Restrângerea libertății de circulație ne-a afectat cel mai mult în pandemie

13/12/2021/in /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Libertatea de circulație, pe locul 1 cu 62,2%, apoi libertatea de întrunire (49,1%) și dreptul la ocrotirea sănătății (47%) au fost drepturile a căror restrângere i-a afectat cel mai mult pe cei care au răspuns la sondajul realizat de APADOR-CH începând cu 10 decembrie 2021, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului. Au mai fost bifate dreptul la instruire (19,6%), libertatea de exprimare (18,3%) dreptul la viață privată și de familie (17,4%) și libertatea economică (16,1%).

Într-o proporție mai mică, 8%, au fost cei care au răspuns că nu consideră că le-a fost afectat vreun drept în pandemie – doar 19 astfel de răspunsuri din 230 de participanți la sondaj. De altfel au existat solicitări de a introduce în sondaj și această opțiune, pe care o vom lua în considerare la următorul sondaj.

În general, am resimțit destul de puțin pandemia, ca restrângere de libertăți.

Nu mi s-a restrâns sau încălcat niciun fel de drepturi sau libertăți.

sau

Niciuna. Restricționarea drepturilor și libertăților a fost pentru binele comun și le-am acceptat așa cum au fost. Am pierdut bani și concedii, dar nu o văd ca pe o tragedie sau ca pe o restricționare. Dar sunt o categorie privilegiată (mi-am putut face jobul de acasă, copiii au avut acces la învățământ online etc) și prin urmare e natural să simt așa.

Am prieteni cu educatie in mai multe tari europene, unde peste tot au fost restrictii si unele mult mai dure (e.g. In Germania in tp lockdown-ului nu puteai iesi pe balconul propriu decat singur). M-a afectat ca nu am putut sa ma vad cu prietenii si nu putut face sarbatorile de Paste 2020 cu familia, dar am inteles. Poate restrictia orara a supermarket-urilor nu a fost cea mai inspirata. Cel mai mult m-a afectat insa imbolnavirea persoanelor dragi, decesele din jurul meu, faptul ca unii nu respectau regulile (stateau cu masca sub barbie in autobuze si
tuseau), egoismul celor carora nu le pasa. M-a deranjat lipsa de civilizatie si respect a celor care faceau proteste anti-vaccin, a celor care considera ca dupa 10 min de cautat pe google stiu medicina, a catorva doctori schizofrenici care nu au invatat toata facultatea si au trecut dar creeaza mai multa neincredere in sistemul medical (nu neaparat in cel romanesc).

Am iesit de 6 ori din tara in concedii dupa lock-down si peste tot unde am fost am respirat un aer normal: lumea care purta masca in spatiile aglomerate fara se agite, respectarea distantarii in metrouri, trenuri, supermaketuri, restaurante, iar din august – septembrie (depinde de tara) faptul ca ma simteam in siguranta la restaurante unde se cerea certificatul verde, la obiective turistice, in trenuri (nu in Romania, unde mai sunt localuri care permit intrarea si persoanelor fara certificat).

Au fost și persoane care au adăugat la lista de zece drepturi incluse de APADOR-CH în sondaj.

Libertatea de a alege
Dreptul la o informare corectă

La rubrica „alte drepturi” am primit și răspunsuri cu exemple cât se poate de concrete, care indică percepția oamenilor asupra unor valori suficient de importante pentru a fi apărate ca drepturi:

Dreptul la alegerea tratamentului potrivit și împingerea spre vaccinare forțată, deși aceasta nu oprește transmiterea virusului.
Dreptul copilului meu de a face mișcare, sport de performanță
Dreptul la dansat tango
Libertatea de a ieși seara să beau o bere cu prietenii până la miezul nopții
Dreptul de a practica sportul în condiții decente, nu în hol, în fața dulapului
Vacanțele au fost limitate peste granițe din cauza posibilității carantinării

Au fost de asemenea câteva comentarii colaterale sondajului:

Simpla existență a certificatului verde înseamnă obligativitatea vaccinării și discriminare pe criterii de sănătate.
Ar trebui niște dezbateri publice măcar pe cele 5-6 drepturi pe care cei mai mulți le socotesc încălcate…
Aș vrea să sublinez că am înțeles necesitatea încălcării acestor drepturi. În schimb, nu am fost de acord cu (sau am resimțit) felul în care nu mi-a fost compensat dreptul la muncă.

Dezbaterile publice sunt mereu binevenite. Sondajul rămâne deschis și vă invităm în continuare să-l distribuiți. Cu cât va fi completat de mai multe persoane cu atât va fi mai relevant din punct de vedere statistic.

Sondajul poate fi completat aici

Cum au trecut drepturile omului prin pandemie

09/12/2021/in , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În fiecare an, la 10 decembrie, ne aducem aminte de drepturile fundamentale și le sărbătorim. În pandemie, drepturile au fost mai des pe buzele tuturor, dar nu în împrejurări favorabile. De aceea vă propunem un sondaj, ca să vedem cum a resimțit fiecare trecerea drepturilor prin pandemie.

E o singură întrebare cu mai multe variante de răspuns. Cu cât vor completa mai mulți acest sondaj cu atât vom avea o imagine mai bună despre cum percep oamenii starea drepturilor fundamentale în ultima vreme. Nu vă ia mai mult de câteva secunde să bifați răspunsul care vi se potrivește. Ajutați-ne să strângem cât mai multe răspunsuri, distribuind acest sondaj.

Vom publica rezultatele sondajului până la finele acestui an.

Răspundeți la această întrebare:

Chestionar: Ce fel de republică ar vrea viitorul președinte?

14/10/2019/in Articole, /by APADOR-CH

În debutul campaniei electorale pentru prezidențiale, APADOR-CH a trimis candidaților la președinția României câteva întrebări care ar putea fi începutul unei dezbateri necesare în societatea românească, despre ce fel de stat/republică ne dorim (noi alegătorii și ei, candidații) și cum ar trebui regândită Constituția pe care să se sprijine acest stat.

Vom publica aici răspunsurile candidaților, pe măsură ce le primim. În acest timp, așa cum v-am invitat și la alegerile europarlamentare, o facem și acum: răspundeți la aceste întrebări și apoi urmăriți ce răspund candidații. Vom avea astfel la îndemână un instrument de a măsura cât coincid dorințele/convingerile noastre cu cele ale unui candidat (sau ale mai multora).

(bifați căsuțele care coincid cu răspunsurile dvs apoi apăsați pe „trimite” și vi se va înregistra răspunsul. Urmăriți pagina APADOR-CH pentru a afla ce răspund candidații)

Loading…

Cu ce cred românii că se ocupă Avocatul poporului

27/05/2016/in Articole, /by APADOR-CH

aproape 30% dintre cetățenii chestionați în cadrul unui studiu realizat de ANBCC consideră că Avocatul poporului trebuie să ajute oamenii fără posibilităţi materiale cu avocaţi din oficiu care să-i reprezinte în instanţele de judecată;
aproape 9% dintre angajații birourilor teritoriale ale Avocatului poporului recunosc că programul de lucru al instituției (8.00-16.00) este restrictiv și reduce accesul anumitor persoane la serviciile oferite de instituție, dar răspunsul unanim al angajaților AVP a fost că programul de lucru al instituției NU trebuie modificat.

Un studiu realizat de ANBCC în judeţele: Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Constanţa, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Prahova, Suceava şi Timiş, în care au fost chestionați atât cetățenii cât și angajații birourilor teritoriale.
Prin instrumentele folosite s-a urmărit evaluarea percepţiei şi nivelul de încredere al cetăţenilor în instituţia Avocatul poporului şi în acelaşi timp dacă instituţia dispune de resursele umane şi materiale necesare pentru a-şi desfășura activitatea în mod eficient şi de a răspunde nevoilor cetăţenilor.
Principalele concluzii ale cercetării sunt că:
– Cetăţenii ştiu de existenţa acestei instituţii însă nu îi cunosc activitatea, un număr foarte mic de cetăţeni au cunoștință de existența unui birou regional al instituţiei la ei în oraş;
– Instituţia dispune de resursele umane şi materiale necesare pentru a-şi desfăşura eficient activitatea, chiar şi de tehnologia necesară pentru a comunica cu cetăţenii de la distanţă – email şi telefon;
– Informaţiile referitoare la sediile birourilor regionale, numerele de telefon şi adresele de mail nu sunt suficient promovate în rândul cetăţenilor;
– Cetăţenii preferă să se adreseze instituţiei prin prezentarea la sediul biroului regional.

Mai jos, studiul integral:

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Ce știu românii despre drepturile lor și la cine merg ca să le revendice

22/09/2015/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

72% dintre români recunosc că nu sunt bine informați în privința drepturilor pe care le au, dar 80% dintre ei consideră că în România le sunt încălcate drepturile civile. Același procent dintre conaționali a auzit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deși foarte puțini pot enumera drepturile prevăzute în Convenție. Instituțiile menționate de respondenți că încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt: Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația locală (50%).

Acestea sunt rezultatele primului studiu național privind percepția românilor asupra drepturilor lor, realizat de IRES la solicitarea APADOR-CH, în cadrul proiectului „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”.

Cele mai menționate drepturi ale omului, în cadrul sondajului, sunt: dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la viață (12%), dreptul la muncă (9%) și dreptul la libertate și siguranță (8%). Într-o proporție redusă sunt menționate dreptul la sănătate (5%), dreptul de vot (4%), dreptul la educație (4%) și dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie (4%). Respondenții au menționat drepturi care nu există în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaștere pe tema drepturilor omului.

Printre drepturile cele mai încălcate, oamenii au enumerat: dreptul de a fi judecat echitabil (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecția a proprietății (58%).

Deși discriminarea este percepută ca un fenomen puternic în România, 36% dintre respondenți declarând că s-au simțit discriminați, nu există o cunoaștere clară a procedurii de reacție în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura. Ca percepție, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%), persoanele de etnie romă (65%), persoanelecu handicap (63%) și femeile (50%).

Printre instituțiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului, în opinia respondenților, se numără președintele României (49%), poliția (49%), avocatul poporului (45%) și instanțele de judecată (42%).

Dacă ar trebui să-și revendice drepturile încălcate, oamenii spun că s-ar adresa totuși unor persoane/instituții de încredere, cum ar fi: polițistul (44%), avocatul (23%) și jurnalistul (12%).

Experiența APADOR-CH de mai bine de 20 ani relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu era însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România până la acest moment. Studiul IRES confirmă experiența APADOR-CH.

De aceea APADOR-CH lansează azi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și specialiștilor în domeniul juridic informații utile și studii de caz care să ajute la mai buna cunoaștere a drepturilor civile în România și implicit la respectarea lor.

Site-ul este organizat pe patru direcții: Instanțele naționale/ Cum te adresezi la CEDO/ Executarea deciziilor CEDO/ și un modul de Consiliere online, unde specialiștii APADOR-CH vor răspunde întrebărilor vizitatorilor.

Site-ul este activ și va fi actualizat permanent, țintind să devină principala sursă de informare în domeniul drepturilor omului în România.

Studiul sociologic integral poate fi accesat și descărcat de pe site-ul www.drepturicivile.ro

***

Proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile” este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.

