Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Avocat cu o vechime de peste 20 de ani în Baroul Timiș, Florin Kovacs povestește cum sunt văzuți avertizorii de integritate la stat și la privat, cum (nu) e aplicată legea avertizorilor în realitate și cât de expuși rămân acești oameni și avocații lor într-un sistem care nu le oferă nicio garanție.
Legea actuală a avertizorilor de integritate e utilă, dar nu oferă protecție pentru chestiuni concrete, ci apără mai degrabă drepturi teoretice sau iluzorii;
Avertizorii de integritate se află la baza societății, nu la vârf. Ei nu au putere, dar au conștiință și mesaj;
Avertizorii care se plâng de condițiile de lucru – dați afară pentru că și-au exercitat libertatea de exprimare;
Legea ar trebui să prevadă un fond de sprijin și mecanisme de protecție a avertizorilor, similare cu cele oferite martorilor protejați din cauzele penale;
Avocatul avertizorului de integritate este adesea asimilat cu avertizorul și hărțuit de sistemul deranjat de avertizor;
Avertizor la stat și avertizor la privat – cum sunt tranșate lucrurile în fiecare sistem;
Casele mari de avocatură nu sunt interesate de apărarea avertizorilor;
Lipsa mecanismelor de protecție reală a avertizorilor descurajează alți potențiali avertizori;
De ce nu e suficient un avocat din oficiu în cazul avertizorilor;
Niciun onorariu din lume nu-ți poate oferi liniștea după un demers de apărare a unui avertizor, care atrage răzbunări din partea sistemului. Trebuie să ai stomac ca să reziști la tot felul de amenințări”
Demersul este făcut în cadrul proiectului „Integritatea impune solidaritate” – SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate, derulat împreună cu ActiveWatch și finanțat prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. „Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă” #haide#ActiveCitizensFund#Romania#activecitizens#EEANorwayGrants#avertizorideintegritate
https://apador.org/wp-content/uploads/2021/06/florin-kovacs2.jpg460794Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2021-06-14 09:40:022021-06-14 09:40:02Florin Kovacs, avocatul care îi ajută pe avertizorii de integritate să nu fluiere a pagubă
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
La nivel individual probabil că se mișcă ceva, se schimbă ceva, dar trebui să știi că ești și protejat. Pentru că chiar să te sacrifici ca un erou nu mai e cazul. Și avem fiecare viața noastră, irepetabilă, și atunci nu e… Eu nu am vrut niciodată să fiu erou. Nu-mi doresc să fiu erou. Vreau să fiu un om normal care să-și facă meseria în condiții normale, fără teamă, fără umilințe, fără hărțuiri.
Camelia Roiu, de peste 20 de ani medic anestezist la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, avertizor de integritate după producerea accidentului de la Colectiv, când multe din victimele incendiului au murit din cauza infecțiilor nosocomiale. Ea este cea care a dat publicității celebra filmare cu viermii care colcăiau pe un pacient din spital.
Doctorița Roiu povestește azi în acest interviu cum i-a schimbat viața decizia de a vorbi public despre lucrurile greșite din sistem, ce urmări au avut aceste avertizări și, la cinci ani distanță, dacă a meritat sau nu acest gest mai degrabă sinucigaș din punct de vedere profesional și personal.
https://apador.org/wp-content/uploads/2021/06/Camelia-Roiu.jpg480800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2021-06-02 09:27:492021-06-02 09:35:00Camelia Roiu versus SISTEMUL
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Valer Kovacs este un polițist de 40 de ani, tatăl a doi copii, care în 2020 a fost dat afară de la Inspectoratul Județean Timiș, din cauza avertizărilor publice făcute despre neajunsurile din sistem. Ca lider sindical, el a atras atenția asupra lipsei dotărilor din poliție, dar a semnalat și planul de amenzi pe care șefii îl impuneau polițiștilor, în perioada stării de urgență.
Kovacs a fost reangajat, opt zile mai târziu, ca urmare a presiunii publice, însă a fost nevoit să se mute cu serviciul de la 10 minute de casă, din Timișoara, la o oră de mers, în Arad. Asta pentru că deși instanța i-a făcut dreptate și șefii de la București au acceptat că șeful lui direct a greșit, câștigător în final a fost tot șeful IJP Timiș, care nu numai că nu a fost sancționat, ci chiar a fost avansat în grad de 1 Decembrie.
În interviul video, Kovacs povestește prin ce a trecut ca avertizor de integritate în Poliția Română, care este rețeta prin care sistemul își atacă și elimină avertizorii, cum a fost tratat de colegi și cât de mult a contat presa în pățania lui.
Cazul Kovacs este cu atât mai important cu cât în prezent Ministerul Justiției se pregătește să trimită în Parlament o nouă lege a avertizorilor de integritate din care lipsesc unele prevederi esențiale pentru o protecție reală a avertizorilor – cum ar fi exact această relație benefică a avertizorilor cu presa.
Citiți aici propunerile APADOR-CH de modificare a proiectului de lege, din care momentan a fost preluată una singură – cea privind testul de proporţionalitate a sancţiunii aplicate avertizorului. Vom reveni cu detalii pe această temă.
