Protestul APADOR-CH față de intervenția vădit neconstituțională a Președintelui României în justiție
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Declarațiile Președintelui, făcute în timpul soluționării unui litigiu privind transparența ajutoarelor militare acordate Ucrainei, creează aparența unei intervenții în actul de justiție și contrazic motivarea hotărârii pronunțate deja de Tribunalul București în primă instanță
APADOR-CH condamnă public declarațiile făcute de Președintele României la data de 15 iulie 2026, apreciind că acestea reprezintă o intervenție incompatibilă cu rolul constituțional al șefului statului, întrucât exprimă o poziție publică asupra unei probleme juridice care face obiectul unui litigiu aflat în curs de soluționare.
Concret, cu ocazia declarațiilor de presă susținute după participarea la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev, la întrebarea unui jurnalist, dacă preconizează că se va desecretiza ajutorul acordat Ucrainei, Președintele a răspuns astfel:
Președintele României, Nicușor Dan: „Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente. În momentul în care o țară își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar.”
Deși Președintele nu s-a referit în mod expres la procesul aflat pe rol între APADOR-CH și Guvern, declarațiile sale privesc exact problema juridică ridicată de APADOR-CH în instanță, respectiv dacă simpla existență a unei componente militare justifică refuzul comunicării unor informații de interes public.
În aceste condiții, declarațiile Președintelui sunt de natură să creeze aparența unei influențe asupra instanței chemate să soluționeze cauza și asupra autorităților care vor avea obligația de a executa hotărârea judecătorească definitivă.
-
APADOR-CH NU a solicitat informații privind echipamentele militare
În primul rând, declarațiile Președintelui pornesc de la o premisă diferită de obiectul real al litigiului. APADOR-CH nu a solicitat și nu solicită informații privind echipamente militare, capabilități militare sau conținutul hotărârilor de Guvern, ci exclusiv elementele de identificare ale acestor hotărâri și informații privind eventuala lor clasificare, urmând ca, ulterior obţinerii acestor date, să efectueze demersurile legale pentru comunicarea valorii ajutoarelor militare oferite prin aceste HG-uri, adică a sumelor de bani publici care au avut destinaţia de ajutor militar pentru Ucraina.
În mod normal, este destul de uşor de înţeles distincţia între a cere informaţii despre cuantumul sumelor de bani publici folosiţi de stat într-un anumit scop, inclusiv într-un scop militar şi a cere informaţii despre anumite echipamente militare sau despre mutarea lor dintr-o parte în alta.
Asociația reafirmă, și pentru Președintele României, că una dintre obligaţiile elementare ale unui stat democrat este să informeze cetăţenii cu privire la modul în care cheltuieşte banii cetăţenilor. Pentru că banii publici nu sunt produşi de stat, ci de cetăţeni, individual ori în diverse forme de asociere, statul fiind doar un administrator al banilor primiţi de la cetăţeni, care trebuie să dea socoteală contribuabililor despre modul în care le cheltuieşte banii.
Aceasta este, de altfel, și motivarea Tribunalul București în sentința pronunțată la 9 iulie 2026, care a arătat că APADOR-CH „nu a solicitat conținutul acestor hotărâri, anexele acestora sau detaliile referitoare la tipurile de armament, valoarea, cantitățile sau termenele de livrare, ci exclusiv elementele de identificare formală a actelor emise de Guvern”, reținând totodată că faptul că respectivele hotărâri privesc acordarea unor ajutoare militare „nu determină, în mod automat, clasificarea elementelor de identificare ale acestora”.
Tribunalul a mai reținut că accesul la informațiile de interes public constituie regula, iar limitarea accesului reprezintă excepția, care trebuie justificată în mod concret și individualizat, o simplă invocare generică a caracterului clasificat al informațiilor nefiind suficientă pentru a justifica refuzul comunicării acestora.
-
Președintele a trasat deja instanței soluția corectă pentru acest proces…
În al doilea rând, prin aceste declarații Președintele intervine în mod nepermis într-un dosar aflat în curs, având ca obiect litigiul dintre asociaţie şi Guvern (soluţia nu este definitivă, urmând să se judece recursul), sugerând că orice informaţie asociată cu termenul de „militar” nu ar trebui comunicată.
De ce? Pentru că e mai bine ca orice este „militar” să nu fie cunoscut. Cu alte cuvinte, instanţa care urmează să soluţioneze recursul are deja trasată soluţia corectă de Preşedinte, ceea ce afectează în mod evident independenţa justiţiei. De asemenea, Preşedintele transmite un mesaj şi în caz de eventuală executare a hotărârii judecătoreşti, în sensul că ea nu trebuie executată, pentru a proteja astfel secrete militare.
-
… dar și pentru procesele viitoare: tot ce e militar NU trebuie chestionat de popor
În al treilea rând, prin această declaraţie, Preşedintele compromite demersurile viitoare pe care intenţionează să le efectueze asociaţia pentru a obţine, în final, informaţii despre valoarea ajutoarelor militare acordate Ucrainei (adică sumele de bani publici cheltuite, nu plimbările echipamentelor militare). Astfel, un eventual proces de desecretizare a valorii acestor ajutoare este deja soluţionat de Preşedinte, care a afirmat foarte clar că: orice chestiune care are „o componentă militară..e bine să rămână un secret militar”.
Indiferent dacă declarațiile au avut sau nu intenția de a influența procesul, ele provin de la autoritatea care, potrivit Constituției, are obligația de a veghea la respectarea acesteia și la buna funcționare a autorităților publice.
APADOR-CH subliniază că această conduită a Președintelui încalcă principiul separației puterilor în stat, independența justiției și dreptul la un proces echitabil, încălcând în mod direct articolele 1 al. 4, 16 al. 1 si 2, 124 și 126 din Constituție.
Ce spune Constituția
Articolul 124 alin. 3 din Constituție stipulează explicit că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”. Orice intervenție, sugestie sau indicație din partea puterii executive (Președintele) subminează direct această independență.
De asemenea, art. 126 alin. 1 din Constituție consacră puterea judecătorească, stabilind că justiția se realizează exclusiv prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești. Imixiunea politică în soluționarea unui dosar încalcă competența exclusivă a judecătorilor.
Totodata, art. 16 alin. 1 și 2 din Constituție (Egalitatea în drepturi) prevede că toți cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminare. Un președinte care dictează/sugerează o soluție favorizează sau defavorizează părțile din dosar, încălcând acest principiu fundamental.
În același timp, art. 1 alin. 4 din Constituție stabilește principiul separației și echilibrului puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească), principiu esențial într-un stat de drept. Implicarea directă în soluționarea actului de justiție de către Președinte încalcă acest echilibru constituțional.
* * *
APADOR-CH îi solicită Președintelui să revină și să corecteze public aceste afirmații, prin care influențează justiția, și să ofere garanții că procesele având ca obiect comunicarea de informații de interes public privind ajutoarele militare oferite Ucrainei de România se vor desfășura libere de orice influență a sa, directă sau indirectă.
Citește și:
