Tag Archive for: statutul polițistului

You are here: / statutul polițistului

Posts

Proiectul de modificare a statutului polițistului, retras de la Senat, după sesizarea APADOR-CH

/in , , /by

Senatorii PSD care voiau să facă abuzurile polițiștilor mai greu de probat și-au retras proiectul de modificare a Legii 360/2002, privind statutul polițistului, după intervenția APADOR-CH

APADOR-CH a atras atenția, la începutul lunii mai, asupra intenției de modificare a Legii 360/2002, privind statutul polițistului, care conține unele prevederi bune, dar și una problematică, de natură să îngreuneze posibilitatea de a mai proba eventualele abuzuri săvârșite de polițiști – prin eliminarea elementelor foto și video dintre mijloacele de probă.

La demersul APADOR-CH s-au alăturat mai multe organizații neguvernamentale și împreună am transmis Parlamentului o serie de propuneri de îmbunătățire a proiectului, precum și solicitarea de a se renunța la prevederea prin care se eliminau probele video și audio.

Reacțiile inițiatorilor proiectului nu au întârziat să apară, ei declarând presei că eliminarea probelor video ar fi fost o scăpare și că va fi remediată. Pentru o verificare oficială, APADOR-CH a transmis o solicitare Parlamentului, conform Legii 544/2001, cerând o actualizare a stadiului proiectului de lege în discuție.

În răspunsul primit azi de la Senat, se spune că inițiatorii au preferat să-și retragă complet proiectul, la data de 11 mai 2020, deși ar fi avut posibilitatea să-l corecteze și să-l completeze cu propunerile venite dinspre societatea civilă, întrucât unele dintre prevederi sunt de un real folos în munca polițiștilor: cum ar fi măsurile ce se referă la drepturile bănești ale polițiștilor, dotarea cu bodycams sau punerea statutului polițiștilor în acord cu legea avertizorilor de integritate, astfel încât acei polițiști care atrag atenția public asupra disfuncționalităților din sistem să nu fie pedepsiți sau concediați abuziv.

Să sperăm că retragerea proiectului nu înseamnă anularea, ci îmbunătățirea lui, într-un viitor apropiat.

Citiți răspunsul primit de APADOR-CH de la Senat

Parlamentul vrea să facă abuzurile poliției mai greu de probat

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Câțiva parlamentari PSD vor să modifice statutul polițistului, astfel încât dovedirea unor abuzuri să nu se mai poată face cu fotografii sau video. APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale au transmis Senatului și Camerei Deputaților câteva obiecții la propunerile de modificare a Legii 360/2002, privind statutul polițistului, și câteva propuneri suplimentare

Patru parlamentari PSD au întocmit un proiect de lege, care prevede modificări ale statutului poliţistului, și l-au înregistrat la Senat la 28 aprilie 2020. Printre modificările dorite de inițiatori figurează unele bune (de exemplu acordarea unor drepturi bănești polițiștilor), unele inutile  (de exemplu prezumția de legalitate a acțiunilor polițiștilor) și altele de natură să îngreuneze dovedirea abuzurilor făcute de poliție, cum ar fi excluderea probelor foto și video cu care s-ar putea dovedi abuzuri ale polițiștilor. APADOR-CH a transmis azi un document către Senat și Camera Deputaților, în care solicită renunțarea la unele dintre propunerile inițiatorilor și sugerează introducerea altora noi în legea privind statutul polițiștilor. Mai multe organizații neguvernamentale s-au alăturat demersului APADOR-CH.

Principalele propuneri făcute de APADOR-CH:

1 APADOR-CH consideră că sunt necesare măsurile prevăzute în proiect care se referă la drepturile băneşti şi la sprijinul financiar care trebuie acordate poliţiştilor (de exemplu, compensaţiile pentru plata chiriei). Statul trebuie să creeze condiţii, inclusiv de natură financiară, pentru ca activitatea poliţiştilor să se desfăşoare în bune condiţii.

2 APADOR-CH solicită eliminarea prevederii că activitatea poliţistului se bucură de „prezumţia de legalitate”. Principiul legalităţii operează oricum, în orice domeniu de activitate, buna-credinţă este prezumată (în domeniul civil) şi principiul prezumţiei de nevinovăţie (în domeniul penal). În prezent, nici în circuitul civil şi nici în materie penală, un act sau o activitate nu sunt prezumate ca ilegale, ci ca legale, tocmai ca urmare a existenţei celor 2 principii menţionate.

3 APADOR-CH cere eliminarea prevederii privind limitarea probelor la martori și înscrisuri. Este complet inexplicabilă limitarea probelor pentru răsturnarea prezumţiei de legalitate prin excluderea, printre altele, a probelor audio-video şi a fotografiilor, deşi, în practică, tocmai acestea sunt cele mai frecvente probe în astfel de situaţii. Este de notorietate că toate sesizările publice privind pretinse abuzuri ale poliţiei au fost făcute în baza unor înregistrări video. Ar trebui prevăzut că este admis orice mijloc de probă prevăzut de lege, respectiv de cele 2 coduri de procedură: penală şi civilă. Obligarea unei persoane de a dovedi doar cu martori şi înscrisuri existenţa unor pretinse abuzuri ale poliţiei este în contradicţie evidentă  și cu jurisprudenţa CEDO.

4 APADOR-CH a reiterat propunerea ca poliţiştii implicaţi în activităţi operative/de teren (ordine publică, circulaţie, intervenţii etc.) să fie dotaţi cu camere de corp („body camera”). Astfel vor exista probe video complete şi obiective în legătură cu posibilele incidente ce pot surveni. De aceea, APADOR-CH solicită introducerea unui nou articol în Legea 360/2002 care să prevadă obligativitatea dotării acelor categorii de poliţişti cu camere de corp, completată de obligaţiile de a purta şi de a activa acele camere în timpul acţiunilor întreprinse.

5 APADOR-CH solicită corelarea statutului polițistului cu cel al avertizorilor de integritate, astfel încât polițiștii care dezvăluie diverse neajunsuri din poliție să nu fie sancționați disciplinar, pentru că sunt avertizori de integritate. Potrivit actualei Legi 360/2002 (statutul poliţistului), dezvăluirile făcute de un poliţist, de exemplu, presei, cu privire la încălcări ale legii comise în cadrul poliţiei sunt anchetate şi sancţionate ca abateri disciplinare, deşi Legea 571/2004 privind protecţia avertizorilor în interes public prevede că avertizorii de bună-credinţă nu pot fi sancţionaţi pentru avertizările făcute cu bună-credinţă şi că instituţiile publice trebuie să-şi revizuiască reglementările pentru a nu mai împiedica angajaţii să formuleze avertizări în interes public.

Citiți propunerile APADOR-CH la Legea statutului polițistului

S-au alăturat acestui demers:

ActiveWatch

Asociatia MozaiQ LGBT

Miliția Spirituală

CeRe

Asociația Civica

Centrul FILIA

Funky Citizens

Ce drepturi ai când ești condus la secția de poliție

/in , , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

O nouă lege promulgată recent de președinte aduce o serie de modificări și clarifică diverse situații în care polițistul interacționează cu cetățeanul. De la prezentare și legitimare, la încătușare,  percheziție, controlul bagajelor și conducerea la secție.

Această din urmă procedură vizează acele cazuri în care identitatea unei persoane nu poate fi stabilită pe loc de către organul de ordine sau e nevoie ca persoana respectivă să fie îndepărtată din locul în care există o suspiciune că a făcut sau se pregătește să facă o faptă ilegală ori deranjează ordinea publică etc.

Conducerea la secție este o măsură administrativă și nu înseamnă nici arestare, nici reținere. În legislația noastră era prevăzut până acum ca o persoană să fie condusă la secție și ținută acolo maximum 24 de ore, fără a beneficia în acest timp de vreunul din drepturile garantate în caz de reținere și arestare: dreptul la un avocat, la medic sau la un telefon dat familiei. În această perioadă  de lipsire de libertate, reglementată insuficient în legislația națională, se petreceau adesea abuzuri, poliția nefiind obligată să informeze familia condusului la secție sau să-i elibereze acestuia vreun act doveditor.

Salutăm faptul că în forma propusă de MAI, adoptată de Parlament și promulgată au fost introduse  și amendamentele APADOR-CH, printre care cel mai important este cel care vizează drepturile persoanei conduse la secție.

Ce drepturi ai când ești condus la secție

a) de a fi informat cu privire la motivele conducerii la sediul poliției;

b) de a fi informat cu privire la drepturile pe care le ai

c) de a fi asistat de un avocat, precum și de a nu da nici o declarație fără prezența  acestuia, cu excepția comunicării datelor de identificare;

d) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane aleasă de tine;

e) de a solicita informarea reprezentanților diplomatici ai statului de proveniență, în cazul cetățenilor străini;

f) de a fi consultat de un medic, la alegere, pe cheltuiala ta;

g) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situația în care nu vorbești sau nu înțelegi limba română ori nu te poate exprima.

