APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania
Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org
Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.
Posts
Ministerul Sănătății, obligat de instanță să răspundă la întrebările APADOR-CH privind acțiunile de după Colectiv
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH a câștigat procesul intentat Ministerului Sănătății, pentru că a refuzat să răspundă la întrebările formulate conform Legii 544/2001, pe tema măsurilor luate după accidentul din Clubul Colectiv. Argumentele de tipul „Avem de toate” nu țin în justiție.
În noiembrie 2015 APADOR-CH a cerut tuturor autorităților implicate în operațiunile de salvare a victimelor din incendiu să răspundă la un set de 20 de întrebări menite să informeze societatea dacă autoritățile au fost sau nu capabile să gestioneze eficient situația Colectiv. Dacă celelalte autorități cărora le-am trimis solicitările de informații au răspuns la întrebările care le priveau, Ministerul Sănătății a fost singura instituție care a ignorat obligația legală de a informa, preferând să ne expedieze un răspuns laconic pentru numai două întrebări din cele 20. Conform Legii 544/2001, refuzul autorității de a răspunde la cererile de informații publice se poate combate în justiție.
Instanța a obligat acum ministerul să furnizeze informațiile de interes public cerute de asociație. Decizia justiției, la solicitarea APADOR-CH, a precedat publicarea raportului Corpului de control al guvernului făcut în cazul Colectiv. Din acesta reiese că și inspectorii Guvernului au ajuns la aceeași concluzie ca și noi – că la Colectiv s-a acționat haotic și neprofesionist -, concluzie pe care autoritățile au tot încercat s-o ascundă atât în comunicarea publică din timpul evenimentelor de după Colectiv, cât și prin refuzul de a răspunde unor întrebări pertinente ale societății.
Întrebările noastre, ca și concluziile din raportul Corpului de control al Guvernului, sunt menite să sublinieze nevoia de restructurare și de îmbunătățire a instituțiilor pe care ne bazăm în cazul unor dezastre majore. Ascunderea neputinței instituționale în spatele unor poziții publice de tipul „Avem de toate” ne-a costat vieți omenești în cazul Colectiv și ne va costa alte vieți pe viitor, dacă persistăm în aceeași atitudine opacă.
**
Printre întrebările la care Ministerul Sănătății a refuzat să ne răspundă sunt și acestea:
13. A) Indicaţi fiecare autoritate/entitate dintr-o altă ţară, europeană sau nu, căreia i-aţi solicitat sprijinul/asistenţa/ajutorul
B) Pentru fiecare dintre aceste solicitări, indicaţi la ce dată şi în ce modalitate aţi efectuat-o, precum şi ce aţi solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură suplimentară, transfer răniţi în străinătate etc.)
14. La ce dată şi cine a solicitat Comisiei Europene sprijin/asistenţă/ajutor? Ce s-a solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură, transfer răniţi în străinătate etc.)
15. Dacă solicitarea adresată Comisiei Europene nu a fost făcută chiar în seara producerii incendiului cu zeci de morţi şi peste 160 de răniţi, cum explicaţi întârzierea.
16. Cine a făcut repartizarea răniţilor pe spitale şi care au fost criteriile în funcţie de care răniţii au fost repartizaţi.
17. De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.”
Găsiți aici lista completă a întrebărilor și răspunsurile celorlalte autorități. Așteptăm cu interes răspunsurile Ministerului Sănătății.
A fost sau n-a fost România capabilă să gestioneze tragedia Colectiv?
20 de întrebări puse obsesiv în acele zile fierbinți, la care autoritățile răspund abia acum, și numai amenințate cu judecata.
- A fost sau nu instituit planul roșu de intervenție?
- A cerut sau nu România ajutorul UE pentru răniți?
- A centralizat cineva informațiile privind morții și răniții în acele zile?
- Cine a fost responsabil pentru bâlbele de comunicare între oficiali și familiile vitimelor?
- De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Floreasca?
- Câte paturi pentru arși avem în țara asta, pe bune?
Peste câteva zile, pe 30 ianuarie 2016, se împlinesc trei luni de la tragedia din clubul Colectiv. Multe lucruri s-au spus în timpul ăsta, despre modul în care autoritățile (nu) s-au descurcat în situația dată. Prea multe întrebări au rămas fără răspuns sau au primit răspunsuri diferite, în funcție de cum s-au priceput să mintă diverși oficiali. Trecerea timpului nu pare să ridice, totuși, valul de ceață. Nicio autoritate nu a încercat încă să facă măcar post factum o radiografie a lucrurilor, ca să vedem ce s-a făcut bine, ce s-a făcut rău, ce nu s-a făcut deloc, să învățăm ceva din tragedia asta și să ne descurcăm mai bine datat viitoare.
Am încercat noi, APADOR-CH, să facem asta. [Pentru că tot am moşit Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, după care am ajutat-o, încet, încet să facă primii paşi şi am încercat să o dăm şi la şcoală (care nu prea îi place), am decis să folosim și acum această lege, imperfectă, dar necesară, pentru obţinerea unor informaţii de interes public privind reacţia şi comportamentul autorităţilor în cazul Colectiv.]
Prin urmare, am formulat 20 de întrebări, pe care le-am considerat relevante privind, în special, modul în care au gestionat autorităţile situaţia de la Colectiv.
În luna noiembrie 2015, am adresat cele 20 de întrebări atât Guvernului (Secretariatului General al Guvernului), cât şi Ministerului Sănătăţii (MS) şi Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Guvernul a scăpat cel mai uşor, trimiţând cererea de informaţii la MAI şi MS. (Citește răspunsul Guvernului)
MS a răspuns la doar 2 întrebări din 20, fără a motiva de ce nu răspunde la toate. Am dat în judecată ministerul. Concomitent am adresat şi o reclamaţie administrativă la MS pentru sancţionarea celor vinovaţi de încălcarea Legii nr. 544/2001, dar fără efect.
[box] [/box]MAI a răspuns greu și în trepte. Iniţial ne-au comunicat că vom primi un răspuns de la un departament din cadrul ministerului. După circa o lună nu primisem niciun răspuns. Am formulat o reclamaţie administrativă la MAI pentru sancţionarea celor vinovaţi de încălcarea Legii nr. 544/2001. Ca urmare, am primit de la MAI un răspuns, incomplet însă, care se referea numai la 7 întrebări din 20. Aşa că i-am dat în judecată. După ce i-am dat în judecată, MAI a mai trimis nişte răspunsuri la alte câteva întrebări.
[box]Raspuns MAI reclamatie administrativa
[/box]Totuși, cel puţin o întrebare, cea cu nr. 17, nu a primit niciun răspuns, nici de la MAI, nici de la MS. În esenţă, întrebarea se referă la motivele pentru care nu a funcţionat la data dezastrului de la Colectiv secţia specială de arşi de la Spitalul de urgenţă Floreasca, secţie care era, oficial, inaugurată de mai multă vreme. Chiar astăzi, jurnaliștii de la RISE Project publică o anchetă în care dezvăluie un posibil motiv pentru care secția respectivă nu a funcționat, motiv pentru care, probabil, nici noi nu am primit un răspuns.
Vă punem la dispoziţie informaţiile de interes public, care, până la această dată ne-au fost comunicate de către cele două ministere. Este până la urmă singura radiografie oficială a modului în care a funcționat sistemul în acele zile. Răspunsurile abundă în cuvinte mari menite să creeze impresia că lucrurile au fost sub control, dar dincolo de ele rămân faptele din acele zile: mulți dintre cei 64 de decedați au murit cu zile, pentru că nu au primit îngrijirile corespunzătoare la timp sau au contractat infecții spitalicești.
Pentru o mai uşoară parcurgere, după fiecare întrebare am inserat răspunsul primit de la MAI sau MS. (Răspunsurile complete în format PDF le găsiți în linkurile inserate în text, mai sus)
[box]Ar fi interesant un feedback al celor care citesc întrebările şi răspunsurile ce vor fi prezentate mai jos. Consideraţi că autorităţile au răspuns complet la întrebări? Aţi fi pus şi alte întrebări, pentru obţinerea de informaţii de interes public? Vă așteptăm opiniile.