*sursa foto – pagina de Facebook a lui Valer Kovacs
https://apador.org/wp-content/uploads/2021/05/Valer-Kovacs.jpg720960Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2021-05-19 09:50:032021-05-19 09:50:03Polițist avertizor – pățaniile unui agent care „a fluierat” în poliție
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Dezbaterea primului raport al Comisiei Europene, privind statul de drept, organizată de APADOR-CH și EFOR, a adus la aceeași masă reprezentanți ai mai multor instituții relevante din sistemul de justiție, de la Ministerul Justiției, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, Agenția Națională de Integritate sau Ministerul Administrației și Internelor, dar și reprezentanți ai unor ambasade și jurnaliști.
Temele dezbătute au vizat: digitalizarea sistemului de justiție, dotarea cu tehnica necesară, răspunderea magistraților (disciplinară, penală și materială), organizarea și funcționarea plenului CSM, anticorupția și modul în care se mai face în contextul unor modificări legislative intervenite în ultimii ani .
https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png00Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2020-10-29 14:24:482020-10-29 14:24:48Digitalizarea justiției și răspunderea magistraților
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Cele mai frecvente erori în completarea formularului de cerere pentru sesizarea Curții europene a drepturilor omului (CEDO) – un video instructiv în limba română
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/cedo.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2018-04-11 17:02:042020-08-06 19:45:42Cele mai frecvente erori făcute în fața CEDO
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH a participat azi, 30 ianuarie 2017, la dezbaterea organizată de Ministerul Justiției, pe marginea proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierile colective și modificări aduse Codului penal. Evenimentul, cerut insistent de societate, a adunat peste o sută de participanți – reprezentați ai unor organizații neguvernamentale sau simpli cetățeni – și un număr mare de ziariști. Din cauza participării masive, dezbaterea s-a ținut în două etape. În pofida interesului uriaș, suscitat de tema dezbaterilor, Ministerul justiției nu a luat măsuri suficiente pentru o organizare propice. Sonorizarea proastă și lipsa unui dialog real între participanți și ministru, au fost două dintre cele mai vizibile minusuri ale dezbaterii, care s-a transformat astfel într-o audiență colectivă.
Practic ministrul justiției, Florin Iordache, a dat impresia că a ascultat/notat punctele de vedere exprimate de participanți, dar a refuzat să spună, chiar și la finalul dezbaterii, dacă va ține cont de ele, de care anume sau în ce fel va proceda mai departe cu cele două ordonanțe, dat fiind că mulți dintre participanți au cerut retragerea lor.
La dezbatere au fost prezentate puncte de vedere pro și contra ordonanțelor, atât pe fond cât și pe formă, mare parte dintre cei prezenți fiind de părere că cele două acte ar trebui dezbătute în Parlament, nicidecum adoptate în procedură de urgență, de Guvern.
APADOR-CH a reiterat punctul de vedere transmis și în scris ministerului, cerând totodată ca în caz că se ajunge la discutarea unor proiecte de lege, consultarea publică să fie extinsă la mai mult de 30 de zile. Prima parte a dezbaterii, care a durat mai bine de două ore, poate fi urmărită în această înregistrare video:
https://apador.org/wp-content/uploads/2017/01/dezbatere2.jpg450800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2017-01-30 15:37:252017-01-30 15:37:25Dezbaterea proiectelor de ordonanță privind grațierile și modificările aduse Codului penal
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
O echipă formată din reprezentanți ai APADOR-CH și Greenpeace România s-a deplasat în zona satului Runcurel, județul Gorj, pe data de 24 mai a.c. pentru a se documenta la fața locului cu privire la eventuale încălcări ale drepturilor omului în contextul în care peste 130 de familii din sat urmează să fie expropriate pentru extinderea carierei de lignit Jilț Nord, exploatare minieră a Complexului Energetic Oltenia (CEO). Conform informațiilor disponibile anterior deplasării, exproprierile nu erau însoțite de o justă despăgubire, iar perspectiva strămutării satului într-o comună vecină, Telești, era incertă.
Pe parcursul vizitei reprezentanții APADOR-CH și Greenpeace au stat de vorbă cu săteni din Runcurel și Telești și cu reprezentanți ai autorităților administrației publice locale relevante, mai exact cu secretarul și viceprimarul comunei Mătăsari și cu primarul comunei Telești.
1. Scurtă descriere a satului
Runcurel este un sat care aparține administrativ de comuna Mătăsari și este situat în sud-vestul țării între Motru și Rovinari, la aproximativ 40 km sud-est de Târgu-Jiu, capitala județului Gorj. Singurele surse de trai pentru oamenii din zonă sunt locurile de muncă la CEO și agricultura de subzistență.
Satul este înconjurat de trei cariere de lignit: Jilț Nord, Jilț Sud și Roșiuța (harta) care au avansat de-a lungul timpului încet dar sigur către vatra satului. Limita de vest a exploatării Jilț Nord se află în acest moment la aproximativ 30 de metri de biserica satului, monument istoric, și de cimitir. O informare oficială a CEO anunță extinderea în continuare a exploatării.
Comunitatea, formată din aproximativ 200 de gospodării (satul are 450 de locuitori oficial), trăiește într-o atmosferă tensionată. Localnicii care nu au primit înștiințare de expropriere în decembrie 2015 și care, de regulă, au rude angajate la CEO, nu se arată îngrijorați de situație. Singura problemă care pare a îi interesa este soarta bisericii și cea a cimitirului.
Oamenii direct afectați trăiesc într-o stare de incertitudine extrem de stresantă. Practic nu știu ce se va întâmpla cu ei, cu casele, acareturile și terenurile lor.
