Tag Archive for: spălarea banilor

You are here: / spălarea banilor

Posts

Combaterea spălării banilor în România – începută târziu și făcută prost

/in , , /by

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a amendat azi România pentru implementarea târzie a Directivei europene privind combaterea spălării banilor; Dintr-o „simpatie” politică pentru societatea civilă, ONG-urile au fost introduse suplimentar în legea autohtonă, deși Directiva europeană nu se referă la ele;

Telenovela implementării în legislația română a Directivei europene privind prevenirea spălării banilor sau finanțării terorismului a înregistrat azi un episod dureros la Curtea de Justiție a Uniunii Europene – unde România a fost amendată cu 3 milioane de euro. Decizia dată de judecători a venit ca urmare a reclamației Comisiei Europene, din august 2018, pentru că țara noastră și Irlanda au întârziat să transpună Directiva 849/2015.

Directiva trebuia transpusă din iunie 2016, iar România a făcut-o abia în 2019 (prin Legea 129/2019) și atunci destul de prost, adăugând printre entitățile raportoare și unele la care Directiva nu se referă, cum ar fi ONG-urile care nu administreaza si nu distribuie fonduri (=bani). Pentru aceste ONG-uri, reprezentând de fapt marea majoritate a formelor de asociere, nu există o rațiune ce ține de scopul directivei, pentru introducerea obligației de a-si raporta beneficiarii..

Mai concret, s-a făcut o confuzie, poate neintenționată, între asociațiile și fundațiile asimilate fiduciilor – adică cele care distribuie fonduri, rulează sume de bani – și restul asociațiilor și fundațiilor cu scop nepatrimonial, organizații neguvernamentale care derulează activități sociale, culturale sau sportive și care sunt recunoscute mai degrabă pentru lipsa fondurilor necesare decât pentru rularea unor sume de bani.

Confruntate cu spectrul unei noi poveri birocratice – raportarea lunară sau trimestrială a „beneficiarilor” – unele organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, au transmis în mai multe rânduri Guvernului și Parlamentului că în legea de transpunere a directivei s-a strecurat o greșeală. S-a purtat astfel, din 2018 încoace, de când proiectul de lege a fost înaintat de Guvern către Parlament, un dialog al surzilor, soldat în cele din urmă cu promulgarea unei legi proaste care a supratranspus Directiva europeană, târziu și cu adăugiri românești.

După promulgarea Legii 129/2019 dialogul surzilor a continuat, de data asta între ONG-urile nedumerite, care cereau o definire exactă a noțiunii de beneficiar, și Ministerul Justiției și Oficiul Național pentru Prevenirea Spălării Banilor. Cele două instituții, probabil la fel de nedumerite de noua lege ca și sectorul neguvernamental, și-au pasat răspunderea una alteia preț de încă un an de zile, până de curând (iulie 2020) când au catadicsit să transmită că în cazul asociațiilor și fundațiilor raportările trebuie făcute pentru fiecare membru în parte, și pentru organismele de conducere.

Însă numele membrilor unei asociații și organele ei de conducere sunt deja raportate, și deci cunoscute de Ministerul Justiției, pentru că OG 26/2000, care reglementează funcționarea ONG-urilor, prevede că aceste date sunt raportate periodic în Registrul asociațiilor și fundațiilor, gestionat de amintitul minister. Prin noua lege care vizează combaterea spălării banilor practic se cere dublarea datelor din respectivul registru, cu prețul încărcării birocratice atât a organizațiilor neguvernamentale, cât și al unor funcționari ai statului care trebuie să primească aceste acte.

Nu se combate astfel spălarea banilor, ci se consumă efort, energie și bani, inutil, pentru a dubla numărul hârtiilor. Este încă o dovadă a modului prostesc în care s-a legiferat în această chestiune, de politicieni preocupați nu de îndeplinirea angajamentelor europene de către România, ci mai degrabă mânați de o dorință absurdă de a îngreuna și mai mult viața organizațiilor neguvernamentale.

După ce că a întârziat trei ani ca să transpună Directiva și deci să înceapă să combată spălarea banilor, România pretinde că acum vânează și banii care nu există.

