securitate – APADOR-CH

Posts

Legile siguranței naționale nu sunt secrete, ar trebui puse în dezbatere publică

01/06/2022/in Buna guvernare, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH le cere președintelui, premierului și coaliției de guvernare să respecte Constituția și legile țării și să facă publice proiectele de legi privind funcționarea serviciilor de informații și securitatea națională, despre care există dezbateri în spațiul public, dar nu și informații concrete oficiale. Potrivit Legii 52/2003 privind transparența decizională, orice proiect de lege trebuie pus 30 de zile pe site-ul inițiatorului, în dezbatere publică, înainte de a fi adoptat de Guvern. Chiar dacă aceste proiecte se referă la servicii, ele nu au un regim special față de alte proiecte de lege, nu sunt secrete!
Conform unor știri de presă apărute ieri, SRI ar urma să capete puteri sporite în societate, unele dintre prevederile vehiculate în media fiind de natură să îngrijoreze, prin potențialul lor de a încălca drepturi și libertăți fundamentale. Într-o societate democratică nu este normal ca legile să fie discutate „pe surse”, deci cu atât mai îndreptățită reacția societății civile la aceste zvonuri.
Nu este prima dată când societatea civilă e lăsată să înoate într-un bazin gol, dând impresia că s-ar agita degeaba, pentru ca apoi politicienii să vină cu scuze de genul „era doar un draft”. De data asta este evident că pachetul legilor siguranței naționale se află într-o formă sau alta în dezbaterea partidelor, care s-au lăudat public că „le au”, dar nu înțeleg să joace democratic și să le supună unei dezbateri publice reale, așa cum merită întreaga societate.
Așadar, domnilori politicieni, dați drumul la apă în bazin, nu ne tratați ca pe niște copii cărora le faceți un bine cu forța, că nu e cazul, chiar dacă azi e 1 Iunie!

Domnule prim-ministru, așteptăm calendarul discuțiilor așezate

30/03/2016/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale i-au scris azi premierului Dacian Cioloș, cerându-i să pună în practică promisiunea cu „discuțiile așezate” pe tema legilor pe care SRI dorește să le impună pe fondul atentatelor teroriste de la Bruxelles.

Textul scrisorii

București, 30 martie 2016

Domnule Prim Ministru Dacian Cioloș,

Ați zis ieri o vorbă mare: „Cred că e important să ne învățăm în societatea românească să discutăm așezat și să luăm decizii în cunoștință de cauză.”

Și noi credem la fel. Și noi așteptăm cu interes vremea când o să discutăm așezat. Cu argumente și fapte. Cu analize de impact serioase, bazate pe cifre. Cu atenție la impactul asupra drepturilor fundamentale pentru proiectele de lege care au fost deja declarate cel puțin o dată neconstituționale.

Dar, din păcate, ce am văzut în ultimele două luni este departe de declarația dumneavoastră.

Vă reamintim:

După declarația dumneavoastră referitoare la înregistrarea cartelelor pre-pay, ministrul pentru Comunicații și pentru Societatea Informațională a anunțat că proiectul va intra într-un „regim de avizare rapid. Toate chestiunile legate de neconstituționalitate au fost eliminate.” Nu s-a anunțat nimic de vreo dezbatere publică. Nicio analiză de impact asupra drepturilor fundamentale. Nimic despre studiul de impact cu privire la cum va afecta industria. Nu am înțeles nici cum un terorist nu va putea să dea 3 lei unui om al străzii cu buletin ca să-i cumpere o cartelă. Așteptăm dezbaterea reală cu argumente.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Guvernul dumneavoastră a reușit contraperformanța de a adopta un nou tip de act normativ – Ordonanța de Urgență a CSAT cu privire la interceptarea comunicațiilor, într-un timp demn de un record mondial – o singură zi. Nici acolo n-am văzut o dezbatere, ci doar un proiect ieșit pe surse, iar proiectul era diferit de ce ați publicat ulterior în Monitorul Oficial. Ați anunțat apoi că „este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.” De atunci a fost liniște pe acest subiect. Așteptăm dezbaterea reală, cu argumente.

Acum puțin peste o lună, s-a încheiat dezbaterea publică privind legea securității cibernetice. Încă nu s-au publicat răspunsurile punctuale la cu propunerile avansate, dar deja ministrul societății Informaționale a participat la o conferință în care a explicat cum se va implementa legea (ca și cum proiectul nu ar putea suferi modificări în Parlament). De asemenea, am aflat deja că proiectul va ajunge în Parlament undeva în luna aprilie și că trebuie să fie „discutat în regim de urgență.” Nicio vorbă despre cele șase puncte concrete de neconstituționalitate pe care le-am tot adus în discuție. Pare ca unii politicieni cred că rezolvarea acestora se face prin corectarea virgulelor într-un text. Proiectul de lege prevede un impact bugetar 0 și un impact asupra sectorului privat care este tot 0. Dar un calcul empiric și parțial, dacă ne uităm doar la obligația de audit, ne duce la cel puțin 1000 euro x 400.000 firme = 400.000.000 euro/an doar pentru sectorul privat (art 18. alin 1 din propunerea de lege). Așteptăm dezbaterea reală cu argumente și cu participarea tuturor celor afectați.