Românii pot să decidă cine va conduce UE, cu condiția să meargă la vot

17/05/2014/in Alegeri europene 2014 /by APADOR-CH

Cu 10 zile înainte de ziua votului pentru Parlamentul European, scorul rămâne strâns între principalii competitori. Cei 18,4 milioane de alegători români pot face diferența, cu condiția să meargă la vot. Rezultatul estimat al alegerilor din 25 mai rămâne strâns între principalii competitori înscriși în cursa pentru Parlamentul European (Popularii europeni – PPE ar putea obține 28% iar Socialiștii S&D – 27% din numărul total de mandate) după cum rezultă dintr-o analiză finalizată recent de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), folosind cele mai credibile sondaje din statele membre UE.

Principalele două grupuri parlamentare PPE și S&D rămân, pe ultima sută de metri, umăr la umăr în preferințele electoratului de la nivel european. La alegerile din 22-25 mai a.c. Popularii și Socialiștii europeni ar putea obține 210 respectiv 201 din numărul total de 751 mandate din Parlamentul European (PPE are acum 273 de mandate în legislativul european, S&D 193 din 736 în total).

Comparativ cu marile grupuri parlamentare, care în ultimele două luni nu au înregistrat fluctuații majore în numărul intențiilor de vot, o evoluție interesantă o are curentul eurosceptic și discursul radical. Partidele de dreapta sunt în scădere însă electoratul nu trece către adversarii tradiționali de la stânga. S&D și stânga unită înregistrează o ușoară creștere în sondaje. Dar electoratul dezamăgit de partidele de dreapta se orientează mai degrabă către radicali. Au de câștigat în principal euroscepticii și formațiunile extremiste.

Surprizele ar putea să apară, așadar, din rândul partidelor ajunse în Legislativul European pentru prima dată, având în vedere că, potrivit estimărilor IPP, 14-15% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanții unor formațiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice și/sau extremiste ceea ce face și mai posibilă ipoteza ca 1 din 5 eurodeputați aleși la scrutinul din luna mai 2014 să fie eurosceptic.

Institutul pentru Politici Publice remarcă faptul că această campanie electorală care se apropie de final nu a schimbat fundamental opțiunile politice ale alegătorilor, nici la nivel european nici în România. Toate analizele arată că ne îndreptăm spre o componență a Comisiei Europene rezultată din coabitarea principalelor două grupuri politice câștigătoare, cel mai probabil cooptând și ALDE. Este de așteptat ca S&D și PPE să își împartă trei funcții importante: Președintele Comisiei Europene, Președintele Consiliului European și postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, într‐un format de 2+1, în funcție de rezultatele obținute la alegeri.

În România, cei 18,4 milioane cetățeni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemați în data de 25 mai să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Din cele mai recente sondaje de opinie reiese că șase formațiuni politice vor trece pragul electoral de 5% și implicit vor câștiga mandate de eurodeputați. Astfel că cele 32 de mandate vor fi împărțite între: Alianța PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, UDMR, PMP și Forța Civică. Aproape jumătate dintre mandatele care revin României ar putea ajunge la grupul Socialiștilor, grup la care PSD este deja afiliat. Către Populari se vor îndrepta reprezentanții PDL, UDMR și cel mai probabil cei ai PMP.

Analizaa IPP pe larg poate fi citită aici.

Explicația pe scurt a diferențelor dintre populari și socialiști, în acest videoclip:

Tu știi ce drepturi ai?

17/03/2014/in Slider, Video /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

O campanie de informare APADOR-CH și un sondaj de stradă printre români, despre drepturile omului și despre ce se mai știe din revendicările pentru care s-a ieșit în stradă în 1989.