Citiți comunicatul CJUE pe acest subiect

*sursa foto Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Statul face legi proaste pe care nu știe cum să le aplice, dar te amendează dacă nu le respecți – cazul spălării banilor

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Ministerul Justiției și al Finanțelor își pasează de un an de zile responsabilitatea clarificării unei legi făcute prost, pe care pare că nici ele nu știu cum s-o aplice. E vorba despre Legea 129/2019 şi OG 26/2000, care reglementează contradictoriu modul în care organizațiile neguvernamentale ar trebui să raporteze statului care le sunt beneficiarii reali. Aceste raportări au apărut în legislația națională ca urmare a transpunerii Directivei europene privind spălarea banilor.

Confruntate cu sancțiuni pentru nerespectarea noii reglementări și chiar cu spectrul desființării, organizațiile neguvernamentale au făcut nenumărate demersuri către instituțiile abilitate să clarifice și să aplice legea, pentru a înțelege cum trebuie să facă aceste raportări, însă de mai bine de un an de zile cele două ministere amintite își pasează răspunderea de la unul la altul, folosind răspunsuri sforăitoare care nu spun nimic.

În această perioadă ar trebui să expire termenul pentru primele raportări, și toate organizațiile se întreabă și întreabă autoritățile cum trebuie aplicată legea, cum se fac mai exact raportările, dacă e nevoie de anumite acte sau nu, dacă se poate face online sau nu etc. Răspunsurile sunt pe măsura legislației, alambicate și nu spun nimic.

Iată, de exemplu, o mostră de răspuns primit azi de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), din subordinea Ministerului de Finanțe. În locul unui răspuns simplu (da, nu, nu știu sau nu e treaba noastră), iată ce răspuns „elaborat” am primit:

Întrebare: „Dacă, în cazul asociațiilor și fundațiilor, declarația privind beneficiarii reali trebuie să fie însoțită și de copii ale actelor de identitate ale celor nominalizați ca beneficiari reali?

Răspuns: Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului a constituit un proces ce a implicat toate instituțiile cu competențe în cadrul sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor/finanțării terorismului (organismele de supraveghere prudențială financiară, organismele de conducere ale profesiilor reglementate, autorități de control fiscal/financiar, parchete, poliție, instanțe de judecată, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, etc).

Pe parcursul întregului proces de elaborare a actului normativ de transpunere,  instituțiile implicate au transmis observații și propuneri referitoare la acest proiect, care au fost analizate și integrate, după caz, dat fiind faptul că referitor la aceeași normă juridică au existat mai multe poziții ale diverselor autorități implicate.

În acest context, apreciem că textul final al proiectului normativ reflectă, într-o mare măsură, opiniile exprimate de instituțiile interesate, proiectul Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative fiind rezultatul unui efort colectiv, în cadrul căruia O.N.P.C.S.B. şi M.J. au avut rolul de co-iniţiatori.

Legea nr. 129/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial împreună cu un pachet de acte normative incidente care au fost modificate și completate, dintre care amintim Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile care reglementează dispozițiile referitoare la declararea de către asociații și fundații a benenficarilor reali pentru completarea Registrului Național ONG gestionat la nivelul Ministerului Justiției, motiv pentru care apreciem că această instituție vă poate furniza puncte de vedere referitoare la aplicarea unitară a legislației în domeniu.

*

Singura informație certă primită din cel mai recent răspuns al ONPCSB este că termenul limită pentru depunerea declarațiilor se amână cu trei luni, adică până la 14 august 2020, grație pandemiei și stării de urgență. În rest, răspunderea este pasată tot la Ministerul Justiției, care, cel mai probabil va răspunde ca și până acum, că nu interpretează legislația existentă, și va pasa la rându-i răspunderea înapoi către ONPCSB, care trebuie să verifice și să aplice sancțiuni celor care nu respectă legislația.

După cum se vede și în acest caz, statul român nici nu-i ajută, nici nu-i respectă pe cetățenii care vor să respecte legea.

Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020 Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020

Statul face legi proaste pe care nu știe cum să le aplice, dar te amendează dacă nu le respecți – cazul spălării banilor

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Ministerul Justiției și al Finanțelor își pasează de un an de zile responsabilitatea clarificării unei legi făcute prost, pe care pare că nici ele nu știu cum s-o aplice. E vorba despre Legea 129/2019 şi OG 26/2000, care reglementează contradictoriu modul în care organizațiile neguvernamentale ar trebui să raporteze statului care le sunt beneficiarii reali. Aceste raportări au apărut în legislația națională ca urmare a transpunerii Directivei europene privind spălarea banilor.

Confruntate cu sancțiuni pentru nerespectarea noii reglementări și chiar cu spectrul desființării, organizațiile neguvernamentale au făcut nenumărate demersuri către instituțiile abilitate să clarifice și să aplice legea, pentru a înțelege cum trebuie să facă aceste raportări, însă de mai bine de un an de zile cele două ministere amintite își pasează răspunderea de la unul la altul, folosind răspunsuri sforăitoare care nu spun nimic.

În această perioadă ar trebui să expire termenul pentru primele raportări, și toate organizațiile se întreabă și întreabă autoritățile cum trebuie aplicată legea, cum se fac mai exact raportările, dacă e nevoie de anumite acte sau nu, dacă se poate face online sau nu etc. Răspunsurile sunt pe măsura legislației, alambicate și nu spun nimic.

Iată, de exemplu, o mostră de răspuns primit azi de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), din subordinea Ministerului de Finanțe. În locul unui răspuns simplu (da, nu, nu știu sau nu e treaba noastră), iată ce răspuns „elaborat” am primit:

Întrebare: „Dacă, în cazul asociațiilor și fundațiilor, declarația privind beneficiarii reali trebuie să fie însoțită și de copii ale actelor de identitate ale celor nominalizați ca beneficiari reali?

Răspuns: Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului a constituit un proces ce a implicat toate instituțiile cu competențe în cadrul sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor/finanțării terorismului (organismele de supraveghere prudențială financiară, organismele de conducere ale profesiilor reglementate, autorități de control fiscal/financiar, parchete, poliție, instanțe de judecată, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, etc).

Pe parcursul întregului proces de elaborare a actului normativ de transpunere,  instituțiile implicate au transmis observații și propuneri referitoare la acest proiect, care au fost analizate și integrate, după caz, dat fiind faptul că referitor la aceeași normă juridică au existat mai multe poziții ale diverselor autorități implicate.

În acest context, apreciem că textul final al proiectului normativ reflectă, într-o mare măsură, opiniile exprimate de instituțiile interesate, proiectul Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative fiind rezultatul unui efort colectiv, în cadrul căruia O.N.P.C.S.B. şi M.J. au avut rolul de co-iniţiatori.

Legea nr. 129/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial împreună cu un pachet de acte normative incidente care au fost modificate și completate, dintre care amintim Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile care reglementează dispozițiile referitoare la declararea de către asociații și fundații a benenficarilor reali pentru completarea Registrului Național ONG gestionat la nivelul Ministerului Justiției, motiv pentru care apreciem că această instituție vă poate furniza puncte de vedere referitoare la aplicarea unitară a legislației în domeniu.

*

Singura informație certă primită din cel mai recent răspuns al ONPCSB este că termenul limită pentru depunerea declarațiilor se amână cu trei luni, adică până la 14 august 2020, grație pandemiei și stării de urgență. În rest, răspunderea este pasată tot la Ministerul Justiției, care, cel mai probabil va răspunde ca și până acum, că nu interpretează legislația existentă, și va pasa la rându-i răspunderea înapoi către ONPCSB, care trebuie să verifice și să aplice sancțiuni celor care nu respectă legislația.

După cum se vede și în acest caz, statul român nici nu-i ajută, nici nu-i respectă pe cetățenii care vor să respecte legea.

Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020 Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020

 

UPDATE 13 iulie 2020

Până la urmă în răspunsurile primite de la Ministerul Justiției am găsit câteva soluții, dar nu pe toate:

  • de exemplu am aflat că declararea beneficiarilor trebuie însoțită de actele de identitate ale acestora (în copie semnată de titulari) – vezi răspunsul nr.1
Ce ne-a răspuns Ministerul Justiției – iulie 2020
  • că declararea beneficiarilor reali se va face, din 14 august, fie prin poștă, fie direct la sediul Ministerului Justiției, București, strada Apolodor nr.17 sector 5, pentru a putea fi verificată și calitatea persoanei împuternicite să facă respectiva declarație;
  • și că la nivelul MJ a fost dezvoltată și o aplicație pentru un registrul electronic al beneficiarilor reali, ceea ce înseamnă că aceste declarații se vor putea face și online de la un moment neprecizat încă – vezi răspunsul nr.2
Al doilea răspuns de la Ministerul Justiției – iulie 2020
  • rămâne în continuare în aer definiția exactă a beneficiarilor reali, despre care MJ susține că s-ar fi rezolvat printr-o ordonanță pe care Guvernul a adoptat-o la 1 iulie 2020, dar care deocamdată nu este publicată. Rămâne de văzut dacă în respectiva ordonanță se lămurește termenul de beneficiari reali ai asociațiilor și fundațiilor. Dacă nu, probabil fiecare organizație va fi nevoită să-și imagineze.

ONG-urile, între dizolvare și dosar penal din cauza unei legi ambigue

/in , , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Obligate să-și raporteze „beneficiarii reali”, organizațiile neguvernamentale din România sunt plimbate între instituțiile statului care ar trebui să clarifice și să aplice o lege proastă, prin care s-a transpus în legislația națională o directivă europeană.

APADOR-CH a transmis azi Ministerului Justiției și Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) două solicitări de informații, în virtutea Legii 544/2001, în care cere clarificarea unor noțiuni ambigue din Legea nr. 129/2019.

Conform acestei legi, ONG-urile din România trebuie să depună de anul acesta declarații privind „beneficiarii reali”, ca urmare a transpunerii în legislația națională a directivei europene privind combaterea spălării banilor. Din păcate, în legea românească s-a transpus greșit și neclar directiva, ceea ce face ca astăzi, în preziua termenului până la care asociațiile și fundațiile ar trebui să depună aceste declarații (15 ianuarie 2020) nimeni să nu știe exact ce trebuie să conțină respectivele declarații, cine sunt beneficiarii reali, care sunt organizațiile care trebuie să se supună legii și care nu, și nu în ultimul rând care este termenul final de depunere a acestora.

În urma mai multor întrebări puse de ONG-uri, până acum, MJ și ONPCSB și-au pasat una alteia răspunderea, reușind doar să inducă ideea că termenul final nu ar fi 15 ianuarie, ci 22 iulie 2020, dar nelămurind concret ce înseamnă „beneficiari reali”. Sunt toți cetățenii care se adresează la un moment dat unui ONG (pot fi sute sau mii într-un an), sunt doar membrii Consiliului director al ONG-ului? Nimeni nu pare a ști exact.

Întrucât între cele două legi care se bat cap în cap în această chestiune (Legea nr. 129/2019 și OUG 26/2000), una se referă la asociații și fundații care administrează și distribuie fonduri, iar una se referă la asociații și fundații în general, nicio organizație nu poate fi sigură în acest moment că intră sau nu sub incidența legii. Iar dacă intră, nu știe care sunt beneficiarii reali ce ar trebui declarați.

Prin urmare, cu toată buna credință, dorind să respecte legea și să facă declarația respectivă, o organizație ar putea greși făcând o declarație incompletă în care ar putea să nu-i cuprindă pe toți beneficiarii, câtă vreme aceștia nu sunt clar definiți de lege. Iar o declarație pe proprie răspundere incompletă intră la fals în acte publice, deci organizația e pasibilă de dosar penal. În același timp, dacă nu depun deloc această declarație, conform legii, ONG-urile sunt pasibile de dizolvare.

În concluzie, plimbate între MJ și ONPCSB, ONG-urile românești se află acum între riscul dizolvării – dacă nu declară beneficiarii reali – și dosarulul penal – dacă îi declară, dar nu așa cum spune legea. În condițiile în care nici măcar cei care trebuie să clarifice și să aplice legea nu sunt în stare să clarifice asta.