[/box]Ce am întrebat noi, ce au răspuns autoritățile
În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă solicităm să ne comunicaţi următoarele informaţii de interes public referitoare la incendiul cu victime multiple (zeci de morţi şi peste 160 de răniţi) produs la Clubul Colectiv, la data de 30 octombrie 2015:
- În ce zi, la ce oră şi de către cine a fost activat “planul roşu de intervenţie”
– În seara producerii incendiului din Clubul Colectiv, în urma analizei informațiilor transmise în mod succesiv, în special de la fața locului, la nivelul conducerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov s-a luat decizia de a fi informat, în cel mai scurt timp posibil, prefectul Municipiului București despre producerea acestui eveniment și de a-i solicita activarea Planului Roșu de Intervenție, conform procedurilor de aplicare.
Ca urmare a solicitării venite din partea ISU „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, prefectul Municipiului București a aprobat declanșarea acestei acțiuni care a fost pusă în aplicare la ora 22:50.
[/toggle]Răspuns MS – lipsă
- Care este temeiul legal al declarării acestui plan roşu de intervenţie
– Activarea Planului Roșu de Intervenție se face în baza Ordinului comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 203/1168/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roşu de intervenţie.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Ce prevede, concret, planul roşu de intervenţie, în acest caz.
– Aplicarea Planului Roşu de Intervenţie prevede asigurarea unui răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie în cazul producerii unor accidente colective şi/sau calamităţi, cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, având ca rezultat victime multiple sau având potenţialul de a produce victime multiple.
În cazul evenimentului din Clubul Colectiv, prin declanşarea Planului Roşu de Intervenţie s-a realizat o conducere unică, coordonare medicală unitară, suplimentarea resurselor la locul evenimentului, atât SMURD cât şi SABIF, suplimentarea capacităţii de intervenţie prin alertarea personalului aflat în timpul liber, asigurarea triajului medical al victimelor, precum și acordarea primului ajutor calificat şi asistenţei medicale de urgenţă şi transportul victimelor la nivelul unităţilor şi al compartimentelor de primiri urgenţe.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care sunt autorităţile/entităţile publice care intră sub incidenţa acestui plan roşu de intervenţie
– La nivelul Municipiului Bucureşti, instituţiile implicate pentru punerea în aplicare a Planului Roșu de Intervenție sunt Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – Departamentul U.P.U. – SMURD, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Poliție a Municipiului Bucureşti și Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care sunt obligaţiile suplimentare pentru autorităţile/entităţile publice vizate de planul roşu, faţă de situaţia când un astfel de plan nu este activat.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În ceea ce privește obligaţiile suplimentare în cazul activării Planului Roşu de intervenţie, acestea presupun concentrarea structurilor S.M.U.R.D, existente la nivelul Municipiului Bucureşti şi Judeţului Ilfov, la locul evenimentului, completarea la locul evenimentului, în funcţie de necesitate, cu până la 30% din ambulanţele Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov aflate în tura de serviciu, dar și alertarea personalului care încadrează echipajele medicale aflat în tura liberă şi prezentarea acestuia la locul stabilit (locul evenimentului, subunitate) în vederea suplimentării resurselor.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Planul roşu de intervenţie funcţionează şi în prezent? Dacă nu, până la ce dată (ziua şi ora) a funcţionat.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În cazul incendiului din Clubul Colectiv, la ora 01:30, având în vedere faptul că evoluţia situaţiei operative şi necesarul de resurse umane şi tehnică de intervenţie a fost asigurat, toate victimele de la locul evenimentului fiind transportate la unități spitalicești, inspectorul şef al ISU București-Ilfov a ordonat încetarea aplicabilității Planului Roşu de Intervenţie.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Dacă, în scopul gestionării situaţiei create prin incendiul cu victime multiple a fost constituită şi a funcţionat o celulă de criză sau o altă structură similară. Dacă da, la ce dată a fost constituită, la ce nivel, din cine a fost compusă (componenţa nominală) şi cine a condus-o (numele persoanei). Mai funcţionează şi în prezent? Dacă nu, până la ce dată (ziua şi ora) a funcţionat.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– La nivelul Ministerului Afacerilor Interne funcționează, în regim 24h/24h, Centrul Național de Conducere si Coordonare a Intervenție, format din personal al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal din cadrul Direcției Generale pentru Monitorizarea, Controlul operațional și Inspecția activității serviciilor de Ambulanță și UPU/CPU și personal din cadrul Ministerului Sănătății.
Acest centru are rolul de monitorizare a situației operative la nivel național în domeniul situațiilor de urgență și asistență medicală de urgență şi informarea operativă a persoanelor cu funcții de decizie.
În seara de 30.10.2015, în urma informațiilor primite de la locul evenimentului, și previzionând consecințele grave ale acestuia, la ora 23:50, Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției a fost suplimentat cu personal specializat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Departamentului pentru Situații de Urgență, sub comanda Inspectorului General al IGSU. Având în vedere activitățile suplimentare atribuite DSU, referitor la asigurarea permanenței pe trei din cele șase linii ale Call-center-ului organizat la nivelul MAI pentru furnizarea de informații privind situația pacienților răniți, a fost asigurată prezența, în ture, a colegilor din cadrul departamentului, în plus față de personalul existent pentru activitatea curentă. Nivelul maxim de alertă a fost păstrat pe durata mai multor zile, el fiind coborât gradual până la nivelul de rutină.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Dacă planul roşu de intervenţie prevede existenţa unui comunicator oficial unic şi atribuţiile sale. În caz afirmativ, cine este acest comunicator şi care îi sunt atribuţiile.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În ceea ce privește gestionarea comunicării în cazul declanşării unei asemenea acțiuni, ţinându-se cont de comanda operaţiunilor de salvare, persoana/structura abilitată a menţine relaţii cu mass-media şi implicit publicul, este purtătorul de cuvânt/structura de informare şi relaţii publice a I.S.U. Bucureşti – Ilfov. În acest caz, comunicarea s-a realizat de către purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov, până la momentul preluării comunicării de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne.
Purtătorul de cuvânt al operaţiunii va informa mass-media prin briefinguri de presă care vor avea loc ori de câte ori situaţia operativă o necesită.
Măsurile destinate populaţiei vor fi transmise numai de către purtătorul de cuvânt al operaţiunii (acestea vor fi stabilite conform competenţelor instituţionale specifice).
Pe tot parcursul evenimentului se va respecta legislaţia în vigoare şi drepturile omului, şi nu se vor face referiri directe la victime prin menţionarea de nume, iniţiale, sau starea de sănătate în detaliu.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- A) Cine este responsabil de colectarea de la fiecare spital şi de centralizarea informaţiilor privind situaţia răniţilor, pe durata planului roşu de intervenţie. B) În ce zi, la ce oră și de către cine s-a realizat prima centralizare a situației răniților.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– A) Pe durata aplicării Planului Rosu de Intervenție, directorul operațiunilor de salvare medicală de la fața locului, în urma triajului, a transmis informațiile în dispecerat, în urma cărora medicul coordonator a decis spitalul la care să fie transportați răniți, acesta deținând imaginea de ansamblu a tot ceea ce înseamnă distribuția în spitale a pacienților și, bineînțeles, locurile rămase disponibile.
– B) Centralizarea răniților s-a făcut gradual, începând de la prima victimă evacuată de la locul intervenției și până la finalizarea intervenției (interval orar 30.10.2015. ora 22:43 -31.10.2015, ora 00:30). Pe durata nopții au fost desfășurate acțiuni de transporturi de răniți între spitale, astfel că centralizarea finală cu pacienți internați în fiecare dintre spitalele care au fost implicate a fost disponibilă spre dimineață, în data de 31.10.2015.