Informarea va fi făcută de polițist înainte de conducerea la secție, Noile reglementări modifică mai multe legi: OUG 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliției de Frontieră Române, Legea nr.17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor și Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Când și de ce poți fi condus la secție

Poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când:

a) nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există suspiciuni cu privire la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate;

b) datorită locului, momentului, circumstanțelor, bunurilor aflate asupra sa, ori comportamentului, creează suspiciunea că pregătește sau a comis o faptă ilegală;

c) prin acțiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, ordinea publică sau alte valori sociale;

d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică;

e) a săvârșit în flagrant o faptă prevăzută de legea penală, constatată potrivit normelor de procedură penală;

f) este dată în urmărire, potrivit legii;

h) este necesară executarea unui mandat, emis potrivit legii; i) a evadat din starea legală de reținere sau deţinere, a fugit dintr-un centru educativ, centru de detenție sau din unitatea în care executa măsura internării medicale;

j) nu respectă măsura luării în custodie publică; Polițistul are obligația de a raporta despre conducerea persoanei la sediul poliției.


Dezbaterile pe marginea acestor modificări au fost coordonate de MAI în perioada 2017-2018, iar propunerile făcute de APADOR-CH pe diverse teme incluse în aceste legi au fost preluate integral de autorii proiectului de lege.

Puteți citi integral:

Tabelul comparativ cu modificările la legile amintite

Răspunsul MAI la modificările propuse de APADOR-CH

Noua lege intrată în vigoare.

Ce se întâmplă când polițistul care te legitimează nu se prezintă

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

UPDATE: Octombrie 2019 – legea a fost promulgată. Propunerile APADOR-CH au fost incluse în noua lege. Află ce drepturi ai când ești condus la secție

Conform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea.  Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice, supus dezbaterii de Ministerul Afacerilor Interne din noiembrie 2017 până acum, a fost completat și modificat la sugestiile primite din partea mai multor organizații. APADOR-CH a făcut o primă serie de propuneri pe care vi le-am prezentat aici, care au fost integrate în proiect. În urma modificărilor operate de MAI tot au mai rămas câteva aspecte discutabile, așa că azi, 16 ianuarie 2017 am trimis ultimele observații pe marginea a patru articole din proiectul de modificare.

Acestea se referă la:

  • avertizarea persoanelor care împiedică forțele de ordine să-și îndeplinească sarcinile de serviciu – concret APADOR-CH propune ca formula verbală de adresare pe care o rostește polițistul să fie mai simplă și practică, de genul “Acțiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia constituie infracţiune”;
  • înlocuirea sintagmei „suspiciunea rezonabilă” cu „motive rezonabile care…” atunci când e vorba despre folosirea imaginilor foto-video pentru stabilirea unor fapte;
  • eliminarea textului de lege care modifică substanţial regimul constatării şi sancţionării contravenţiilor în materie rutieră, prin folosirea înregistrărilor video de la camerele de supraveghere stradale – concret această modificare poate fi introdusă doar în Legea 218/2002 privind circulația rutieră, nu în legile ce reglementează statutul și atribuțiile polițiștilor;
  • introducerea unor prevederi clare despre ce se întâmplă în cazul în care polițistul nu se prezintă/legitimează atunci când legitimează pe cineva. Ce drepturi are persoana legitimată să facă după această întâlnire. Conform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea, de aceea e nevoie ca legea să prevadă proceduri concrete de acțiune pentru reclamarea ulterioară a polițistului.

Propunerea APADOR-CH este următoarea:

La art. 40 din Legea poliţiei, să se adauge două noi alineate,  (2/1) şi (2/2), cu următorul conţinut:

(2/1) Obiecţiunile persoanei cu privire la modul în care un poliţist îşi face cunoscută calitatea nu constituie un motiv de refuz al legitimării. În acest caz, persoana care apreciază că poliţistul nu s-a prezentat în mod corespunzător sau are îndoieli asupra calităţii acestuia, poate opta ca legitimarea să se facă la sediul celei mai apropiate secţii de poliţie. Cu aceeaşi ocazie, persoană poate formula plângere cu privire la modul în care poliţistul s-a prezentat/legitimat. Plângerea verbală se va consemna într-un proces verbal întocmit la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează persoanei. Plângerea scrisă va fi depusă, pe bază de dovadă, la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Plângerea va fi trimisă, de îndată, spre soluţionare, structurii competente. Soluţia va fi comunicată, în scris, persoanei în termen de 30 de zile de la data formulării plângerii.

(2/2) Prevederile alineatului (2/1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul celorlalte măsuri poliţieneşti.“

Reglementarea clară a acestei probleme nu va avea decât efecte benefice, prin evitarea unor posibile şi, după cum s-a dovedit, foarte probabile conflicte între cetăţean şi poliţist.