De aceea APADOR-CH și-a permis să facă și câteva sugestii de modificare și îndreptare a legilor amintite, în sensul precizării că obligaţia de declarare a beneficiarilor reali există numai pentru fundaţiile şi asociaţiile care administrează şi distribuie fonduri, fapt prevăzut de altfel și de directiva europeană. Mai jos citiți solicitările transmise de APADOR-CH către cele două instituții. Vă vom ține la curent cu răspunsurile pe care le vom primi.

  Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor Solicitare către Ministerul Justiției Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor

UPDATE 10 iulie 2020

Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020 Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020

129 de ONG-uri îi cer președintelui să nu promulge legea care le va bloca activitatea

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Parlamentul României a adoptat în data de 24 octombrie 2018 proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ciuda criticilor vehemente ale societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune.

129 de asociații și organizații, printre care și APADOR-CH, i-au scris președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea și să ceară fie reexaminarea acesteia, fie un punct de vedere al Comisiei de la Veneția. Organizațiile semnatare ale scrisorii nu contestă necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și altor persoane juridice fără scop patrimonial din România.

De exemplu, printr-o traducere eronată a unor termeni din Directiva europeană, legea românească obligă organizațiile neguvernamentale să-și raporteze lunar, sub sancțiunea desființării, toți beneficiarii serviciilor oferite, obligație care încalcă deopotrivă drepturile respectivilor beneficiari (dreptul la viață privată) și chiar ale asociațiilor (dreptul la liberă asociere) și împovărează nejustificat activitatea și așa slab susținută financiar a organizațiilor, ducând la blocarea acestora.

Prin Directiva europeană se urmărește posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, și nu a celor care sunt destinatarii activităților entității respective.

Citiți scrisoarea adresată președintelui

 

Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de un număr de parlamentari PNL și USR, iar CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității legii în data de 5 decembrie 2018.

The Romanian government fights terrorism with red tape, forcing NGOs to send thousands of TINs to ministries

/in , /by

The draft law approved by the Romanian Government for the transposition of Directive (EU) 2015/849 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing goes far beyond its provisions in order to drown the critical voices of civil society in reports full of TINs (taxpayer identification number) and ID series. For example, the Government adds associations, foundations and federations, on its own initiative, in a seemingly excess of European zeal, as reporting entities bound to communicate the personal data of the beneficiaries. Thus, the personal data of journalists or children participating in any kind of NGO activity should be reported.

Without any reasonable argument, civil society is placed in the same category of financial risk as providers of gambling services and banking institutions. Without the publication of any risk analysis, as recommended by international standards in the field, NGOs are required to report sets of data that even profitable banks and gambling firms can hardly cope with.
Transparency of the internal structure of any NGO – status, address, membership of the Board, etc. – is already provided in Romania through the National NGO Register, which is managed by the Ministry of Justice and is publicly available at http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

On May 31, 2018, the Romanian Government approved the Draft Law on the Prevention and Control of Money Laundering and Terrorist Financing, as well as on amending and completing some normative acts. In trying to transpose the Fourth EU Money Laundering Directive, the government project has already prompted strong criticism from the NGO sector. This will seriously affect the activity of civil society by introducing the obligation to communicate to the Government the identification data of the beneficial owners of non-governmental organizations under the extreme sanction of dissolution in case of non-compliance.

More specifically, the project will lead to:
– the complete closure of organisations working for the most vulnerable groups: abused people, people whose human rights are not respected, people affected by extreme poverty, or

– the drastic reduction of the number of citizens who use the services of non-governmental
organizations;

– in addition, the status of obliged entity, imposed on NGOs by an exaggerated interpretation of the
Directive, also has damaging effects on NGOs’ activity. Thus, only one of the effects is that NGOs will no longer be able to sign partnerships without informing each other about the complete lists of their beneficial owners, including persons, with names, surnames and all civil status data from the identity documents (Article 15 (1) and Article 19 (8, 10)).