2. Procedura de expropriere
În trecut, achiziția terenurilor sau gospodăriilor pentru extinderea carierelor de lignit în zonă avea loc în urma negocierilor între proprietari și CEO. Compensațiile oferite proprietarilor includeau prețul negociat pentru terenuri, imobile, pomi, viță de vie etc, plus unul sau mai multe locuri de muncă pentru membrii familiei. Astfel de negocieri au avut loc și recent, inclusiv în anul 2014, cu cetățeni din Runcurel, însă înțelegerile respective nu s-au finalizat.
În cazul de față însă exproprierile din Runcurel se vor face fără negocieri cu proprietarii. Acest lucru este posibil din cauza unei hotărâri emise de actualul guvern în decembrie 2015, care aprobă exproprierile conform Legii nr. 225/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. – Hotărârea Guvernului nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.
Compensațiile oferite localnicilor au fost stabilite deja, în mod unilateral, iar sumele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial, în anexa 2 a HG nr. 960/2015. Prețul impus prin Hotărâre, de aproximativ 1 EUR/m2 și faptul că localnicilor nu li s-au stabilit compensații și pentru casele, acareturile, pomii fructiferi sau vița de vie aflate pe teren, nu le vor permite unora dintre familii să își refacă viața în altă parte. În nota de fundamentare a actului normativ respectiv s-a consemnat faptul că “proprietarii au pretenții financiare exagerate”, însă nu se amintește nimic despre casele și acareturile amplasate pe o parte a terenurilor respective. Singura referire la imobile în nota de fundamentare este cea privind posibilitatea de a se identifica și proteja monumente istorice/zone de protecție a acestora.
Pe 23 decembrie 2015, locuitorii satului Runcurel au primit înștiințări cu privire la expropriere prin care au fost informați că termenul de eliberare a terenului este de 30 de zile de la data notificării. Notificarea include o invitație la sediul diviziei miniere a CEO, în care localnicii sunt rugați să se prezinte cu actele de proprietate. Trebuie precizat că o parte dintre localnici nu sunt în posesia actelor care le atestă dreptul de proprietate deoarece primăria Mătăsari nu li le-a eliberat.
În februarie 2016, CEO emite Decizia de expropriere nr. 4747/9.02.2016 ce constituie „titlu executoriu, fără alte formalități, pentru predarea bunurilor imobiliare cuprinse în Anexă […] Contestațiile asupra Deciziei de expropriere nu suspendă transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile.” Transferul drepturilor de proprietate operând de drept la data emiterii Deciziei, înseamnă că CEO deja este proprietarul terenurilor identificate în Anexa 2 a HG nr. 960/2015. Unii dintre oamenii din Runcurel locuiesc deci, începând cu februarie a.c., în case situate pe terenuri care nu le mai aparțin de drept, terenuri pe care ar fi trebuit deja să le elibereze.
Nici notificările transmise localnicilor, nici decizia CEO nu menționează în vreun fel existența caselor.
Conform viceprimarului și secretarului comunei Mătăsari, primăria este preocupată de exproprieri pe care primarul, în acord cu localnicii, le consideră injuste. În sprijinul acestor afirmații reprezentanților APADOR-CH și Greenpeace România le-au fost puse la dispoziție două note cuprinzând problemele ridicate de cetățenii afectați de exproprieri precum si copii ale unor solicitări de întâlnire, adresate la data de 16 februarie a.c. Consiliului Județean și CE Oltenia. Cei doi reprezentanți ai primăriei au mai afirmat că formal, comisia de expropriere există, că au fost înregistrate 92 de dosare la comisie însă primarul nu va semna actele până nu reușește să găsească o soluție la problemele ridicate de localnici. Trebuie precizat că, anterior vizitei inopinate la primăria comunei Mătăsari, reprezentanți ai Greenpeace România au solicitat fără succes să se întâlnească cu primarul.
CEO i-a informat pe locuitorii din Runcurel, încă din anul 2011, că satul urmează să fie strămutat în comuna Telești situată la 25 km de Runcurel și 20 km de Târgu Jiu. Mai mult, CEO a organizat și o deplasare, în 2012, pentru cei care urmează să fie expropriați, pentru ca aceștia să vadă zona în care ar urma să se construiască noua vatră a satului.
Mai multe știri de presă relatau în 2011-2012 despre faptul că în jur de 250 de gospodării vor fi mutate din Runcurel în Telești, reprezentanții CEO spunând că au deja pregătite loturi de 2000 de mp pentru fiecare gospodărie, și că toți localnicii sunt de acord cu strămutarea (sursa).
Localnicii susțin azi că în 2012 li s-au făcut și evaluări la case, dar că de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Între timp casele au început să se deterioreze, din cauza trepidațiilor de pământ generate de lucrările miniere care s-au apropiat de sat.
Mai multe documente oficiale recente, aferente proiectului minier, menționează planuri pentru strămutarea localnicilor din Runcurel într-o viitoare vatră de sat ce ar fi urmat să fie construită în vecinătatea satului Telești, jud Gorj. Astfel:
– Acordul de Mediu din 9 mai 2016 – pagina 9 menționează: “Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica). Pe amplasamentul studiat in suprafata de 184 922 mp va fi realizata o vatra noua de sat unde vor fi stramutate gospodariile afectate in urma inaintarii carierelor din zona Jilt Nord, Jilt Sud si Rosiuta. Astfel au fost create un numar de 140 de loturi in suprafata de 1000mp/lot, retea stradala, circulatie carosabila si pietonala, zone verzi, alimentare cu energie electrica, canalizare, alimentare cu apa si gaze. In studiul efectuat au fost luate în considerare si obiective de interes public prin amplasarea Bisericii (Monument Istoric) ca va fi strămutată din zona Runcurel […] In partea de vest a amplasamentului adiacent Bisericii si Cimitirului existent Barnici se afla amplasamentul pentru strămutarea cimitirului din zona Runcurel.”