Centralizarea a fost realizată prin colaborarea între Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, dispeceratul ISUBIF și unitățile de primiri-urgențe din cadrul spitalelor în care au fost internați pacienții răniți.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Cine este responsabil de comunicarea informaţiilor privind răniţii către public/familiile răniților în această situaţie de plan roşu de intervenţie
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Planul roșu de intervenție se aplică pentru gestionarea unui eveniment cu victime multiple, caracterul acestuia este strict operativ (pentru răspuns la locul evenimentului) și se referă exclusiv la intervențiile prespitalicești, fără a avea legătura cu tratamentul pacienților după internarea acestora în spitale. Pentru informarea privind situația răniților și repartizarea acestora pe spitale, la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției a fost constituit un call-center, asigurat de către personal din cadrul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență (COSU al Ministerului Sănătății), precum și personal suplimentat din cadrul DSU și cadrul altor structuri ale MAI, unde apelanții au primit informațiile solicitate, în limita în care aceastea erau disponibile pentru operatori.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Cine este responsabil de trimiterea familiilor victimelor de la un spital la altul, între spitale, pentru a-şi găsi rudele, în primele zile de după incendiu.
Răspuns MAI – lipsă
Răspuns MS – lipsă
- Cine este responsabil pentru bâlbele de comunicare care au trimis familia unui pacient în Belgia, deși el era transportat în Austria.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În primul rând, menționăm faptul că la nivelul DSU nu s-a ținut legătura în mod direct cu familiile răniților, aceasta fiind asigurată de către medicii din spitale și, în anumite situații, de către Ministerul Sănătății. În ceea ce privește situația semnalată de către dumneavoastră prin intermediul întrebării nr. 12, vă comunicăm explicit următoarele:
În urma discuțiilor demarate, la solicitarea autorităților române, începând cu data de 2.11.2015, o echipă medicală din Belgia, condusă de domnul colonel doctor Serge JENNES – șeful centrului de arsuri din Spitalul Militar Reine Astrid Bruxelles – a venit în 04.11.2015 la București, pentru a-și oferi sprijinul în vederea transferului a opt pacienți din rândul victimelor din incendiu. În acest scop echipa medicală belgiană a vizitat toți pacienții internați în spitalele din București pentru a hotărî care pacienți pot fi transferați. Echipa medicală belgiană a întocmit o listă de priorități formată din 15 pacienți (șase pacienți intubați și nouă pacienți neintubați). Pacientul la care faceți referire era în stare gravă, era intubat și conform prioritizării întocmite de echipa medicală belgiană era prioritatea 4 din rândul pacienților intubați. Trebuie menționat faptul că echipa medicală belgiană avea posibilitatea să transfere, în vederea tratamentului, numai trei pacienți intubați și cinci pacienți neintubați.
În vederea efectuării transferului în străinătate al pacienților, indiferent în care țară din Uniunea Europeană, trebuiesc întocmite anumite formalități. În acest scop toate spitalele care aveau pacienți pe lista de priorități a echipei medicale belgiene au fost notificate în data de 06.11.2015 în vederea pregătirii acestor documente (act de identitate, acordul scris al familiei pentru transfer, bilet de externare în limba engleză și Formularul E 112/S2 întocmite de medicul curant). În funcție de răspunsurile primite de la spitale, echipa medicală belgiană a putut în final să hotărască care sunt cei opt pacienți care vor fi transferați din lista extinsă de 15 pacienți. Din lista pacienților intubați, familia pacientului cu prioritate 3 a refuzat inițial transferul. Ca urmare a fost notificat Spitalul Universitar că pacientul la care faceți referire poate fi transferat în Belgia. Ulterior familia pacientului cu prioritate 3 a revenit asupra deciziei inițiale, anunțând că dorește transferul, ceea ce a determinat modificarea listei, având în vedere că numai trei pacienți intubați puteau să fie preluați de Spitalul Militar Reine Astrid din Belgia, iar pacientul semnalat de dumneavoastră fusese încadrat de către medicii belgieni ca prioritatea 4 între pacienții intubați.
Într-un interval de timp foarte scurt (transferul pacienților către Belgia s-a efectuat în noaptea de 06 spre 07.11.2015) au trebuit întocmite o serie de documente, s-a asigurat comunicarea cu echipele medicale (din Belgia și alte țări europene), cu medicii curanți, cu echipajele care trebuiau să preia pacienții în vederea transportului aerian și s-au elaborat și transmis documentele legate de asigurarea accesului pentru pacienți și pentru echipele medicale la Baza Militară 90, de unde au decolat cele două avioane MapN către Belgia, respectiv Olanda. Din cauza volumului mare de activități care trebuiau derulate într-un interval de timp foarte scurt, s-a produs o regretabilă eroare, în sensul în care Spitalul Universitar nu a mai fost anunțat asupra modificărilor survenite, ulterior anunțului ințial, în lista finală a pacienților care urmau să fie transferați în Belgia. În acest context, lipsa comunicării imediate a acestei schimbări în lista pacienților care urmau să fie transferați a condus la situația regretabilă în care spitalul nu a mai putut informa, în timp util, familia pacientului cu privire la acest aspect. În urma analizei interne efectuate la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, această eroare a fost identificată și asumată ca atare, fiind legată de responsabilitățile pe care departamentul și le-a asumat în contextul situației dificile din momentele respective.
Pentru remedierea situației create, în aceeași zi de 7.11.2015 în care s-a efectuat transferul pacienților în Belgia, Departamentul pentru Situații de Urgență a contactat spitalul AKH care, în conformitate cu informațiile primite de la conducerea spitalului Universitar, deja își exprimase anterior un acord pentru transferul acestui pacient. Astfel, a fost transmis dosarul medical actualizat, precum și formularul E112/S2 și s-a primit în aceeași zi acceptul de transfer astfel încât, vineri, 7.11.2015, la orele 17.00, avionul SMURD a decolat către Viena transportându-l pe acest rănit, care a fost internat în seara aceleiași zile la spitalul AKH din Viena. Asumându-și eroarea regretabilă pentru această situație neplăcută prin care au fost nevoiți să treacă aparținătorii pacientului, DSU a formulat un răspuns la solicitarea familiei, explicând, pe această cale, concret, firul evenimentelor.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- A) Indicaţi fiecare autoritate/entitate dintr-o altă ţară, europeană sau nu, căreia i-aţi solicitat sprijinul/asistenţa/ajutorul
B) Pentru fiecare dintre aceste solicitări, indicaţi la ce dată şi în ce modalitate aţi efectuat-o, precum şi ce aţi solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură suplimentară, transfer răniţi în străinătate etc.)
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– La doar 24 de ore de la internarea pacienților în spitalele din București, au fost inițiate contacte pentru demararea procedurilor necesare transferului răniților către clinici din străinătate și s-a luat legătura în acest sens cu clinici medicale din mai multe țări europene.
De asemenea, la solicitarea directă a familiei sau din inițiative private, au fost solicitați și au ajuns în România și medici din alte țări din afara Uniunii Europene care au evaluat anumiți pacienți în vederea stabilirii indicațiilor pentru transferul acestora la clinici din țările respective.
Pentru obiectivitatea procesului de selecție, DSU și Ministerul Sănătății au luat decizia ca aceasta să se realizeze de către echipe medicale venite de la spitalele primitoare. Special în acest scop, în perioada 4 – 10 noiembrie 2015, echipe medicale din Belgia, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie, Germania și Franța s-au deplasat către București pentru a efectua vizite medicale și pentru a hotărî care pacienți pot fi transferați către clinicile medicale din țările lor. Mai mult decât atât, în procesul de comunicare cu spitalele, s-au implicat și doi voluntari din Norvegia, respectiv Austria.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- La ce dată şi cine a solicitat Comisiei Europene sprijin/asistenţă/ajutor? Ce s-a solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură, transfer răniţi în străinătate etc.)