The criticisms were exposed and explained to law initiators, the Ministry of Justice and the National Office for the Prevention and Combating of Money Laundering, in a public debate held on May 7 at the request of the Civil Society Development Foundation (FDSC). The explanations, however, had no impact. The conclusions of NGOs participating in the debate, available in an open letter, have remained bleak:

We conclude with the hope that you will stop these serious changes to the freedom of operation of civil society in Romania: reporting the identification data of the NGO service beneficiaries and the possibility of dissolution as a sanction for the refusal to disclose this data We also believe that the current form of the draft law will not ensure the achievement of the final objective of the Directive, as civil society cannot even report, nor will the authorities be able to process the huge amount of information.

For example, only the social services and related services sector (socio-educational or sociomedical, housing, labour market mediation, etc.) provided by non-governmental organizations in Romania have about 350,000 beneficiaries annually.

The situation is all the more serious because the law clearly contradicts one of the key sources by which the Government bases its draft law : FATF (Financial Action Task Force) recommendations, the intergovernmental organization working to reduce money laundering and terrorism financing. FATF Recommendation 8 directly addresses nonprofit organizations and imposes exactly what the Government of Romania has not done: for non-profit entities, any approach to the problem is done through risk analysis and measures proportionate to the identified risk. As no assessment of the terrorist risk in the NGO sector has been published in Romania, it is incomprehensible that the above-mentioned measures are proportionate to the alleged risk.

The current form of the draft law is therefore unacceptable for a functioning civil society in a European state. Excessive and harmful provisions on associations, foundations and federations must be blocked in Parliament.

For more information, please contact:
Simona Constantinescu, Civil Society Development Foundation (mobile +40752.444.306, email
simona.constantinescu@fdsc.ro)
Nicoleta Andreescu, Association for the Defence of Human Rights in Romania – the Helsinki Committee (APADOR-CH) (mobile +4 0733.078.721, email nandreescu@apador.org)

Signatories
1. ACCEPT
2. ActiveWatch
3. Alături de Voi
4. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
5. Asociația Anais
6. Asociația Dăruiește Viață
7. Asociația Front
8. Asociația Groundfloor Group
9. Asociația Mame pentru Mame
10. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
11. Asociatia Pro Democrația
12. Asociația pentru Relații Comunitare
13. Asociația SAMAS
14. Asociatia Transcena
15. Centras
16. Centrul Cultural Clujean
17. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
18. Centrul pentru Inovare Publică
19. Centrul pentru Jurnalism Independent
20. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
21. Centrul pentru Legislație Nonprofit
22. CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
23. Colectiv A
24. CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
25. CRJ – Centrul de Resurse Juridice
26. CRPE Centrul Român de Politici Europene
27. ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
28. Expert Forum
29. Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
30. Federația Fundațiilor Comunitare din România
31. FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
32. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
33. FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
34. Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
35. Fundația Agenția Împreună
36. Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
37. Fundația Civitas
38. Fundația Comunitară București
39. Fundația Comunitară Oradea
40. Fundația Comunitară Sibiu
41. Fundația Comunitară Iași
42. Fundația Comunitară Țara Făgărașului
43. Fundația Comunitară Timișoara
44. Fundația Crucea Albă
45. Fundatia HEKS/EPER Romania
46. Fundația Estuar
47. Fundația Gabriela Tudor
48. Fundația Inimă de Copil
49. Fundația Inovații Sociale Regina Maria
50. Fundația Little John’s (Cisnădioara)
51. Fundația Noi Orizonturi
52. Fundația PACT
53. Fundația pentru Parteneriat
54. Fundația Sensiblu
55. Fundația Regen
56. Greenpeace România
57. Grupul PONT
58. Hope and Homes for Children
59. HOSPICE Casa Speranței
60. Institutul pentru Politici Publice
61. Institutul Prezentului
62. Let’s Do It, Romania!
63. MagiCAMP
64. Mediawise Society
65. MetruCub – resurse pentru cultură
66. Miliția Spirituală
67. Opportunity Associates România
68. Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
69. Rețeaua Națională a Muzeelor din România
70. Roma Education Fund
71. Salvați Copiii România
72. Societatea Academică din România
73. Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș
74. Techsoup Romania
75. TERRA Mileniul III
76. Terre des hommes Elveția
77. United Way Romania
78. Valentina România
79. Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei
Române, București
80. Prof. Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din
București

The government uses a European directive on anti-money laundering to close down NGOs

/in , /by

The National Office for the Prevention and Control of Money Laundering published a draft law on the prevention and fight against money laundering amending several normative acts, including the « Law of NGOs » (Government Ordinance No. 26 / 2000) [1].