Domnule Prim-Ministru, dorim să fim profesioniști și să facem ca la Bruxelles – nu cu informații prin presă că există un grup de lucru interministerial care lucrează, ci cu documente și argumente concrete despre proiectele de lege care pot afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor. Dorim să discutăm cu documentele pe masă despre:

Analiza de nevoi care să conțină inclusiv
- Studiu de impact asupra drepturilor omului (practică CEDO, CEJ, CCR, garanții, urmărirea scopului legitim, necesitatea într-o societate democratică, proporționalitatea cu scopul urmărit)
- Impactul real asupra bugetului
- Impactul real asupra sectorului privat
- Eventual analiza cadrului similar european și mondial, dacă este cazul.
Textul politicii publice propuse, cu variante de adoptare posibile și efectele lor.
Stabilirea unui calendar ferm de dezbateri publice – online și offline.

După cum spuneam, așteptăm dezbaterea reală cu argumente pentru toate proiectele de mai sus. Pentru primul pas, așteptăm calendarul discuțiilor așezate.

Cu respect,

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent

Mircea Toma, ActiveWatch

Georgiana Iorgulescu, CRJ

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Maria-Nicoleta Andreescu, APADOR-CH

Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică

Elena Calistru, (Asociația) Funky Citizens

Cătălin Hegheș, AMPER

Cerem SRI să lase la vatră ofițerii acoperiți din presă

27/01/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Organizațiile semnatare consideră firească și necesară demisia șefului SRI, George Maior, având în vedere repetatele atacuri și presiuni pe care le-a făcut în ultima perioadă la adresa Curții Constituționale a României și a altor opozanți ai legilor Big Brother.

În acest context solicităm public parlamentului să introducă în legile siguranței naționale o interdicție expresă a recrutării de colaboratori sau agenți din cadrul presei de către serviciile de informații. În acest fel opiniile și ideile transmise de presă vor reflecta doar convingerile ziariștilor și nu ordinele primite de unii dintre aceștia de la serviciile de informații. Recunoașterea publică a directorului SRI privind existența în presă de agenți/colaboratori ai structurilor informative a confirmat suspiciunile mai vechi legate de prezența ofițerilor acoperiți în mass-media.

Reamintim că pe 21 mai 2011, Parlamentul European a adoptat (cu o majoritate covârșitoare de voturi) rezoluția „Norme standard pentru libertatea presei în Uniunea Europeană”. Rezoluția cere, între altele, statelor membre, să adopte legislația necesară pentru a preveni infiltrarea în redacții a ofițerilor de informații.

Organizațiile semnatare cer autorităților și să nu se grăbească cu elaborarea de noi legi de tipul Big Brother sub imperiul emoțiilor, reale sau provocate. Pentru fiecare dintre cele trei legi Big Brother au fost adoptate sau sunt în lucru directive europene. Una dintre ele, cea privind retenția datelor, a fost invalidată de Curtea de Justiție a UE. Dacă va fi necesară o nouă directivă privind stocarea datelor, desigur că va fi adotată. Directivele privind cartelele prepay și cea privind securitatea cibernetică se află în stadii diferite de dezbatere la nivelul UE. Ca urmare, solicităm autorităților române să renunțe la excesul de zel și să inițieze reglementări interne numai după adoptarea directivelor europene în aceste materii.

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, Director executiv APADOR-CH

Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală

Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata

Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org

Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens

Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice

Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI

Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România

Liviu Mihaiu, Salvați Dunărea și Delta

Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a intra în viața privată a cetățenilor, e neconstituțională

21/01/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de intruziune în viața privată a individului sub pretextul luptei împotriva terorismului.

Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că sunt mai multe articole, decât semnalase societatea civilă, care încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17.

În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului.

Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”:

– Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.

– În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.

– Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale.

– În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014.

– Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014.

***

Istoricul legii securității cibernetice:

Amintim că la 19 decembrie 2014, Legea securității cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaților. După ședință, unii senatori au susținut că nu ai știut ce au votat.

Mai multe organizații ale societății civile au ieșit în stradă și au făcut imediat un apel către Grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și către președintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituționale pe care le au la îndemână pentru a repara gafa senatorilor.