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
(comun pentru întrebările nr. 14 și 15) – În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Dacă solicitarea adresată Comisiei Europene nu a fost făcută chiar în seara producerii incendiului cu zeci de morţi şi peste 160 de răniţi, cum explicaţi întârzierea.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
(comun pentru întrebările nr. 14 și 15) – În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Cine a făcut repartizarea răniţilor pe spitale şi care au fost criteriile în funcţie de care răniţii au fost repartizaţi.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Repartizarea răniților către spitale a fost făcută în două faze și anume, în prima fază s-a efectuat triajul medical și evacuarea cât mai rapidă de la locul intervenției către spital, posibile cu ajutorul medicilor coordonatori din dispeceratele ISUBIF și SABIF.
În cea de a doua fază, după ce toți răniții au fost evacuați de la locul evenimentului, au fost luate măsuri de transport între spitale în funcție de gravitatea rănilor și, bineînțeles, pentru echilibrarea locurilor și gestionarea corespunzătoare de către personalul medical.
De asemenea, menționăm că un număr important de pacienți a ajuns la spitalele de urgență, în special la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), prin intermediul altor mijloace de transport decât cele ale serviciilor de urgență, ceea ce se întâmplă frecvent în cazul unor astfel de evenimente majore cu victime multiple.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca
Răspuns MAI – întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.
Răspuns MS – lipsă
- De ce nici ambulanţele şi nici spitalele/secțiile de arși din România nu au în dotare Cyanokit – un antidot pentru inhalarea de noxe rezultate din incendii – în condițiile în care medicamentul este pe piață din 2007 şi, potrivit relatărilor din presă, este folosit de alte ţări (SUA, Marea Britanie, Franţa) în procedurile de urgenţă privind victimele incendiilor.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În ceea ce privește dotarea ambulanțelor cu Cianokit, din informațiile noastre, acest produs nu are autorizație de punere pe piață pentru România. Pe de altă parte, conform referințelor medicale de specialitate, produsul Cianokit-ul nu este utilizat în mod curent în terapia intoxicațiilor cu cianuri, nici măcar în țările dezvoltate și nu este inclus în protocoalele terapeutice obligatorii pentru pacienții cu arsuri. Spre exemplu, o statistică realizată în Marea Britanie arată că 80% dintre unitățile de primiri urgențe din această țară nu utilizează tratamentul cu Cianokit în mod curent. Menționăm, de asemenea, că principala substanță activă din Cianokit este hidroxicobalamina, care este o formă de Vitamina B12; din informațiile pe care le avem, Vitamina B 12 a fost utilizată în spitalele din România pentru tratamentul pacienților care au fost răniți în incendiul de la clubul Colectiv.
Mai mult decât atât, referitor la dotarea echipajelor de intervenție de pe ambulanțe cu acest kit, subliniem faptul că, deoarece semnele și simptomele unei intoxicații cu cianuri nu sunt specifice, diagnosticul nu se poate pune în prespital, fiind necesare investigații suplimentare de specialitate. Tratamentul unei intoxicații acute se bazează în special pe decontaminare, susținerea funcțiilor vitale, transportul la spital pentru continuarea tratamentului, investigații suplimentare de specialitate și inițierea tratamentului specific, dacă acesta există.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care este numărul total al paturilor funcționale, special destinate pentru arși, în spitalele din București în acest moment şi care este defalcarea lor pe fiecare spital. Întrebarea nu se referă la numărul paturilor care pot fi amenajate ad-hoc, ci doar la cele special construite şi dotate pentru această destinaţie.
Răspuns MAI – întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MS” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]– Numărul paturilor aprobate/avizate la nivelul spitalelor din București pentru arși și defalcarea acestora pe sptiale 51, din care:
- Spitalul Clinic de Urgență Floreasca – 6 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 10 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, reparatorie și Arsuri – 28 paturi
- Spitalul Clinic Universitar de Urgență Miliatar Central „Dr. Carol Davila” – 5 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență „Dr. Agripa Ionescu” București – 2 paturi.
[/toggle]
- Care este numărul total al paturilor funcționale, special destinate pentru arși, în spitalele din România în acest moment şi care este defalcarea lor pe fiecare judeţ. Întrebarea nu se referă la numărul paturilor care pot fi amenajate ad-hoc, ci doar la cele special construite şi dotate pentru această destinaţie.”
Răspuns MAI – întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MS” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]– În țară 205 paturi, din care:
- Alba – 2 paturi
- Arad – 5 paturi
- Argeș – 10 paturi
- Bacău – 21 paturi
- Bihor – 5 paturi
- Bistrița Năsăud – 5 paturi
- Botoșani – 5 paturi
- Buzău – 10 paturi
- Cluj – 5 paturi
- Dolj – 10 paturi
- Galați – 15 paturi
- Gorj – 6 paturi
- Hunedoara – 10 paturi
- Iași – 25 paturi
- Maramureș – 8 paturi
- Mureș – 6 paturi
- Olt – 10 paturi
- Prahova – 9 paturi
- Satu Mare – 10 paturi
- Sălaj – 3 paturi
- Sibiu – 5 paturi
- Timiș – 10 paturi
- Tulcea – 10 paturi
[/toggle]
Cum a stabilit CNCD că posesorii de abonamente telefonice sunt discriminați
CNCD, organism independent menit să apere cetățenii de potențiale acte de discriminare, prestează la cerere puncte de vedere croite după cum are nevoie clientul, iar când este chestionat despre baza legală a acestor opinii pe care le emite răspunde într-un limbaj prețios ce abundă în latinisme, demn de un Rică Venturiano cu pretenții pseudojuridice. Concluzia lecturării acestora este că CNCD știe niște termeni juridici pe care-i folosește lăutărește, ca să dea pe spate audiența, dar nu poate răspunde concret la niște întrebări clare, ce privesc activitatea pentru care membrii consiliului sunt plătiți cu salarii de secretari de stat.
Cum și când răspunde CNCD la o cerere de informații publice
Totul a început în ianuarie 2015, când Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a intervenit în dezbaterea publică generată de Legile Big Brother, susținând voalat tabăra serviciilor, care doreau înregistrarea tuturor posesorilor de cartele telefonice preplătite. CNCD a emis atunci un „punct de vedere” – un fel de struțo-cămilă administrativă fără efecte juridice – în care spunea că posesorii de abonamente de telefonie ar fi discriminați, în raport cu posesorii de cartele, întrucât ei pot fi prinși mai ușor de autorități dacă încearcă să facă fapte rele. (Detalii aici).
Punctul de vedere al CNCD contravenea principiului comercial al cererii și ofertei, dar mai mult decât atât el implica o instituție importantă cu rol de arbitraj și sancționare într-o dezbatere în care nu avea ce să caute, nici de o parte nici de cealaltă.
Ca să aflăm și noi ce a stat la baza acestui „punct de vedere”, cum a stabilit CNCD discriminarea asta și cu ce alte ocazii s-a mai pronunțat în acest mod, am făcut, la 19 ianuarie, o solicitare conform Legii 544/2001 către instituție. Mai întâi ca persoană fizică, am întrebat următoarele:
[box type=”download”]1. Care este prevederea legală în baza căreia CNCD poate adopta „puncte de vedere”?
2. Care este denumirea actului prin care CNCD adoptă puncte de vedere?
3. Care este denumirea și numărul actului prin care CNCD a adoptat la data de 14.01.2015 punctul de vedere cu privire la colectarea de date pentru deținătorii de cartele prepay? Cu ce majoritate a fost adoptat acest act (câte voturi pentru, câte împotrivă)? Unde este publicat acest act și cum poate fi consultat?
4. Câte puncte de vedere a adoptat CNCD în perioada 2010-2014, defalcat pe fiecare an? Vă solicit să indicați locul unde sunt publicate aceste acte.