Citiți propunerile APADOR-CH integral

Aici găsiți și ultima formă a modificărilor propuse de MAI

Și Proiectul legii politiei a fost aprobat guvern la 22 februarie 2018

 

Dacă sunteți curioși să aflați ce drepturi aveți când vă întâlniți cu poliția,  Citiți și manualul polițistului

După doi ani de procese am obținut „manualul de bune practici” al poliției

/in , , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Dar acum MAI discută modificarea lui, așa că citiți-l pe ăsta aflat în vigoare, ca să știți ce drepturi aveați până acum când vă întâlneați cu poliția. Ce se va schimba în el aflați dacă participați la dezbaterea organizată de MAI, luni, 11 decembrie

După doi ani și două luni de procese și tergiversări am obținut în sfârșit de la IGPR Manualul de bune practici de intervenție pentru polițistul de ordine publică, document public pe care-l cerusem în baza Legii 544/2001. Ținut la secret până acum, pe motiv că modul în care trebuie să se comporte poliția cu cetățenii nu e bine să fie aflat de „elementele criminogene”, manualul era totuși vândut prin librării, sub semnătura unor șefi ai poliției.

În el sunt detaliate toate procedurile pe care polițiștii sunt obligați să le respecte atunci când abordează, legitimează, percheziționează și conduc la secție un cetățean. De asemenea sunt explicate practicile de încătușare, amprentare, folosire a armamentului din dotare și chiar a forței. O lectură utilă pentru orice cetățean pe care-l preocupau până acum întrebările:

  • Trebuie să mă legitimez chiar dacă poliţistul nu se legitimează? Da, polițistul se legitimează numai în caz de nevoie. Totuși, polițistul trebuie să se prezinte (pagina 5)
  • Are voie să mă percheziţioneze chiar dacă n-am făcut nimic? Da, dacă refuzați să vă legitimați, polițistul poate să vă percheziționeze (vedeți cum în paginile 8-10)
  • Mă poate duce la secție chiar dacă am buletinul la mine? Da, dacă totuși polițistul nu v-a putut stabili identitatea (pagina 6)
  • Are voie să-mi percheziționeze mașina pe motiv de „control de rutină”? Nu, dar… (paginile 10-11)

 

Acest manual este în vigoare din 2005, lucru recunoscut în sfârșit de IGPR după atâtea procese (deși la un moment dat susținea că nu ne dă manualul pentru că nu mai e în vigoare), și e singurul act care reglementează aceste proceduri momentan.

Citește manualul polițistului

 

Totuși, din luna noiembrie 2017 MAI a pus în dezbatere publică un proiect care modifică mai multe legi privitoare la ordinea publică, iar asta va duce și la modificarea manualului în discuție (Huiduitul la proteste ar putea fi sancționat cu închisoare de la 3 luni la un an). APADOR-CH a făcut câteva sugestii de modificare a acestor propuneri, întrucât unele dintre ele erau de natură să încalce drepturile civile (inventarea unei noi proceduri de privare de libertate numită „reținere administrativă” și a unei sintagme bizare – „poziția inofensivă” pe care ar trebui s-o adopte orice cetățean atunci când e cercetat de poliție).

În urma discuțiilor MAI a acceptat să renunțe la unele propuneri și chiar a preluat unele sugestii ale APADOR-CH, astfel că noua formă a proiectului arată diferit. De exemplu huiduitul la proteste nu mai este sancționat, de asemenea a fost eliminată „reținerea administrativă” și clarificată „poziția inofensivă” a cetățenilor. Au fost introduse și măsuri de garantare a drepturilor civile ale persoanelor conduse la secție (dreptul de a contacta un avocat, de a fi informate pentru ce sunt conduse la secție, dreptul de a fi consultate de un medic etc)

Noua formă a modificărilor propuse de MAI poate fi consultată aici. Vă recomandăm să urmăriți procesul de consultare publică, pe care MAI l-a prelungit cu încă 20 de zile față de termenul inițial (până la 14 decembrie) și să faceți demersuri cetățenești pentru a preveni adoptarea unor modificări legislative care pot încălca drepturile cetățenilor. În ziua de 11 decembrie de la ora 13.00 va avea loc la Centrul Cutural MAI o dezbatere pe această temă, la care se poate participa pe bază de înscriere.

UPADTE 16 ianuarie 2018

În urma integrării în proiectul de lege a unora dintre propunerile APADOR-CH, am făcut și a doua rundă de propuneri de modificare: Ce se întâmplă când polițistul care te legitimează nu se prezintă


 

Cronologia procesului APADOR-CH cu MAI și IGPR pentru obținerea informațiilor publice

În octombrie 2015 APADOR-CH a dat în judecată IGPR și MAI pe motiv că nu vor să facă publice informațiile privind procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziție corporală și de bagaje și conducere administrativă la secție. Aceste informații publice erau distribuite numai contra cost, printr-un  manual prefațat de fostul ministru Petre Tobă. După aproape un an de proces, justiția ne-a dat dreptate: poliția a fost obligată să ne furnizeze gratuit aceste proceduri. A mai urmat un an de recursuri și procese pentru executare silită, rămase tot fără răspuns:

Va urma!

 

Dacă vi se pare util demersul APADOR-CH și vreți să ne susțineți activitatea, iată câteva moduri în care puteți să ne fiți alături.

 

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.