– Raportul la studiul de impact asupra mediului EIM – pagina 28 menționează: “In perioada analizata vor fi dezafectate/stramutat 136 gospodarii (satul Bradet 2 si satul Runcurel 134), cimitirul, biserica si scoala satului Runcurelu. […] Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica)”;
– Adresa Direcției Judetene pentru Cultură nr.67 din 27.01.2016 formulată ca răspuns la o solicitare a Ministerului Culturii menționează că a emis încă din anul 2011 aviz favorabil pentru strămutarea bisericii din Runcurel.
În fapt, singurul lucru care s-a realizat concret la Telești cu privire la strămutare este achiziționarea terenului adiacent menționat în Acordul de mediu pentru strămutarea bisericii și a cimitirului din Runcurel.
Din discuția cu dl. Constantin Saragea, clopotarul Bisericii Bîrnici, a reieșit că, în afara terenului pentru cimitir, care este deja achiziționat, CEO a mai reușit să achiziționeze doar câteva mici parcele, restul proprietarilor fie nedorind să vândă fie, dacă ar vrea să vândă, tot nu ar putea deoarece nu au actele care să ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Dl. Saragea a afirmat că dumnealui se află în această a doua situație.
Primarul comunei Telești, Romulus Bildea, a afirmat că a existat cândva un proiect care avea în vedere amplasarea noii vetre a satului Runcurel pe o suprafață de 60 de hectare de pe raza comunei Telești. Proiectul, însă, nu a fost supus niciodată aprobării consiliului local. Primarul spune că a văzut proiectul în care CEO prevăzuse loturi pentru 400 de gospodării și alte edificii publice și utilități, însă ulterior, pentru că oamenii din Runcurel ar fi dorit numai despăgubiri în bani, CEO a restrâns proiectul la 20 de ha și loturi numai pentru 150 de case. Primarul susține că de un an de zile îi întreabă pe reprezentanții CEO când vin cu proiectul la aprobat și nu primește vreun răspuns. Din declarațiile primarului reiese că CEO încă nu a achiziționat cele 20 de ha, ci numai parcela de teren destinată cimitirului.
Primarul a mai declarat că își dorește ca proiectul să se realizeze, însă nu poate face nimic în acest sens, iar părerea sa personală este că “dacă se dorea, se făcea”.
4. Concluzii
Procedurile de expropriere efectuate au privit doar terenurile, nu și construcțiile (case de locuit, anexe) existente pe aceste terenuri. Din acest motiv, orice acțiuni de evacuare din locuințe sau de demolare a locuințelor contravin legii și constituției, reprezentând chiar încălcări ale legii penale.
Despăgubirile stabilite pentru terenuri sunt considerate de cei vizați de expropriere ca derizorii și stabilite în abstract, fără să se țină seama de valoarea culturilor/livezilor de pe terenuri, în condițiile în care locuitorii zonei practică o agricultură de subzistență.
Exproprierea terenurilor fără o justă despăgubire și exproprierea de facto a construcțiilor, fără urmarea unei proceduri legale și fără niciun fel de despăgubire încalcă în mod evident dreptul la protecția proprietății, garantat în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Înainte de a emite dispoziția în discuție, autoritățile nu au luat în considerare riscul ca reclamanții să rămână fără adăpost dacă sunt evacuați, ceea ce încalcă principiul proporționalității. Potrivit acestui principiu, autoritățile ar fi trebuit să acorde atenția cuvenită consecințelor evacuării lor și riscului de a rămâne fără adăpost.
Sub acest aspect, este imputabilă autorităților și neîndeplinirea obligației pe care și-au asumat-o prin documente oficiale privind realizarea strămutării vetrei satului în localitatea Telești, din apropierea satului Runcurel.
Evacuarea locuitorilor, care fac parte dintr-o comunitate de câteva sute de persoane, care datează de foarte mult timp, are repercusiuni asupra traiului acestora și asupra relațiilor lor sociale și de familie, ceea ce constituie nu numai o afectare a domiciliului lor, ci și a vieții private și de familie, ambele valori fiind ocrotite prin art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (exemplificăm prin cauza Yordanova și alții împotriva Bulgariei – cererea nr. 25446/06, hotărârea din 24 aprilie 2012).
5. Solicitări
Sistarea imediată a operațiunilor de expropriere/evacuare, până la remedierea încălcărilor drepturilor garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, menționate în prezentul raport.
Abrogarea HG nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”. Adoptarea unei noi hotărâri de guvern privind exproprierile ar trebui sa aibă în vedere situația de ansamblu (adică întreg satul și toate cele trei exploatări miniere care îl înconjoară) și să se stabilească despăgubiri juste atât pentru terenurile expropriate, împreună cu uzufructul asociat acestora, cât și pentru construcțiile existente pe aceste terenuri.