De ce s-a ieșit în stradă în 1989? – răspunsurile din 2014

Drepturile omului la români – ce știu oamenii despre drepturile lor fundamentale

Ce cred oamenii că e CNI: între „habar n-am” și „încă o instituție care taie frunză la câini”

20/09/2013/in Articole, /by APADOR-CH

La întrebările unui scurt sondaj despre Consiliul Național de Integritate, realizat pe pagina de Facebook și pe blogul APADOR-CH, și vizualizat de cel puțin 1000 de ori, au răspuns doar 31 de oameni. Cel mai probabil, acest nivel scăzut al ratei de răspuns indică lipsa de interes și de cunoștințe a publicului larg față de instituțiile statului. Foarte probabil este că o mare parte dintre acei 31 care au răspuns sunt persoane familiarizate deja cu instituțiile cu atribuții privind integritatea.

Sondajul nu are pretenția de acuratețe sociologică, a fost făcut doar ca o consultare populară în social media și folosit ca un teasing pentru public în timpul proiectului privind monitorizarea CNI. Răspunsurile obținute cu această ocazie, însă, ne-au confirmat în mare măsură așteptările: CNI nu are notorietate în rândul cetățenilor, iar rolul lui, chiar și pentru cei care au auzit de el, e destul de incert. Pe scurt rezultatele au arătat că deși 22 dintre cei 31 de respondenți au auzit despre CNI, cei mai mulți dintre ei nu știu exact cu ce se ocupă instituția, ce rol are și dacă reușește să și-l îndeplinească. Câțiva dintre cei care au încercat totuși un răspuns au fost destul de aproape de realitate.

O adunătură de reprezentanți ai partidelor politice care apără fărădelegile ANI și susțin șantajul politic

După ce 22 dintre respondenți au afirmat că au auzit de CNI, întrebările „Ce este CNI?” și „Ce rol are CNI?” au fost mai greu de elucidat. În afară de „nu știu” sau „habar n-am”, câteva răspunsuri au fost: „un organism de control”, „un alt organism de monitorizare”, „îndeamnă la respectarea principiului moral al dreptății honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere” (adică: a trăi în mod onest, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce i se cuvine), „colegiul care supervizează activitatea ANI”, „o interfață politică pe criterii de reprezentativitate”, „o adunătură de reprezentanți ai partidelor politice care apără fărădelegile ANI și susțin șantajul politic”, „niște bugetari care taie frunză la câini” și doar două răspunsuri care au explicat că CNI este o instituție formată din reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, ai unor ministere și asociații profesionale, fără personalitate juridică, numită și controlată de Senatul României.

Verifică aleșii de inadvertențe între declarațiile de avere și portofele

Rolul CNI este văzut de cei care au răspuns la întrebări în general ca o interfață politică între Parlament și ANI, deoarece „pentru sporirea autonomiei ANI aceasta nu este pusă direct sub controlul unei comisii parlamentare, așa cum sunt alte autorități administrative autonome” – spune unul dintre respondenți. Dar au existat și răspunsuri precum: „verifică activitatea ANI”, „să ne prezinte fața reală a funcționarilor publici, mai ales cei de la vârful instituțiilor statului”, „să angajeze niște bugetari în plus”, „atrage atenția asupra existenței unor incompatibilități în cazul unei persoane care aspiră la sau exercită o funcție publică”, „verifică aleșii de inadvertențe între declarațiile de avere și portofele”, „veghează la independența și activitatea corectă a Agenției Naționale de Integritate”, „controlul activității ANI”, „să încaseze indemnizaiile de ședință”, „să poată primi salarii niște tolomaci care nu ar fi în stare să se angajeze în altă parte”.

La întrebarea „credeți că CNI își îndeplinește rolul”, jumătate au răspuns „nu știu”, mai puțin de o treime sunt de părere că nu își îndeplinește rolul, iar mai putin de o cincime consideră că da, și-l îndeplinește. Vom reveni în zilele următoare cu mai multe informații despre ce este CNI, ce ar trebui să fie și ce propune societatea civilă pentru o funcționare eficientă a acestei instituții.

Posts

De ce s-a ieșit în stradă în 1989? – răspunsurile din 2014

Drepturile omului la români – ce știu oamenii despre drepturile lor fundamentale