[/box]Au trecut 40 de zile de la trimiterea/primirea cererii, timp în care am solicitat telefonic de două ori informații despre stadiul lucrării și am primit un email în care ni se spunea că cererea se pierduse, dar că va fi analizată și vom primi răspuns în timp util. Într-un târziu, în luna martie, am primit un răspuns complet în afara subiectului, încheiat cu o frază tip, în care se spunea că dacă nu suntem satisfăcuți de răspuns să nu-i mai sunăm.
Am reluat același set de întrebări în luna aprilie, de data asta trimise în numele APADOR-CH. La întrebările de mai sus, trimise la data de 29 aprilie 2015, am primit la data de 10 iunie răspunsul de mai jos. Juriștilor de la CNCD, girați de semnătura președintelui instituției, Astalos Csaba, le-a luat o lună și 10 zile ca să elaboreze un răspuns plin de prețiozități pseudojuridice, ca un text scris de Rică Venturiano, studinte în drept și publicist, care vrea să epateze damele cu cunoștințele sale de limbă latină:
Răspunsul CNCD la întrebările concrete trimise de APADOR-CH
După cum puteți vedea, el nu răspunde de fapt la niciuna dintre cele 4 întrebări, ba mai mult decât atât, deși spune la final că ne atașează toate punctele de vedere emise de instituție în perioada solicitată, între aceste puncte de vedere lipsește, care credeți? Exact cel privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie.
În concluzie, au trecut șase luni de când CNCD și-a dat cu părerea despre cartelele pre-pay versus abonamente, am făcut două solicitări de informații publice la care ni s-a răspuns târziu și pe lângă subiect, fără să ni se răspundă de fapt la ce întrebasem. Nu am aflat de ce consideră CNCD că posesorii de abonamente sunt discriminați, dar am aflat că aceste puncte de vedere sunt oricum niște vorbe în vânt, fără valoare juridică, pe care adrisantul le poate asuma sau ignora, după cum dorește dumnealui, că CNCD nu se supără.
Dacă vreți să știți cine sunt membrii CNCD și cum au fost ei „aleși” acolo, citiți această relatare.
UPDATE: 16 iunie 2015
CNCD ne-a transmis în cele din urmă punctul de vedere privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie, document pe care-l publicăm integral în cele ce urmează. De remarcat că în cuprinsul textului, atât furnizorii de servicii de telefonie, cât și alte autorități, au menționat că abonații și posesorii de cartele nu se află în aceeași situație, deci nu se poate vorbi despre discriminare între ei, din punct de vedere legal, și chiar Colegiul director al CNCD își însușește acest punct de vedere, pentru ca un paragraf mai jos să nege acest lucru și să susțină că … există discriminare.
[box type=”alert”]
„12. Analizând punctele de vedere depuse la dosar, Colegiul director constată că din perspectiva raportului contractual dintre furnizorul de servicii de telefonie mobilă/date/internet, persoana deținătoare a unui abonament se află într-o situație diferită față de acele persoane care achiziționează cartele prepay. Prima categorie de persoane optează pentru plata serviciilor ulterior prestării acestora, pe când cea de a doua categorie plătește în avans un serviciu determinat.
13. Totuși, raportat la obiectul punctului de vedere solicitat, Colegiul director constată că cele două categorii de persoane sunt în situație comparabilă. Astfel, indiferent de modalitatea de achiziționare a serviciilor de telefonie mobilă/date/internet, (atât persoanele care sunt posesori ai unui abonament, cât și cele posesoare al cartelelor prepay) toți consumatorii au obligația să utilizeze aceste servicii cu bună credință, în scopuri legale, fără a se folosii de aceste instrumente de comunicare în săvârșirea de infracțiuni. Din această perspectivă, există un tratament diferențiat în fața legii între cele două categorii: posesorii de abonamente telefonice/date/internet au obligația de a oferii datele de identificare operatorilor, pe când beneficiarii cartelelor prepay nu. Autoritățile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării și tragerii la răspundere legală a acelor deținători de cartele prepay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea credință, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave. Situația existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare.” *
—
* am păstrat forma gramaticală a autorului textului
[/box]Citiți Punctul de vedere al CNCD integral
Cum folosești deștept Legea 544/2001 ca să obții informații publice
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Ce înseamnă informaţii de interes public?
Toate informaţiile care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici sunt informaţii de interes public şi oricine le poate cunoaşte. Excepţiile sunt detaliate de Legea nr.544/2001 şi privesc unele categorii de informaţii din domenii ca: siguranţa naţională, activităţile comerciale, datele personale sau procedurile judiciare.
Cum poţi afla informaţii de interes public?
Informaţiile de interes public pot fi comunicate din oficiu de autorităţile/instituţiile publice sau ca urmare a cererii tale.
Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să le pună la dispoziţie, din oficiu şi într-o formă accesibilă şi concisă, informaţii cum ar fi:
– cele despre organizarea şi funcţionarea lor,
– datele lor de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice),
– sursele financiare, bugetul sau bilanţul contabil.
Dacă doreşti să obţii o informaţie de interes public, adresează o cerere direct autorităţii/instituţiei publice, indiferent dacă este vorba despre o informaţie care trebuie pusă din oficiu la dispoziţia publicului său nu.
Cererea trebuie să cuprindă:
– informaţia solicitată;
– denumirea şi sediul autorităţii/instituţiei publice;
– numele, prenumele şi semnătura ta şi adresa unde să ţi se comunice răspunsul (atenţie, legea nu prevede că trebuie să indici domiciliul tău, ci doar adresa unde soliciți să ţi se comunice răspunsul, adresă care poate fi alta decât domiciliul – conform art. 6 al. 3 lit. c din Legea nr. 544/2001).
Trimite cererea prin poştă. Dacă ai adresat greşit cererea, autoritatea/instituţia publică trebuie să o trimită autorităţii competente în 5 zile de la primire şi să te informeze despre aceasta.
După ce a primit cererea ta, autoritatea/instituţia publică este obligată să îţi răspundă:
– în 5 zile, dacă refuză să îţi comunice informaţia;
– în 10 zile, comunicându-ţi informaţia sau înştiinţarea că informaţia este complexă şi sunt necesare 30 de zile pentru un răspuns;
– în 30 de zile, comunicându-ţi informaţia complexă solicitată.
Pentru ziarişti, există o reglementare specială, favorabilă acestora:
– Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore (art. 8 al. 5 din Legea nr. 544/2004). În cazul informatiiilor solicitate în scris de către mijloacele de informare în masă, se aplică regulă din art. 29 lit. a din HG 123/2002, care prevede că structurile sau persoanele responsabile de relaţia cu presa a instituţiei sau autorităţii publice respective sunt obligate să furnizeze ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă.
– Legea nu prevede pentru ziarişti vreo condiţie de acreditare pentru a solicita şi a primi informaţii de interes public. De altfel, nici “simplii cetăţeni” nu au nevoie de vreo acreditare/permis pentru a solicita şi obţine informaţii de interes public. Acreditarea este necesară numai pentru prezenţa fizică a ziaristului în sediul sau la activităţile autorităţii ori instituţiei publice, la care accesul presei este permis. (art. 30 al. 1 din HG 123/2002)
Ce faci dacă autoritatea publică refuză să-ţi comunice informaţia solicitată?
În cazul în care autoritatea publică:
– ţi-a comunicat că refuză să-ţi transmită informaţia solicitată;
– nu ţi-a răspuns în nici un fel;
– ţi-a răspuns necorespunzător/parţial,
Ai la dispoziţie 2 opţiuni:
1) formulezi o reclamaţie administrativă (la conducătorul respectivei autorităţi/instituţii publice)
2) în paralel cu formularea reclamaţiei administrative sau direct, fără a formula o astfel de reclamaţie, te adresezi tribunalului (dai în judecată autoritatea/instituţia publică)
Important! Nu trebuie să aștepți răspuns la reclamația administrativă, pentru că poți pierde termenul de acționare în instanță. E bine să mergi în paralel cu cele două căi (în interiorul celor 30 de zile), iar dacă răspunsul la reclamație te va mulțumi îți poți retrage atunci acțiunea din instanță.