Organizarea unor consultări/dezbateri publice reale între inițiatorii măsurilor de expropriere și persoanele vizate. Aceste consultări/dezbateri pot duce la găsirea de soluțiile reale, eficiente și pentru rezolvarea problemei relocării vetrei satului în localitatea Telești.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/cover.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-07 18:36:572016-07-27 14:24:31Raport privind exproprierile abuzive din satul Runcurel
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Daniela Tarău a făcut pușcărie, nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait. După 15 ani de procese, la CEDO și în țară, a obținut recunoașterea erorii judiciare. Azi își dă doctoratul în sistemul penitenciar românesc la Academia de Poliție. Citiți întreaga poveste.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/07/tarau-iorga2.jpg631800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-07-13 11:17:282016-01-13 11:21:27Daniela Tarău a făcut pușcărie nevinovată
On May 13, 2015, two representatives of APADOR-CH visited Racoș, a commune 70 km north of Brașov, in Brașov County, in order to talk to several Roma ethnics who claimed they were constantly abused by the local police.
General considerations:
The Roma community in Racoș – consisting of more than 1,200 people, according to the local Pentecostal pastor, Ioan Dudaș – made a living by gathering berries or working as daily laborers at local farms, where they made hay or picked up potatoes. According to their own statements, the Roma had an understanding with the forest guards to pick up fallen wood from the forest, but they claimed this deal was overlooked by the police, who caught them with the wood and fined them, or beat them. Often, the Roma said, they would get both a fine and a beating.
Beatings, however, appeared to be frequent and unprovoked. The persons who talked to the representatives of APADOR-CH during their visit to Racoș claimed that the policemen beat the Roma with no connection to stolen wood or other offences against the law. The policemen identified as bullies by the locals were: Dan Ciucu (chief of the Racoș Police), Ionuț Alexandru Gheorghe and Ovidiu Țurcan. They were allegedly assisted by their colleagues from Racoș Community Police, especially by two brothers named Ioji. The only policeman who was unanimously described by the Roma as non-violent was Sorin Ionescu, an older cop in the village.
The same sources said that only Roma (which are separated in Romanian, Hungarian and Spoon-Maker Roma, as they call themselves) were brutalized by the police,but not other ethnic groups from the commune. According to the Roma, the police had beaten over 40 people only in this community. The abuse allegedly started 3-4 years before, when the squad led by chief Dan Ciucu was appointed to the commune after policing a neighboring village where they had several conflicts with the Roma population. This is why the Racoș Roma believed the policemen were taking their revenge on them.
Some of the citizens beaten during the last few years filed complaints against the cops, but the cases were all dismissed because there had been no witnesses to support the accusations and the policemen denied any wrongdoing. The Roma received legal support, and sometimes money to take their victims to the hospital in Rupea or Brașov, from ANBCC activists (The National Association of Citizen Counseling Bureaus), who ran a social equity project in several Romanian communities.
One of these activists, expert G.D., was beaten himself at the Racoș train station, on April 30, 2015, on a Thursday evening, by a group of four masked men, shortly after the policemen had warned him he was in a dangerous area and that “anything can happen between Racoș and Brașov”.
During their trip to Racoș, the representatives of APADOR-CH to several Roma citizens from the “spoon-makers” group, with the Pentecostal pastor Ioan Dudaș, with expert G.D. and, in Brașov, with the commander of the Brașov County Police Inspectorate, Quaestor Ioan Aron.
Detailed cases:
When the representatives of APADOR-CH arrived in the village, a large part of the Roma community gathered at the house of one of the beaten victims and asked him to tell his story. We must say that all victims agreed to tell their stories, giving their full names and accepting to have their statements recorded. They said they no longer feared retaliation because the police were beating them anyway, out of the blue. The victims ask the authorities to take firm measures against the aggressors, or else the community will unite and take justice in their own hands.
***
Gheorghe Floarea, 40, said he was beaten by Racoș police on April 28, 2015. He was one of two victims for whose case the ANBCC expert had come to the village. According to the man, the incident took place shortly after had had a quarrel with his mother in law, who went to complain about him to the police. Leaving his mother-in-law house, Gheorghe Floarea said he was approached on the street by local police chief Dan Ciucu, who told him to accompany him to the police station “just to give you a warning”. The man said he agreed to get into the police car, thinking that he would be merely fined for disturbing public order. But once arrived at the station, his hands were handcuffed to the wall, but only after his sleeves were rolled down, so the cuffs would not leave any mark, and beaten over his ribs and legs. Gheorghe Floarea claimed that the beating lasted for more than an hour at the police station, starting at 3 p.m. and that he was realased around 6 p.m. He claimed that police chief Dan Ciucu said “let’s take him to the forest and beat him some more”, but that another cop, Sorin Ionescu, dissuaded him, saying that something risked to happen to Floarea while in the car. “They filled my mouth and nose with tissues because I was bleeding hard and punched me out the door. They were still hitting me on the front stairs”, Gheorghe Floarea said. The police did not issue any detention warrant.
He was taken to the Brașov hospital on the same evening, around 8 p.m., in a private car. The hospital released him at 3 a.m. because, he claimed, the Racoș police called the hospital and asked them to release him. According to the hospital file, he had suffered multiple lesions on his thorax and abdomen.
He did not file any complaint against his abusers because the person supposed to assist him to do so, G.D. of ANBCC, was also beaten.
***
Steluța Ferdelaș, 42, said that on November 14, 2013, she took the horse out to the pasture, and left it to graze, only to find it the next day, November 15, shot in the leg. Later, the horse had to be sold to a slaughterhouse and the Ferdelaș family was left without its only support. The woman said that, before the incident, policemen Dan Ciucu (the Racoș police chief) and Gheorghe Ionuț Alexandru threatened their family that they would “send their horse to the butcher’s”, which led her to think that they were the ones to shoot the animal.
