Cum s-a dus România nepregătită la ONU și a mințit că va lupta „cel mai bine” împotriva torturii

Proaspăt numitul șef peste penitenciarele din România, Cătălin Bejan, a fost trimis să reprezinte Guvernul la Geneva, la întrunirea specială a Comitetului Împotriva Torturii (CAT) din cadrul ONU, din data de 13 mai 2013. El ar fi trebuit să prezinte în fața CAT un plan concret de măsuri întreprinse de România pentru implementarea Mecanismului Național de Prevenire a Torturii – datorie la care țara noastră s-a angajat încă din 2009, dar pentru care nici până azi nu a făcut vreun demers concret.

În loc de planul de măsuri, Bejan s-a prezentat în fața CAT susținând verbal – nu a avut niciun discurs scris – că România va avea „cel mai bun mecanism din Europa împotriva torturii”, dar că mai durează un pic până va fi pus în practică.

La întrebările insistente ale comisarilor CAT privind motivele pentru care nici de data asta nu ne-am făcut temele, Bejan a dat vina pe numeroasele schimbări politice și pe criză. Dar a dat ca sigură luna septembrie 2013 pentru trecerea prin Parlament a legii de constituire a mecanismului.

De cinci ani nu reușim să facem o lege

România se află deja în al doilea termen acordat de CAT pentru instituirea Mecanismului Național pentru Prevenirea Torturii (MNPT), după ce în 2009 am obținut o amânare de trei ani, iar anul trecut când primul termen a expirat am mai cerut și primit o prelungire de doi ani. MNPT ar trebui să existe și să funcționeze până în noiembrie 2014. De aceea, reprezentanții CAT s-au arătat îngrijorați de lipsa de acțiune a României chiar și în acest al doilea termen, pentru că până la această dată Guvernul ar fi trebuit deja să prezinte CAT un calendar de acțiuni pe care le întreprinde pentru atingerea obiectivului la termen.

Trimiterea la Geneva, în acest context și complet nepregătit, a șefului penitenciarelor a fost o gafă a executivului. Era rolul Ministerului Justiției sau al Ministerului de Externe să trimită un reprezentant la această sesiune special dedicată audierii României de către comisarii CAT.

Realitatea care a stat  la baza  tergiversării constituirii MNPT este însă alta. Numeroasele schimbări politice prin care a trecut România anul trecut au afectat și structurile celor două ministere amintite, astfel că au dispărut din schemă sau au fost schimbați și funcționarii care știau despre ce e vorba în chestiunea MNPT și care lucraseră anterior la un proiect de lege pentru implementarea lui. Iar acum e greu de estimat dacă există măcar în lucru un  proiect al legii pentru care domnul Bejan s-a angajat în fața CAT că va fi și trecută prin Parlament până în septembrie 2013.

Guvernul primește un ultimatum de șase săptămâni

În punctul de vedere remis CAT la Geneva, APADOR-CH a explicat că în ciuda ratificării Protocolului Opţional la Convenţia Împotriva Torturii și în pofida semnalelor din partea societății civile, România nu a făcut vreun pas în direcția introducerii în cadrul legal a garanțiilor privind respectarea drepturilor fundamentale pentru persoanele private de libertate. Dimpotrivă, un proiect de lege care introducea astfel de garanții în legile de funcționare ale poliției și jandarmeriei a fost respins de Guvern care a transmis Parlamentului avizul său negativ în octombrie 2012, astfel încât Parlamentul a respins propunerea de lege.

APADOR-CH a cerut ca România să ia toate măsurile legale pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate și pentru înființarea unui mecanism transparent de monitorizare a condițiilor din spațiile de detenție.

Raportorul pentru România din partea Consiliului Europei a declarat cu aceeași ocazie că va acorda tot sprijinul necesar României pentru implementarea MNPT, dar ar trebui ca măcar să ne demonstrăm bunele intenții elaborând un plan de lucru pe care să-l prezentăm CAT.

În final Guvernul României a fost somat de președintele CAT, Claudio Grossman, să elaboreze un astfel de plan concret de măsuri în cel mult șase săptămâni – adică până la finele lunii iunie.  Citiți mai multe în comunicatul CAT.

De ce ne trebuie un Mecanism Național de Prevenire a Torturii

Statul român a pierdut peste 600.000 de euro în urma proceselor la CEDO prin care  unii deținuți s-au plâns de condițiile improprii de detenție http://www.apador.org/blog/campanii/mai-exista-tortura-in-romania/de-ce-e-nevoie-de-monitorizarea-spatiilor-de-detentie/) Un Mecanism Național pentru Prevenirea Torturii are rolul de a monitoriza permament situația respectării drepturilor fundamentale în spațiile de detenție și, deci, de a preveni pe viitor atât încălcări ale acestor drepturi cât și condamnări ale României la CEDO.

Mai multe informații despre rolul și componența MNPT găsiți pe blogul APADOR-CH – http://www.apador.org/blog/