Decizia de azi a CCR vine ca urmare a sesizării depusă de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, imediat după votarea legii în Senat.

Pentru semnatari,

Bogdan Manolea Maria-Nicoleta Andreescu

Director executiv Director executiv

Asociația pentru Tehnologie și Internet APADOR-CH

Organizațiile societății civile care au contestat constituționalitatea Legii securității cibernetice:

Mircea Toma, Președinte, ActiveWatch

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

Mihail Bumbeș, Președinte, Asociația Miliția Spirituală

Laura Ștefan, Expert anticorupție, Expert Forum

Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice

Tiberiu-Constantin Turbureanu, Președinte, Fundația Ceata

Gabriel Petrescu, Director executiv, Fundația pentru o societate deschisă

Claudiu Marginean, Președinte, Asociatia Copyratul Roman

Vasile Crăciunescu, Președinte, Asociatia Geo-Spatial.org

Elena Calistru, Președinte, Asociația Funky Citizens

Oana Preda, Director Executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Cătălin Hegheș, director executiv Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Cristian Ghinea, director Centrul Român pentru Politici Europene CRPE

Ioana Avădani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent CJI

Ionuț Oprea, Președinte al Asociației Interactive Advertising Bureau România (IAB România)

Autoritățile române folosesc atentatul din Franța pentru a ne restrânge drepturile fundamentale

08/01/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului.

Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte.

Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale:

1. Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”.

2. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală.

3. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale.

Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României.

O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale!

Semnatari:

Miliția Spirituală
APADOR-CH
ActiveWatch
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Asociația Geo-spațial.org
Fundația Ceata
Asociația Interactive Advertising Bureau România(IAB România)

Salutăm demersul deputaților liberali de a ataca Legea securității cibernetice și îl susținem cu un amicus curiae la CCR

23/12/2014/in Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH și ApTI salută decizia deputaților liberali de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii securității cibernetice și anunță că vor depune, în sprijinul acestei inițiative, o sesizare „amicus curiae” la CCR.

Amintim că alături de alte 11 organizații, APADOR-CH și ApTI au solicitat, imediat după adoptarea actului în Senat, ca legea să nu fie promulgată de președinte, ci întoarsă în Parlament pentru dezbateri reale. De asemenea organizațiile societății civile au mai sesizat liderii grupurilor parlamentare, pe Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru a le cere să atace legea la CCR, în cadrul controlului de constituționalitate anterior promulgării.

Astăzi, în ultima zi prevăzută de lege ca termen pentru o astfel de sesizare, prim vicepreședintele PNL Ludovic Orban a anunțat că 69 de deputați liberali au făcut acest demers.

Dintre celelalte entități sesizate, doar ICCJ a dat un răspun (Raspuns ICCJ legea securitatii cibernetice) prin care a explicat că nu poate, în mod obiectiv, să răspundă solicitării noastre, deoarece nu a avut la dispoziție decât o zi (în loc de cinci) pentru a realiza o procedură ce implică convocarea secțiilor unite, o ședință de judecată și redactarea unei sesizări.

Organizațiile semnatare anunță că vor depune un amicus curiae la Curtea Constituțională, așa cum s-a procedat și în cazul legii cartelelor pre-pay, opțiune pe care societatea civilă nu o poate folosi decât în cazul în care legea este deja atacată la Curte de una dintre instituțiile abilitate prin lege să o facă.

Întrucât legea securității cibernetice face parte din aceeași serie de acte care încalcă grav dreptul la viață privată al cetățenilor, cu Legea Big Brother și Legea cartelelor pre-pay, ne exprimăm speranța că măcar din această a treia încercare (sperăm tot nereușită) parlamentarii români să înțeleagă că astfel de demersuri trebuie dezbătute public și gândite bine înainte, iar nu adoptate pe genunchi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Apelul către președinte pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Către domnul Klaus Iohannis, Președintele României

Stimate domnule președinte,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să vă aplecați asupra Legii privind securitatea cibernetică a României, adoptată de Parlamentul României vineri, 19 decembrie 2014 (număr de înregistrare la Senat L580/2014). Legea, în forma adoptată, are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației. Facem precizarea că, înainte să ne adresăm domniei voastre am solicitat tuturor instutuțiilor abilitate (grupurilor parlamentare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului) să își exercite atribuțiile legale cu privire la controlul de constituționalitate a priori sesizând Curtea Constituțională a României în acest caz. Dacă instituțiile enumerate nu vor sesiza Curtea Constituțională vă rugăm să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o reexaminare.

Vă prezentăm în cele ce urmează motivele solicitării noastre.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adica orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător. Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli cu audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat, într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer, Domnule Președinte, să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o dezbatere reală.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea ce v-a fost trimisă spre promulgare, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)