Dacă formulezi o reclamaţie administrativă, aceasta trebuie să cuprindă aceleaşi menţiuni ca şi cererea iniţială, plus motivele pentru care consideri că legea a fost încălcată. Trimite reclamaţia conducătorului autorităţii publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Modele de reclamaţie administrativă sunt prezentate în anexele 2a şi 2b la HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.
Dă instituția în judecată. E gratis, dar…
Dacă te adresezi direct tribunalului, în plângere trebuie să ceri ca instanţa de judecată să constate că informaţia solicitată este de interes public şi să oblige autoritatea/instituţia publică să ţi-o comunice în scris într-un termen determinat.
Depune plângerea, la alegere, la tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliezi sau la tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru plângere.
Secţia de contencios administrativ a tribunalului va judeca plângerea ta. Dacă nu eşti mulţumit de soluţia instanţei, poţi să o ataci cu recurs, pe care îl depui la tribunal, în termen de 15 zile de când ţi-a fost comunicată hotărârea. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru recurs, care va fi judecat de curtea de apel. Hotărârea curţii de apel (sau hotărârea tribunalului atunci când nu a fost atacată cu recurs) este definitivă.
Instituţia/autoritatea publică obligată prin hotărâre judecătorească definitivă să îţi comunice informaţia trebuie să o facă fără vreo înştiinţare sau somaţie prealabilă. Comunicarea informaţiei se face în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii judecătoreşti, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Important! Acțiunea în instanță este gratuită, nu trebuie să plătești nicio taxă, dar există un risc: dacă pierzi procesul, iar partea adversă (instituția dată în judecată pentru că nu a răspuns la solicitare) și-a angajat un avocat, îi vei plăti acestuia onorariul. Iar avocatul angajat de instituție poate fi adesea unul foarte scump, este o practică de a descuraja cetățenii să meargă în justiție cu cererile de informații publice.
Ce faci dacă nu se rezolvă nici cu tribunalul
Dacă instituţia/autoritatea publică nu comunică informaţia nici după ce a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, va trebui să te adresezi, din nou, instanţei de judecată, în baza articolului 24 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ. Trebuie să ceri obligarea conducătorului instituţiei, în nume propriu, la plata unei amenzi către stat în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea este scutită de taxă de timbru. Poţi să ataci hotărârea instanţei cu recurs.
În prezent*, neexecutarea din motive imputabile a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate de instanţa de contencios administrative nu mai constituie o infracţiune distinctă, prevăzută ca atare în lege. Această neexecutare culpabilă a unei hotărâri judecătoreşti definitive ar putea fi totuşi încadrată, în anumite condiţii ce ţin de specificul cazului, în infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.297 Cod penal.
Cum pot acționa ziariștii în instanță
Aceleaşi reguli de procedură privind formularea reclamaţiei administrative şi sesizarea instanţei de judecată se aplică pentru orice solicitant de informaţii, inclusiv ziarişti/mijloace de comunicare în masă.
Dacă solicitarea (cererea) de informaţii a fost formulată de ziarist (semnată ca persoană fizică, dar cu menţiunea că este ziarist), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele acelui ziarist, iar nu de către ziarul/organul media la care activează.
Numai dacă respectiva cerere de informaţii nu a fost formulată în numele ziaristului, ci în numele ziarului/organului de presă (ceea ce presupune că acea cerere să fie semnată nu de ziarist, ci de persoana cu funcţie de conducere care poate angaja juridic ziarul/organul de presă), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele ziarului/organului de presă.
_________
* După abrogarea art. 24 al. 3 din Legea nr. 554/2004 prin art. 161 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi după modificarea întregului art. 24 prin art. IV din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.
Modele de cereri și plângeri administrative:
Model cerere de informații publice
Denumirea autorității sau instituției publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sediul/Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Stimate domnule/Stimată doamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,
Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informațiile solicitate): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Doresc ca informațiile solicitate să îmi fie furnizate, în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (opțional): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sunt dispus să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris).
Vă mulțumesc pentru solicitudine, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (semnătura petentului)
Numele și prenumele petentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Profesia (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Model reclamație administrativă
Denumirea autorității sau instituței publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sediul/Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Stimate domnule/Stimată doamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,
Prin prezenta formulez o reclamație administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, întrucât la cererea nr. . . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . . . . am primit un răspuns negativ, la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., într-o scrisoare semnată de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (completați numele respectivului funcționar).
Documentele de interes public solicitate erau următoarele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele considerente: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informațiile de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.
Vă mulțumesc pentru solicitudine, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(semnătura petentului)
Numele și adresa petentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
The Different Prices of Public Information in Romania
In the past few months, APADOR-CH has been verifying the practice of asking for money in exchange for documents that constitute public information, as created by local and regional public authorities, which provide information to citizens under Law no. 544/2001.
The main hypothesis of the study was that some institutions restrict public access to documents by imposing discouraging rates in exchange for this access. The hypothesis was confirmed, and the practiced rates sometimes exceeded our worst fears. In addition, we found that tariffs are more restrictive in the case of smaller institutions, and institutions which are less visible to the public.
High prices for public information
In order to complete the study, 89 requests for public information were submitted to public authorities: 41 to county councils, one to the General Council of Bucharest, 41 to local councils of county towns and six to the local councils of Bucharest’s districts. Data collection was conducted in 2014, between May and June.
Only 79 of them replied to our request. The addressed questions were related to the cost of photocopying documents provided under Law 544/2001, per A4 sheet, and information on the local normative act that determined the said cost and information on the amounts received by the institution as a result of levying such charges.
After analyzing the gathered information, we found that the average amount requested by authorities for a photocopy was of 1.41 lei/A4 sheet (about 0.30 euros), well above the general price of photocopies, which is below 0.5 lei (0.10 euros).
The absolute champion of ridiculously high tariffs is the Drobeta-Turnu Severin City Council (located in south-western Romania), which established a fee of 18 lei/page (4.4 euros) for any requested document, with the exception of those required by courts, prosecutors’ offices and other authorities. Other counties have just as arbitrarily set up lower rates of 1 euro or less per an A4 sheet.
Revenue “insignificant” compared to burden imposed
There are also 9 institutions that do not charge any fees for such services – the county councils from Bihor, Maramures, Satu Mare and Vaslui and the local councils from Botosani, Braila, Cluj-Napoca and Satu Mare. And the way they justify such practices is more than reasonable:
“The City of Botosani never requested and does not request money for photocopying documents which are provided to those who solicit public information. This decision was made after finding that the costs of an A4 sheet are of 0.04 lei and the number of documents requested through this procedure is very small; therefore the amounts received by establishing charges would be insignificant when compared to the discomfort caused to the applicant.”
The total sum received through this procedure, in the studied counties, during 2013 and 2014 (January to May), amounted to 236,638 lei (about 53,000 euros). More than three quarters of this – 192,000 lei (about 43,000 euros) – was received by the Drobeta-Turnu Severin City Council, the council that charges 18 lei/page.
On average, an institution collected 282 lei (64 euros) during 2013 and the first five months of 2014. This amount is completely insignificant when compared to the budgets of those institutions. Moreover, it can be assumed that the mere processing of these amounts costs more.
APADOR-CH urged the authorities to abolish charges for providing public information to citizens, or, where possible, to provide it in electronic format.
A geospatial interpretation of the results can be found here. (Romanian version)
Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique
APADOR-CH a verificat în ultimele luni practica autorităților locale și județene de a cere bani pentru documentele cu informații publice furnizate cetățenilor, în temeiul Legii nr. 544/2001.
Ipoteza principală de lucru a fost aceea că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante. Ipoteza a fost confirmată, iar tarifele descoperite ca urmare a acestei cercetări au depășit, pe alocuri, cu mult orice așteptări. În plus am descoperit să tarifele sunt cu atât mai restrictive cu cât instituțiile care le percep sunt mai mici sau mai puțin vizibile publicului larg.
