Ce vrem de la viitoarea Lege Anti SLAPP: să și muște, nu doar să latre
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Am trimis la Parlament mai multe amendamente care ar proteja cu adevărat vocile critice din societate și ar descuraja companiile și politicienii care abuzează de puterile lor și de justiție; Unii parlamentari NU sunt încântați de idee
Spațiul civic românesc s-a restrâns semnificativ în ultimii ani. Procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP) sunt folosite pentru hărțuirea și intimidarea jurnaliştilor și chiar dizolvarea organizațiilor societății civile. ONG-urile și cetățenii care îndrăznesc să inițieze în justiție cauze de interes public plătesc prețul suprem pentru curajul lor: dizolvarea sau insolvența personală.
La nivelul UE a fost concepută o directivă specială pentru descurajarea proceselor SLAPP, un cadru general, european, pe care țările membre sunt invitate să-și bazeze legile naționale anti SLAPP. În linii mari, ea prevede că în cazul unor procese de tip SLAPP, partea hărțuită, cetățeanul, jurnalistul, ONG-ul, să beneficieze de niște sisteme de protecție: chemarea în judecată să poată fi respinsă rapid de judecător, dacă este considerată nefondată, hotărârea judecătorească să fie publicată, să fie oferite despăgubiri pentru ca pe viitor abuzatorii să fie ei înșiși descurajați să mai apeleze la justiție ca la un bici etc.
Încă din 2024, APADOR-CH împreună cu mai multe organizații civice, jurnaliști și cetățeni, au colaborat și propus Ministerului Justiției câteva instrumente concrete pentru apărarea cetățenilor de abuzurile celor puternici (companii și autorități), printre ele de exemplu un mecanism de reducere a cheltuielilor de judecată disproporționate, cheltuieli care au dus și la desființarea unor organizații.
Deși acest mecanism nu a fost acceptat, în final proiectul de lege care transpune Directiva europeană anti SLAPP, așa cum l-a conceput Ministerul Justiției, este un început promițător pentru o lege bună, iar el a ajuns în sfârșit în Parlament. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar mingea este acum la parlamentari. Negocierile continuă și nu vor fi ușoare, pentru că observăm o reticență a unor politicieni de a face din această lege un instrument cu adevărat eficient.
Împreună cu LiderJust și Konrad Adenauer Stiftung, APADOR-CH a transmis în luna martie 2026, Camerei Deputaților, un set de amendamente pentru proiectul de lege (PL-x nr. 58/2026) anti SLAPP, un demers susținut și de alte 60 de organizații ale societății civile.
Iată, pe scurt, amendamentele propuse:
- Protecție pentru cei care sesizează autoritățile: Am cerut clarificarea faptului că și acțiunile în instanță sau sesizările către autorități (de exemplu, o plângere la Garda de mediu), atunci când privesc interesul public, sunt forme de mobilizare publică și trebuie protejate împotriva proceselor abuzive de tip SLAPP, deoarece acestea sunt ținte frecvente ale proceselor de intimidare inițiate fie de mari companii, fie de politicieni;
- Publicarea numelor celor care abuzează de justiție: Când instanța decide că un proces a fost abuziv, numele reclamantului trebuie publicat integral în hotărâre. Publicul trebuie să știe cine folosește instanțele ca instrument de hărțuire;
- Amenzi obligatorii pentru abuz: Am propus ca amenda judiciară (între 10.000 și 100.000 lei) să fie obligatorie ori de câte ori o instanță constată un proces de tip SLAPP, pentru a descuraja real astfel de practici pe viitor.
- Identificarea proceselor abuzive prin dezechilibrul de putere: Am propus ca instanțele să poată recunoaște un proces SLAPP mai ușor, uitându-se dacă o companie mare sau un politician puternic dau în judecată o persoană fizică doar pentru a o speria, profitând de influența și puterea lor;
- Judecătorul să poată interveni din oficiu: Am solicitat ca judecătorul să poată decide din oficiu, fără a aștepta cererea pârâtului, respingerea rapidă a unui proces abuziv. Acest lucru este vital pentru părțile vulnerabile chemate în judecată și care eventual nu au un avocat, de exemplu niște locatari care au reclamat la primărie că un dezvoltator imobiliar le construiește la fereastră;
- Protejarea organizațiilor care oferă sprijin: Organizațiile civice care ajută persoanele date în judecată în astfel de procese trebuie să poată oferi expertiză fără a risca să fie obligate la cheltuieli de judecată sau să fie hărțuite la rândul lor, prin urmare am propus ca acestea să nu fie considerate părți în procese;
- Plafonarea daunelor morale: Am cerut introducerea unui criteriu prin care daunele morale cerute în procese să nu fie disproporționate, evitând astfel situațiile în care sumele uriașe solicitate au doar scopul de a descuraja participarea la dezbaterea publică;
- Dreptul de a ataca deciziile instanței: Dacă o cerere de respingere rapidă a unui proces abuziv este refuzată, pârâtul trebuie să poată contesta această decizie odată cu fondul cauzei;
- Sprijin direct de la Avocatul Poporului: Această instituție nu ar trebui doar să pună informații pe un site, ci să ofere îndrumare și consiliere directă (juridică, financiară sau psihologică) victimelor proceselor SLAPP;
- Aplicabilitate și în procesele aflate pe rol: Am solicitat ca legea să se aplice și persoanelor care sunt deja implicate în procese SLAPP aflate pe rol, nu doar proceselor viitoare.
Toate amendamentele propuse sunt fundamentate pe standardele Consiliului Europei și ale Uniunii Europene și urmăresc asigurarea unui echilibru real între dreptul de acces la justiție și libertatea de exprimare și participare publică. Rămâne de văzut câte din aceste amendamente vor fi introduse în viitoarea lege și ce formă va avea aceasta la final, dată fiind reticența unora dintre parlamentari de a dezbate și adopta această lege. Deocamdată știm că la Camera Deputaților termenul de adoptare, fie ea și tacită, este 16 aprilie, după care va ajunge la Senat. Vă vom ține la curent cu evoluția proiectului în Parlament.
Citiți și cum arată și se simt procesele SLAPP în viața reală, ce efecte au aceste hărțuieli în instanță asupra cetățenilor români care se luptă cu ele de ani de zile.