The pretext of these legislative amendments is the implementation of the European Directive no. 2015/849 / EU of 20 May 2015 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing.

The Government wants to oblige associations and foundations to report periodically to the Ministry of Justice [2] (annually and whenever new situations occur) numerous data and information, including the names and identification data of each person with whom the association or foundation gets in touch or to whom provides support in any way in the course of their work. Nevertheless, the European Directive does not expressly request this and leaves a margin of discretion to each state.

In case of non-compliance with the obligation to report this data or other information, the draft law proposes sanctions ranging from a significant fine (up to 5,000 lei) [3] to the dissolution of the association/foundation [4 ] .

Given the unclear, confused and disproportionate categories of data and information to be reported by NGOs listed in the draft law, it is obvious that the Government is seeking to introduce burdensome legal obligations which, objectively, will not be able to be met by NGOs. And the final sanction for failure to meet this reporting obligation is manifestly disproportionate, namely, the « supreme » sanction of dissolution.

APADOR-CH points out that the Parliament is currently debating a draft bill proposed by the ruling party, providing for the dissolution of NGOs in case of non-compliance with the burdensome request of reporting any financing grant (regardless of its value). Also, the Ministry of Public Finance is preparing, upon recommendation from the Court of Auditors, a draft law which will allow NGOs to be scattered with targeted fiscal control pretexting monitoring the use of the 2% tax rate that can be redirected to NGOs.

The government is already adopting a « modus operandis » toward NGOs, which has two components:

  1. the introduction of bureaucratic, confusing and burdensome obligations for NGOs (mostly in the form of excessively detailed and frequent reports);
  2. the provision of manifestly disproportionate sanctions (dissolution of the NGO) in the event of failure to meet these bureaucratic obligations, which in reality cannot be fulfilled.

So instead of focusing on their work and their mission purpose, associations and foundations will dedicate their time and energy to drafting reports and sending them to the different public entities. The latter will not be able to process that much information (there are sufficient precedents of such institutional incapacity, for example, the catastrophic monitoring by ANAF (the national fiscal administration agency) of of payment of health contributions). But if an NGO is too loud or critic of the governing authorities, it could be put under scrutiny for some forgotten report out of dozens of reports requested or for missing a date on the requested information, leading to its dissolution.

APADOR-CH reminds that for associations and foundations; the dissolution is a sanction comparable to the death penalty for the individual. However, if the “death penalty” can still apply to (legal) entities in the EU, at least the conditions for its application must be sufficiently clear and restrictive, and should be limited to truly exceptional cases to prevent abuse.

APADOR-CH appeals to the Government to temper its increasingly brutal attempt to retaliate against the criticism coming from civil society by introducing legal regulations that prevent normal functioning of associations and foundations.

[1] At:http://www.onpcsb.ro/pdf/PROIECT%20LEGE%2031%20%20IANUARIE%20CU%20OBS%20MJ%20FINAL.pdf

[2]Point 18 of the draft law introduces the obligation to communicate to the Ministry of Justice the identification data of « real beneficiaries ». And, in the case of associations and foundations, art. 4 al. 2 lit. c of the draft Law on the Prevention and Control of Money Laundering and Terrorist Financing, the notion of « real beneficiary » also includes « natural persons … in whose main interest the association or foundation was established or is operating ». Because the notion of « main interest » used in the bill is not defined anywhere, it can refer to anything, including the interest of individuals in being supported by an association/foundation. For example, an association for consumer protection or patient protection was set up in the interests of consumers or patients. The consequence of this bill is that the name and other identification data of consumers or patients coming into contact with such associations should be reported to the Ministry of Justice. According to the draft law, each person will have to be identified and reported to the Ministry of Justice by the association/foundation. If this obligation is not respected, the association/foundation will be dissolved (abolished).

[3] Point 18 of the draft law

[4] Point 24 of the draft law

Translated by 

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.