În cadrul proiectului au fost trimise solicitări de informații de interes public unui număr de 89 de autorități publice locale după cum urmează: 41 de consilii județene, Consiliul General al Municipiului București, 41 de consilii locale ale municipiilor reședință de județ și 6 consilii locale ale sectoarelor Municipiului București. Colectarea datelor s-a realizat în mai-iunie 2014.
Numai 79 dintre adresanți au răspuns. Întrebările au vizat costul stabilit pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001, actul normativ local în baza căruia a fost stabilit respectivul cost, și sumele încasate de instituție ca urmare a perceperii acestor tarife.
În urma procesării informațiilor primite am aflat că media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de 1,41 lei/pagină A4, mult peste prețul pieței care se situează sub 0,5 lei.
În hărțile de mai jos puteți vedea situația pe județe și consilii locale, dând click pe fiecare județ în parte
Campionul absolut al exagerării tarifelor practicate – Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.
La polul opus, avem o listă de nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif – consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare. Iar justificarea este rezonabilă:
[quote]Municipiul Botoșani nu a solicitat și nu solicită sume cu destinația fotocopiere documente solicitanților de informații publice. Motivul pentru care s-a hotărât acest fapt este acela că s-a constatat că pentru o pagină format A4 costul este de 0,04 lei, documentele solicitate sunt în număr foarte mic, astfel că suma încasată ar fi nesemnificativă în raport cu disconfortul produs solicitantului.[/quote]Sumele totale încasate pe parcursul anului 2013 și până în luna mai a anului 2014 se ridică la 236.638 de lei. Din această sumă mai mult de trei sferturi – 192.000 lei – o reprezintă sumele încasate de Consiliul local Drobeta Turnu-Severin, campionul prețurilor mari care încasează 18 lei/document. Sume semnificativ mai mari decât celelalte instituții a încasat și Consiliul local Sibiu – 27.154 lei. Restul de bani – 17.485 lei – reprezintă veniturile realizate de pe urma copierii documentelor de către 62 de instutuții. Reiese că, în medie, o instituție a realizat pe parcusul anului 2013 și în primele cinci luni din 2014 venituri totalizând 282 de lei. Suma este insignifiantă în raport cu bugetele autorităților respective. Mai mult, se poate estima că simpla procesare contabilă a acestor sume costă mai mult decât încasările.
*Hărțile au fost făcute cu ajutorul cercetătorilor de la geo-spatial.org, în cadrul laboratorului media experimental Sponge.
Recomandările APADOR-CH:
- la nivel normativ – eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii liberului acces la informații de interes public, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. Rațiunea menținerii unui tarif pentru fotocopierea documentelor mari are în vedere două aspecte: neîmpovărarea instituțiilor fără resurse financiare consistente și descurajarea abuzului de drept;
- la nivel de practică – renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.
Acest studiu a fost realizat şi publicat în cadrul unui proiect al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Balkan Trust for Democracy. Proiectul țintește îmbunătățirea accesului la informații de interes public precum și a procesului de consultare publică.
Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Raport de evaluare a tarifelor percepute de autorităţile locale pentru eliberarea de fotocopii ale documentelor solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public
Acest studiu a fost realizat şi publicat în cadrul unui proiect al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Balkan Trust for Democracy. Proiectul țintește îmbunătățirea accesului la informații de interes public precum și a procesului de consultare publică.
Cercetarea de față a încercat să evalueze practica autorităților locale în ce privește furnizarea de fotocopii după documente la solicitările formulate în temeiul Legii nr. 544/2001.
Ipoteza principală de lucru a fost aceea că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante. Formularea acestei ipoteze s-a bazat pe experiențele anterioare ale asociației, dar și pe situații recente semnalate de cetățeni. De exemplu, în primăvara acestui an, un cetățean ne-a semnalat că i s-a solicitat să achite un tarif de aproximativ 1,75 lei pentru o pagină A4.
O a doua ipoteză a fost aceea că astfel de practici restrictive sunt cu atât mai răspândite cu cât instituția respectivă este mai puțin vizibilă publicului larg. Sau ca astfel de practici restrictive să fie întâlnite cu atât mai des cu cât autoritățile respective sunt mai mici.
Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor instituţiilor publice la cereri de informaţii adresate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, şi prin analiza datelor deja deținute de asociație în urma experienței proprii în domeniu.
Au fost adresate chestionare formulate ca cereri de informații de interes public unui număr de 89 de autorități publice locale după cum urmează:
– 41 de consilii județene,
– Consiliul General al Municipiului București,
– 41 de consilii locale ale municipiilor reședință de județ și
– 6 consilii locale ale sectoarelor Municipiului București.
Colectarea datelor s-a realizat în mai-iunie 2014.
Din punctul de vedere al relevanţei cercetării, rata de răspuns este satisfăcătoare (trebuie totuşi precizat că răspunsul instituţiilor publice la cereri de informaţii de interes public este o obligaţie legală şi nu o favoare).
Au răspuns cererilor de informaţii 79 dintre adresanți, după cum urmează:
– 37 din cele 41 de consilii judeţene chestionate (nu au răspuns CJ Alba, CJ Argeș, CJ Iași şi CJ Vâlcea),
– CGMB şi
– 41 din cele 47 de consilii locale municipale și de sector (nu au răspuns consiliile locale din: Reșița, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Vaslui și Sectorul 5).
Dintre răspunsurile primite, 6 nu au conținut informațiile solicitate astfel că au fost excluse din analiză consiliile județene Botoșani, Prahova, Suceava și consiliile locale Focșani, Sectorul 1 și Sectorul 2. În consecință, analiza statistică a datelor a fost realizată luînd în considerare 73 de răspunsuri primite.
Întrebările adresate autorităţilor s-au referit la:
1. Costul stabilit pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001.
2. Actul normativ prin care a fost stabilit acest cost (număr, data, emitent act) și modalitățile de consultare ale actului normativ prin care a fost stabilit costul (dacă e postat pe internet, iar dacă nu, cum poate fi consultat).
3. Sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a documentele solicitate în baza Legii 544/2001, în perioada 1.01.2013 - la zi, defalcat pe anii 2013 şi 2014.
Analiza datelor:
- Costul copierii.
Media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de 1,41 lei/pagină A4, mult peste prețul pieței care se situează sub 0,5 lei.
Campionul absolut al exagerării tarifelor practicate – Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.
Contactați telefonic pentru a clarifica sensul sintagmei orice document și pentru a afla tariful exact ale unei pagini, responsabilii instituției au afirmat că nu este stabilit un preț pe pagină pentru că, de regulă, se solicită cam același tip de documente (fotocopii după documentații urbanistice) care conțin inclusiv pagini A3 și al căror preț de fotocopiere a fost estimat la 18 lei. Responsabilii nu au putut însă să răspundă dacă/ce tarif este aplicat unor cereri de alt tip, de exemplu unei cereri prin care se solicită fotocopia unui document dintr-o singură pagină și au afirmat că au sesizat că există o problemă pe care o vor remedia cu ocazia aprobării taxelor pentru anul viitor.
Pe locul doi în topul celor mai scumpe tarife practicate se situează Consiliul local Bacău, care percepe 5 lei/pagină, urmat de CL Tulcea și CJ Cluj care percep câte 4 lei/pagină. Alte opt autorități au stabilit tarife de 3 lei/pagină. În total, 41 dintre cele 73 de instituții incluse în analiză au prețuri mai mari de 50 de bani/pagină.
Datele de mai sus se constituie o bază factuală pentru a afirma că prima ipoteză de lucru se confimă.
La polul opus, avem o listă de nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif – consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare.
Unele dintre acestea justifică perfect rezonabil neaplicarea vreunei taxe. De exemplu:
Municipiul Botoșani nu a solicitat și nu solicită sume cu destinația fotocopiere documente solicitanților de informații publice. Motivul pentru care s-a hotărât acest fapt este acela că s-a constatat că pentru o pagină format A4 costul este de 0,04 lei, documentele solicitate sunt în număr foarte mic, astfel că suma încasată ar fi nesemnificativă în raport cu disconfortul produs solicitantului.