The woman said it was difficult to get a certificate stating the horse was shot and that even the local veterinary was afraid to issue the document, for fear of the police. Finally, a vet from Brașov issued a certificate proving that the animal was shot. .
Steluța Ferdelaș said that she sued the policemen suspected to have killed her horse, but the trial was still pending. However, because of the trial, she said her family was kept under terror and her husband needed to hide from the policemen, who allegedly threatened to shoot him, too, if they ever caught him. “The cops beat minor children, pregnant women, they threaten us all and they are backed by those inBrașov and Rupea, they are all together in it and nothing happens to them. What can we do, we have no one here to plead to, except for God!”, Steluța Ferdelaș complained.
***
Aurica Borzoș, 44 de ani, claimed she was beaten by the Racoș cops at the police station, on May 15, 2014. She wen to the station after finding out her son, Ionuț Borzoș, was there, being picked up by the police on his way from the station. „The boy came by train at 4.30 p.m. and was picked up from the Mateiaș Station by policeman Dan Ciucu, who wore plain clothes, short pants, and by cop Țurcan Ovidiu. They took him to the station without explaining what they had against him”, Aurica Borzoș said. When she learned he had been detained, she went to the station and asked the police what they had against the boy, then started to cry in despair when she saw him lying down on the floor and thought he was dead.
She said that through the window she could see policemen Dan Ciucu and Ovidiu Țurcan take her son by one arm each and carry him to another room. Then they returned to her, sprayed her with an irritating substance and hit her head several times. The incident took place outside, in front of the police building. Aurica Borzoș claimed there were witnesses, people who lived nearby, but said no one wanted to testify because they were afraid of the police.
The woman ran away, but was caught in a neighboring yard, where she attempted to wash her eyes. One of the policemen allegedly said “You don’t even deserve water over your eyes”. Aurica Borzoș claimed that policemen Dan Ciucu and Ovidiu Țurcan continued to beat her on the street, and that they “were wearing plain clothes and had been drinking”.
The forensic certificate issued a few days after the beating stated that Aurica Borzoș had suffered a brain trauma by aggression, a spine concussion, several scalp injuries, a swelling of the nasal pyramid, requiring 10-12 days of medical care.
Aurica Borzoș filed a complaint against the policemen, recorded as no. 463/P/2014 at the Prosecutor’s Office attached to the Rupea First Instance court and later taken over by the Brașov Prosecutor’s Office under no. 383/P/2014. The case was dismissed, on October 7, 2014, by prosecutor Marius Sulu, who concluded that the victims were to blame – respectively Iosif Borzoș and his cousin, who were drunk and blocked traffic between Mateiaș and Rupea. The policemen only took them to the station to calm them down and fined them by 300 lei each. The resolution that closed the case also stated that the policemen had the support of eyewitnesses – the same people Aurica Borzoș said saw her being beaten but failed to testify against the police for fear of retaliation. The witnesses said that the victims already bore marks of violence on their bodies before being picked up by the police and taken to the station, the only violent acts of the police being a few truncheon strikes applied because the youngsters refused to get into the police car. The prosecutor found those truncheon strikes legal. As for the lesions suffered by Aurica Borzoș, the witnesses called by the cops said they were caused by an accident, when she tripped and fell in her hurry to get to the police station.
***
Nicolae Coșcodar, 33, claimed that in the winter of 2013 he was taken to the station, alongside his brother, after an argument with the neighbors, who called the police. “We argued with someone here, on the street, the police was there, in their car, but said nothing. We had a fight, but then we made up. But the police squad left for reinforcements. They took me and my brother to the police station inHoghiz and there they beat us from 9 p.m. until midnight. They beat us so bad I could not take my hand to my mouth or earn any money to feed the kids”, Nicolae Coșcodar said.
At the station, police chief Dan Ciucu and the Ioji brothers, the community policemen, allegedly truncheoned the two Coșcodar brothers, soaked them in water and used electroshocks. Nicolae Coșcodar showed the representatives of APADOR-CH the truncheon marks on his back he claimed he got from the police beating.
Coșcodar said they were detained from 9 p.m. to midnight and then left in the Turzum forest (not far from the village). An ambulance came later (most probably called by the policemen) and took them to the Rupea hospital, where they said they were only given a painkiller and sent home at 3 a.m. The police gave them no official warning.
Coșcodar claimed he filed a written complaint against the policemen with the Brașov Prosecutor’s Ofice, but that he was told “they haven’t beaten you enough, ‘cause police, they don’t beat you up for nothing”. Coșcodar could not provide a written proof of his dealings with the prosecutors, saying he had lost it.
***
Cornel Borzoș, 40, was the second victim of the beating that had brought the ANBCC expert to the commune. On January 17, 2015, the man left the village to sell a pair of shoes brought from spain. The buyer also gave him 2 liters of wine that he later drank at home with his son-in-law and another person. At some point, he started arguing with his son-in-law, and Cornel Borzoș called the emergency number, 112. A police car arrived and asked him to come to the station and file a statement against the son-in-law. There, the man claimed that policeman Ovidiu Țurcan only pretended to take his statement, then told him to leave. Cornel Borzoș said that he only made a few steps outside when the police invited him to step into the car, saying they would leave him in his neiborhood, where they had another case to attend.
Instead of heading towards his home, the police drove to a landfill outside the village (between Augustin and Racoș), made him empty his pockets, asked him about a knife and he said he didn’t have one, took his phone and removed the battery. Then the community policeman identified as Ioji punched and kicked him and was joined by other cops in a beating that allegedly took from 9 p.m. to 10 p.m., after which he was abandoned at the landfill. The violent cops identified by the victim were: Alexandru Ionuț Gheorghe, Ovidiu Țurcan, Dan Ciucu and Ioji, the community policeman.
When he came around, the man made it to a friend of his, Macău Daniel, who took him home. He called the ambulance the next day, on Sunday, around 3-4 p.m., and went to the Brașov hospital, where he was admitted from January 18 to Jan. 21, with multiple trauma, according to his admittance forms.
Later, Cornel Borzoș filed a petition with the Ministry of Justice, because he noticed that none of the complaints made in Brașov by fellow villagers who were beaten by the same policemen received a favorable solution, the people in Racoș being convinced that the local police squad had support at county level.
The petitionBorzoș filed in București was redirectioned, however, to the same Brașov Prosecutor’s Office and Mihaela Ceapă was appointed case prosecutor. Borzoș said that at his hearing on April 6, 2015, the prosecutor asked him if he had any witnesses. He said that many people from the community saw him leaving home in the police car and returning injured the next morning, but no one actually saw how the police beat him at the landfill, during the night.
Borzoș said that his family (his wife and eight children) suffered from his beating, because the head of the family was unable to work of bring firewood, etc.
The investigation is pending at the Brașov Prosecutor’s Office.
The forensic certificate issued on January 23, 2015, showed that Borzoș suffered brain trauma, thoracic and abdominal injuries, knee and left tigh injuries – all produced on January 17 and requiring 4-5 days of medical care.
Pastor Ioan Dudașsaid that he was aware of all the facts the Roma described and that he tried to help them organize and systematically file complaints with the authorities against the abuse. The pastor said he never actually saw the police beating the Roma, but he did see them come home beaten and none of their complaints filed at county level ever produced any effects. Ioan Dudaș said he, too, had received veiled threats not to take the Roma’s side anymore. Dudaș fears for his own safety, especially since, as he puts it, “I have my own van and I carry things around and, you know how it is, many things can happen on the road”.
The social and economic situation of the Roma community in Racoș and the assault against the ANBCC expert:
G.D., 28, is a student in Brașov and also works as an expert for the ANBCC program entitled “4 ACCES – Activating citizens in four communities for social equity”, implemented in Ghirbom village in Alba Iulia County, Corbu Vechi village in Brăila County, Racoș commune in Brașov County and Favorit neighborhood in Roman, Neamț County.
He had visited the Roma community in Racoș frequently over the previous 2-3 months, helping them to find solutions and get involved in problem-solving with regard to getting fire wood and facing police abuse. G.D. said the project he worked on did not consider the latter aspect in the first place, but the tensions with the police became a topic during his discussion with the people. Initially, his project aimed at improving the social and economic situation of the Roma, who had no jobs, no means of subsistence and, according to social investigations, were discriminated against even when it came to the price of wood extracted from neighboring forests – co-owned by a local community. With the aid of ANBCC experts and of the APADOR-CH attorney, the Roma managed to take the legal steps regarding the forest owners and obtain equal rights with Romanian and Hungarian ethnics in using the wood resource. They also thought the police abuse would stop if they had the legal right to purchase wood.
On a Thursday, April 30, 2015, G.D. went to Racoș to help two of the Roma citizens recently beaten by the police to write their complaints. In the evening, while he was waiting for his train back to Brașov, he was approached on the train platform by two local policemen who checked his ID, claiming that they had been informed about a suspect person, a stranger to the area.
G.D. said that the policemen, among whom local police chief Dan Ciucu, also asked him, without any grounds, to show them the contents of his bag, and that he obeyed in order to avoid the alternative of being taken by force to the police station, where he knew what could await him. A plain clothes man, who did not introduce himself, accompanied the cops, G.D. said.
The discussion with the police was perceived by G.D. as a threat, since he was not a stranger to the area (he had been visiting the Roma community for months). The policemen told him: “It’s dangerous to come toRacoș and anything can happen on the way from Racoș to Brașov”.
Shortly after the cops left, four men in overalls and (two of them) masks, bearing no other distinguishing signs, came on to the platform. They advanced quickly towards G.D. He said he sought refuge in the station clerk’s office, asking him for help, but the latter left the room. The four attackers – G.D. identified the plain clothes man who had accompanied the police – beat G.D. in the clerk’s office of the Racoș station.
G.D. reported the assault to 112 at 8.42 p.m. from the house of pastor Ioan Dudaș, because he was afraid to take the train and did not trust the local police. Calling 112, he expressly asked for other policemen to come and make the report, because he suspected that the Racoș squad was involved in the attack. Accompanied by the Brașov police, G.D. had the courage to go down to the Racoș police station to give a statement.
At 2.30 a.m., he went to the Brașov County Hospital for an exam. On May 5, 2015, the Forensic Department of the hospital issued a certificate mentioning the consequences of the physical aggression on April 30 and recommending 7-8 days of medical care.
The opinion of the commander of the Brașov County Police Inspectorate:
Quaestor Ioan Aron, in charge of the Brașov County Police Inspectorate, talked to the representatives of APADOR-CH about the alleged assaults in Racoș and about the incident at the train station, when four unidentified men beat G.D.
The commander said that the incident at the station was part of a pending criminal investigation led by the Transport Police, an institution which was not subordinated to the County Police, and that he could not make any assumptions about the Racoș squad being or not connected to the events, as the beaten student claimed. “It would be a very serious matter if confirmed, but I cannot interfere with the investigation. I asked the Control Unit to look into it since the first night, but you know how it would seem if I started to make my own investigation? It would mean to disrupt the case”, Quaestor Ioan Aron said.
The Quaestor did not see any cause-effect connection between the warning G.D. received from the Racoș police and the beating that followed shortly, but was inclined to think it was a coincidence. „The police have the obligation to check when an unknown person shows up in a locality. Their gesture was an offer to protect G.D., so next time he came by he would first let the police know, because otherwise they cannot guarantee his security in the Roma community. The fact that he had been there several times before… Maybe he made some followers, but maybe he also made enemies, because he was not beaten by the police, for the time being he was beaten by unidentified persons. We are waiting for the Transport Police to catch the perpetrators and for the latter to declare whether the police put them up to it, then we’ll take steps.
As for the complaints of local Roma that they were frequently beaten by the police, Quaestor Ioan Aron claimed he had no information of the kind and that the Roma in the village may, like any other citizens, file complaints about the behavior of policemen: “I know that if they have any complaint they may come and file it, and if the complaints were dismissed by the prosecutors it means they were not real”.
The Quaestor insisted that the situation in Racoș required a broader view, taking into account the high level of criminality in the area and the poverty issues among the Roma population. “I am not saying that the Roma there are some angels, but if they were caught stealing wood and they don’t own one meter of land –you can give the diagnosis yourself. Two-three years ago, we had some family conflicts generated by the Roma and a mobile patrol was sent to put an end to the conflicts. If that also generated some restraint activities, in order to extract people from the conflict…it might have had. But I don’t agree they should beat them if they catch them stealing”.
Conclusion
APADOR-CH considers that the situation in Racoș is tense and that the statements of the local people and of G.D. lead to the conclusion that violent assaults do take place in the village. As a consequence, the Association asks the Romanian General Police Inspectorate to launch an investigation into these accusations concerning police members as soon as possible.
Also, the Association asks the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice to take the necessary steps to reopen all criminal cases dismissed over the last three years regarding complaints made by Racoș locals against police abuse.
Report by
Dollores Benezic
Georgiana Gheorghe
See a video on Racos situation:
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/aurica-borzos.jpg450800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-25 15:19:192016-07-27 14:39:11APADOR-CH Report on Police Abuse against Roma Citizens in Racoș, Brașov County
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
București, 24 februarie 2015
Prima ședință a noului Consiliu Național de Integritate (CNI), desfășurată azi la Senat, a fost marcată de o premieră – alegerea ca președinte a unui reprezentant al societății civile. Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul Român de Politici Europene, a fost susținut de mai multe organizații ale societății civile pentru a fi membru în CNI, instituție în care societatea civilă nu mai era reprezentată de câțiva ani.
Propunerea ca reprezentantul societății civile să fie și președinte a venit din partea lui Bogdan Găurean (membru CNI din partea grupului parlamentar al PNL în Camera Deputaților) – susținută și de reprezentantul Ministerului Justiției și de cel al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici – și a fost votată în unanimitate de toți cei zece membri CNI, cu drept de vot, prezenți la ședința de constituire.
„Alegerea unui membru al societății civile în funcția de președinte CNI reprezintă o garanție pentru transparență și pentru apolitizarea acestei instituții importante în contextul luptei anticorupție din România. Mă voi asigura că ședințele vor fi transparente și că vom duce la bun sfârșit un mandat care include, printre altele, alegerea unei noi conduceri pentru Agenția Națională de Integritate, pe baza unor criterii cât se poate de transparente. Și să primeze, bineînțeles, profesionalismul. Le mulțumesc organizațiilor neguvernamentale care m-au propus și susținut în CNI. În mine vor avea un partener deschis la propuneri care să eficientizeze activitatea ANI”, a declarat Ciprian Ciucu, noul președinte CNI.
*
Despre Ciprian Ciucu:
Ciprian Ciucu este Director de programe, membru al consiliului director al CRPE. Are o experienţă bogată în sectorul non-profit, unde a lucrat pentru organizaţii cunoscute precum „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile”, „Centrul Educaţia 2000+ (Soros Open Network)”. A acordat consultanţă în cadrul mai multor proiecte de asistenţă tehnică (Banca Mondială, Comisia Europeană, USAID, DfID, Unicef, Matra) pentru diferite agenţii şi ministere din România și Republica Moldova.
În perioada 2007-2013 a fost lector invitat la Universitatea București unde a ținut cursul de managementul proiectelor în cadrul Departamentului de Studii Europene al Facutăţii de Litere.
Ciprian a scris în media românească în publicaţii precum Observator Cultural (rubrică, 2005 – 2009), Cotidianul (rubrică 2007), Dilema Veche, HotNews, Euractiv şi altele.
Domenii de expertiză: Politici publice / politici sociale / politici educaționale / afaceri interne/ Fonduri structurale şi de coeziune
**
Despre proiect:
Desemnarea unui membru și a unui supleant (Elena Calistru, Funky Citizens) din partea societății civile în CNI a fost posibilă în cadrul proiectului Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI, derulat începînd din 2014 de APADOR-CH împreună cu mai multe origanizații neguvernamentale. Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH
Cristian Ghinea, președinte CRPE
Elena Calistru, președinte Asociația Funky Citizens
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/02/ciprian-ciucu.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-02-25 08:06:402015-06-17 07:24:38Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, ales președinte al noului Consiliu Național de Integritate
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.
OKNoPrivacy policy