle.jpg221680Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-04 11:57:272015-05-04 11:57:27Modificări legislative ce pot facilita accesul societății civile în organisme importante ale statului
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Comisia de Cod Electoral a respins amendamentele care ar fi făcut posibilă alegerea primarilor în două tururi. Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale a fost modificată în 2011 pentru a introduce alegerea primarilor într-un singur tur, cu numărul cel mai mare de voturi exprimate (deci nici măcar o majoritate a numărului de voturi exprimate), la inițiativa PDL de atunci, cu concursul PSD.
Alegerea primarilor în două tururi (sistemul majoritar de vot în două tururi) este în avantajul cetăţenilor, pentru că oferă: 1.reprezentativitate şi legitimitate; 2.şanse egale pentru partide noi şi independenţi; 3.spaţiu pentru crearea consensului. În ciuda acestor argumente, actuala majoritate parlamentară nu se lasă deloc înduplecată, dorind să profite de situațiile de putere în care se află.
În condițiile în care parlamentarii au adoptat recent o serie de modificări legislative ce pot împrospăta politica românească, menținerea alegerii primarilor dintr-un singur tur cu cel mai mare număr de voturi obținute va anula practic mare parte din efectele benefice ale acestor schimbări. Chiar dacă va fi posibilă formarea de noi partide cu doar 3 oameni iar condițiile de înscriere în alegerile locale se vor relaxa, turul unic va face ca cei mai mulți dintre actualii primari să rămână în funcții și, implicit, puterea politică să se mențină și să ajungă tot la partidele-sistem existente.
Cerem partidelor parlamentare să demonstreze că au învățat lecțiile ultimelor alegeri, care au arătat că alegătorii nu doresc concentrarea puterii în mâinile acelorași partide.
Încă este timp pentru introducerea celui de-al doilea tur pentru alegerea primarilor prin amendarea propunerii legislative de modificare a Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Acest proiect de lege se află acum la Comisia de Cod Electoral, și va pleca apoi către Camera Deputaților pentru adoptare (cameră decizională).
Într-o democrație veritabilă, puterea politică, se obține prin câștigarea onestă și meritată a majorității voturilor alegătorilor, și nu prin alterarea regulilor jocului.
Semnatari:
ActiveWatch
AID-ONG Agenția pentru Informarea și Dezvoltarea Organizațiilor Neguvernamentale
Asociația E-Civis
Asociația Frontului Negustoresc Obor
Asociația Neuer Weg
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni ANBCC
Asociația Miliția Spirituală
Asociația ProDoMo
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația pentru Relații Comunitare
Asociația România Vie
Asociația Salvați Bucureștiul
Asociația Salvați Dunărea și Delta
Asociația Sens Pozitiv
Asociația ViitorPlus
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul Rațiu pentru Democrație
Centrul Român de Politici Europene
Comunitatea Uniți, Salvăm!
CriticAtac
Erupție Anticorupție
Expert Forum
Grupul pentru democrație participativă Plenum
Grupul de iniţiativă civică „Iaşul iubeşte teii”
Funky Citizens
Fundația TERRA Mileniul III
Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni
Rezistența Urbană
Asociația Salvați Dunărea și Delta
SynergEtica
https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png00Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-04-29 07:16:072015-04-29 07:16:07Vrem primari aleși în două tururi!
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.
OKNoPrivacy policy