Un alt exemplu de bună practică în acest sens este și CJ Hunedoara care a stabilit un tarif de 50 de bani/pagină însă nu îl aplică decât dacă documentele solicitate au mai mult de 30 de pagini și nu pot fi comunicate decât fizic, nu în format electronic. De altfel, mai mulți dintre respondenți au afirmat că transmit documentele în format electronic și nu percep taxe.
Mediile costurilor calculate separat pe categorii de autorități sunt semnificativ diferite. Astfel, la nivelul consiliilor județene media tarifelor este de 1,03 lei/pagină, iar la nivelul consiliilor locale este de 1,62 lei/pagină.
Ca urmare, putem afirma că și cea de-a doua ipoteză de lucru se confirmă.
- Actul normativ prin care a fost stabilit costul (număr, data, emitent act) și modalitățile de consultare.
Majoritatea instituțiilor care au stabilit taxe pentru eliberarea de documente fac acest lucru anual, prin hotărârea care se referă la cuantumurile tuturor taxelor aplicabile pe parcursul unui an. Aceste acte normative sunt lungi și greu de parcurs. Ca urmare, deși, de regulă (61 din cele 73 de consilii) hotărârile sunt publicate online, este destul de greu pentru cetățeni să se informeze corect cu privire la tariful pentru eliberarea documentelor.
- Sumele totale încasate pe parcursul anului 2013 și până în luna mai a anului 2014 se ridică la 236.638 de lei. Din această sumă mai mult de trei sferturi – 192.000 lei – o reprezintă sumele încasate de Consiliul local Drobeta Turnu-Severin, campionul prețurilor mari care încasează 18 lei/document. Sume semnificativ mai mari decât celelalte instituții a încasat și Consiliul local Sibiu – 27.154 lei. Restul de bani – 17.485 lei – reprezintă veniturile realizate de pe urma copierii documentelor de către 62 de instutuții. Reiese că, în medie, o instituție a realizat pe parcusul anului 2013 și în primele cinci luni din 2014 venituri totalizând 282 de lei. Suma este insignifiantă în raport cu bugetele autorităților respective. Mai mult, se poate estima că simpla procesare contabilă a acestor sume costă mai mult decât încasările.
Găsești aici rezultatele studiului în două hărți interactive
Concluzii:
- se confirmă ipoteza că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante;
- practicile sunt foarte diferite de la instituție la instituție, astfel că cetățenii nu știu la ce să se aștepte atunci când solicită informații de interes public de la diverse autorități. În același timp se confirmă cea de-a doua ipoteză a studiului conform căreia practicile restrictive sunt mai răspândite cu cât instituția respectivă este mai puțin vizibilă publicului larg. Ca urmare, cetățenii obișnuiți care interacționează cu autorități publice locale, cum ar fi consiliile locale orășenești sau comunale, sunt cei mai afectați de aceste practici care descurajează implicarea și participarea publică;
- veniturile obținute nu sunt consistente astfel că rațiunea economică a menținerii acestor tarife nu se susține.
Recomandări:
la nivel normativ – eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii liberului acces la informații de interes public, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. Rațiunea menținerii unui tarif pentru fotocopierea documentelor mari are în vedere două aspecte: neîmpovărarea instituțiilor fără resurse financiare consistente și descurajarea abuzului de drept;
la nivel de practică – renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.
Towards essential improvements in FOIA and Sunshine laws in Romania
During the period February to June 2014 APADOR-CH will resume an old project which seeks to improve free access to public information (Law 544/2001) and the public consultation process (Law 52/2003). The title of the project is „Towards Essential Improvements in FOIA and Sunshine Laws in Romania” and is funded by the Balkan Trust for Democracy.
APADOR-CH is one of the main promoters of these two laws and their proper monitoring. Through extensive monitoring we have found that these two laws and principles they promote are often undermined by a series of practices.
In our continuous efforts to uphold these laws, we want to document and challenge two of these practices.
– First we want to look at how freedom of information is undermined by photocopying prices charged by public institutions. We want to see what the price is, in various public institutions in the country, to obtain a copy of a record public.
– We also want to challenge the misuse of emergency ordinances. We noted that ordinances are used excessively, the legislative process and the principle of public consultation being circumvented. We want to document this practice and to exert pressure on the Ombudsnam to appeal it to the Constitutional Court.
Results:
Pe cine păzesc jandarmii la Pungești?
În urmă cu o lună de zile o echipă de la APADOR-CH a făcut o vizită în comuna Pungești din Vaslui, acolo unde localnicii se opun explorării gazelor de șist. Din data de 8 decembrie 2013 sătenii trăiesc într-o stare de asediu, fiind legitimați și terorizați permanent de dispozitivele de jandarmi și polițiști care filtrează accesul în comună. Lucrurile nu s-au schimbat nici azi. Efective importante ale forțelor de ordine din județ sunt dislocate în comună, cu costuri ce împovărează bugetul de stat și fără o motivație concretă.
Așa cum am arătat în raportul întocmit cu ocazia vizitei la Pungești, APADOR-CH contestă modul în care a fost instituită „zona specială de siguranță publică” și faptul că această procedură ținută până acum la secret restrânge drepturi fundamentale ale cetățenilor din Pungești.
[box type=”alert”]Localnicilor li s-au retrâns dreptul la liberă circulație (Art. 25), dreptul la libertatea de exprimare (Art. 30), dreptul la informație (Art. 31), dreptul la liberă întrunire (Art.39). Amintim că restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale este acceptabilă, conform CEDO, numai dacă sunt îndeplinite simultan trei condiții: să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate democratică. Ultima dintre cele trei condiții presupune, printre altele și nevoia ca măsurile restrictive să fie proporționale cu scopul legitim urmărit.[/box]Întrucât autoritățile continuă să mențină dispozitivele de pază în comună, în pofida tuturor protestelor și întrebărilor venite din partea societății civile, APADOR-CH a solicitat jandarmeriei și poliției vasluiene să explice, în baza Legii 544/2001 următoarele:
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Intrebari pentru jandarmerie si politie” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]1. Dacă pe teritoriul comunei Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui a fost instituită „zona de siguranță publică” prevazută de art. 12 din Ordinul 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
2. Care este numărul de înregistrare, data și emitentul dispoziției de constituire a zonei de siguranță publică privind comunei Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.
3. Care sunt limitele teritoriale ale zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.
4. Care este durata de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui (data instituirii și data încetării măsurlor speciale).
5. Dacă în dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui sunt prevăzute anumite obligații pentru persoanele care intră, care se află/staționează, care locuiesc sau care ies din zona de siguranță publică. În caz afirmativ, care sunt aceste obligații, pentru fiecare dintre aceste categorii de persoane.
6. Unde este publicată și cum poate fi consultată dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.
7. În cazul în care în dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui nu sunt prevăzute anumite obligații pentru persoanele care intră, care se află/staționează, care locuiesc sau care ies din zona de siguranță publică, indicați cine le-a stabilit și prin ce act, precum și dacă actul este public și cum poate fi consultat.
8. Dacă, la ce dată și în ce mod ați adus la cunoșința publică obligațiile persoanelor care intră, care se află/staționează, care locuiesc sau care ies din zona de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.
9. În cazul în care pe raza teritorială a comunei Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui se aplică alte măsuri speciale în loc de sau împreună cu constituirea zonei de siguranță publică, indicați care sunt aceste măsuri, cine le-a dispus, prin ce act, la ce dată și cu ce număr, precum și cum poate fi consultat actul respectiv.
10. Vă solicităm, de asemenea, să ne comunicați o copie de pe dispoziția de constituire a zonei de siguranță publică privind comuna Pungești, sat Siliștea, județul Vaslui.
[/toggle]Vom publica răspunsurile lor imediat ce le vom primi. Până atunci, iată cum trăiesc oamenii din Pungești: