Raport asupra vizitei în Centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Inspectoratului Județean de Poliție Dolj
Două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat arestul Inspectoratului Județean de Poliție Dolj la data de 20 decembrie 2012.
Asociația constată din nou faptul că în aresturile poliției se utilizează proceduri care vin în contradicție cu prevederile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate și a măsurilor dispuse în cursul procesului penal. Astfel, deși responsabilii Centrului de reținere și arestare preventivă (CRAP) Dolj au elaborat un regulament de ordine interioară plecând de la prevederile legii, în arestul IJP Dolj regulile continuă să fie cele stabilite prin Ordinul 988/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea locurilor de reținere și arest preventiv din unitățile de poliție. Ca urmare, încătușarea se face automat (și nu ca măsură excepțională) de fiecare dată când un arestat este scos din incinta arestului, chiar și atunci când persoana respectivă este un minor sau o femeie. APADOR-CH reamintește Ministerului Administrației și Internelor că are obligația de a armoniza procedurile din aresturi cu cele stabilite de lege prin emiterea unui ordin care să înlocuiască Ordinul 988/2005.
Efective, personal, spații de detenție, dotări
La data vizitei CRAP Dolj găzduia 60 de arestați dintre care 48 de bărbați adulți, 6 femei și 6 minori (toți băieți). Majoritatea nu au încă o condamnare însă sunt și persoane condamnate în primă instanță și aduse în arest pentru completarea cercetărilor. În plus, în cazuri rare, sunt găzduite aici și persoane condamnate definiv. Într-o astfel de situație se afla la data vizitei o femeie care fusese condamnată definitiv în Italia, fusese extrădată la cerere și aștepta finalizarea formalităților pentru a fi transferată în penitenciar. Femeia se afla în arestul IJP Dolj de aproximativ două luni. Dintre persoanele cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH, cel care stătuse cel mai mult în acest arest era acolo de patru luni. Durata șederii în CRAP DOLJ nu depășește (conform șefului de arest) șase luni dar este în general mai mare de o lună.
Personalul arestului constă în 30 de agenți (din care două femei). Un medic și un asistent (angajați ai IJP) sunt zilnic prezenți în arest. Nu activează în arest altfel de personal specializat, cum ar fi psiholog, asistent social sau educator. De altfel arestații nu desfășoară niciun fel de activitate cu excepția plimbărilor zilnice și (într-un număr foarte mic) servirii mesei și gestionării cambuzei.
CRAP Dolj este amplasat la demisolul unei clădiri din incinta IJP Dolj. Spațiile de deținere ale arestului constau în 29 de camere de diferite dimensiuni a căror suprafață totală este de 300 mp (incluzând suprafețele grupurilor sanitare acolo unde acestea există). Trei dintre cele 29 de camere nu pot fi folosite deoarece necesită renovări de amploare iar în cele 26 de camere utilizabile erau instalate la data vizitei 85 de paturi.
Folosite efectiv la data vizitei erau 14 camere printre acestea și cele patru care au grup sanitar). Reprezentantele asociației au vizitat două tipuri de camere în ambele tipuri putând fi constatată supraglomerarea. Astfel, într-o cameră mare, camera 27, de aproximativ 28 mp erau instalate 14 paturi ceea ce inseamnă că atunci când toate paturile sunt ocupate fiecăruia dintre arestați îi revine o suparafață de doar 2 mp, jumătate din minimul recomandat de CPT. La data vizitei în această cameră erau găzduți 10 bărbați. Într-o cameră mai mică, camera 12, cu o suprafață utilă de aproximativ 9 mp erau instalate 4 paturi, toate ocupate. În ambele tipuri de camere este evidentă supraglomerarea . APADOR-CH solicită măsuri urgente pentru diminuarea supraaglomerării, o soluție fiind amenajarea unor spații neutilizate (de fapt neutilizabile la momentul vizitei din cauza degradării) atât de la demisol cât și de la nivelul superior.
Condițiile de detenție sunt foarte diferite de la cameră la cameră. Camerele dotate cu grupri sanitare proprii sunt curate, suficient ventilate și iluminate natural. Grupurile sanitare dispun de WC, chivetă și duș. În aceste camere sunt cazate prioritar femeile, apoi minorii și, în măsura în care rămân locuri, bărbați.
Camerele în care sunt cazați majoritatea bărbaților sunt insuficient iluminate natural și au un aspect neingrijit. În plus, acestea nu au grup sanitar propriu astfel că arestații sunt nevoiți să cheme supraveghetorul pentru a își satisface nevoile fiziologice atât ziua cât și pe timpul nopții. Asociația consideră că o persoană care se află în situația de a apela la bunăvoința altuia pentru a merge la toaletă este supusă unui tratament umilitor, degradant , și consideră că este necesară amenajarea de grupuri sanitare în toate camerele. Acest lucru este realizabil în condițiile alocării de resurse financiare. În plus, grupul sanitar comun, constând în trei cabine de WC fără uși și un pisoar, trebuie urgent renovat și igienizat. Sala dușurilor este de asemenea într-o stare deplorabilă – țevile sunt ruginite și pereții plini de igrasie – deci necesită urgent reparații. Apa rece este disponibilă permanent iar apa caldă se furnizează bisăptămânal, marțea și joia. CRAP pune la dispoziția arestaților, pe lângă cazarmament, săpun și hârtie igienică.
Există patru curți de plimbare în CRAP Dolj, fiecare de aproximativ 16 mp. Arestații pot ieși zilnic în aceste curți (fără vreo dotare) pentru minim o oră.
Trebuie notate discrepanțele evidente între aspectul anumitor spații din interiorul arestului IJP DOLJ. Astfel, așa cum între camere sunt diferențe majore, între spațiile de la intrare și holul pe care sunt dispuse camerele este iarași flagrantă diferență de aspect. Holul de la intrare este, curat, luminos, zugrăvit recent și îngrijit (la data vizitei pe acest hot era amplasat și un pom de Crăciun) iar holurile interioare sunt murdare, întunecoase și reci.
Asistența medicală este asigurată de un medic prezent zilnic în arest. Același medic efectuează și consultul medical al arestaților la depunere. Dacă vreo persoană prezintă semne de violență (sau susține că a fost lovită) se întocmește un document de constatare și se transmite procurorului. Responsabilii CRAP Dolj au afirmat că au existat recent două astfel de cazuri. Nu se derulează niciun program de prevenire a transmiterii infecției HIV/hepatite nici pe cale sexuală și nici sanguină. De asemenea sunt absente programele de tratament pentru consumatorii/foștii consumatori de droguri deși au existat recent cazuri de consumatori de droguri injectabile (în speță, ketamină). Referitor la asistența medicală, persoanele aflate în arest la data vizitei au reclamat doar faptul că nu li se permite să păstreze asupra lor niciun fel de medicament, acestea fiind distribuite de personalul medical zilnic.
Hrana arestaților
Hrana asigurată arestaților din CRAP Dolj este preparată și furnizată de Penitenciarul Craiova. Persoanele cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au afirmat că hrana este în general acceptabilă iar pâinea este foarte bună. Cu toate acestea cei mai mulți mănâncă alimentele primite de la aparținători cu ocazia fiecărei vizite – maxim 10 kg alimente, 6 kg legume și fructe și 10 l de apă sau sucuri. Arestații pot achiziționa bunuri (mai ales alimente) de la magazinul penitenciarului pe baza unei liste care se predă supraveghetorului.
Arestul dispune de o bucătărie în care este depozitată vesela în care se distribuie hrana. Doi arestați lucrează la bucătărie ca veselari. Arestații au la dispoziție o cambuză și frigidere pentru a-și păstra alimentele primite de la aparținători.
Contactul cu exteriorul
Sectorul vizite și grefa sunt amenajate în două camere amplasate în exteriorul arestului propriu-zis, la etajul superior al clădirii. Ambele camere sunt dotate cu dispozitive de separare care se folosesc în toate cazurile. Arestații (mai ales femeile) s-au plâns că nici măcar atunci când primesc vizitele copiilor nu le este permisă vizita fără separator. Fiecare arestat poate fi vizitat simultan de maxim trei persoane, doi adulți și un minor.
Telefoanele, în număr de trei, și cutia poștală sunt în interiorul arestului, în holul de la intrare. Arestații pot comunica telefonic cu familia de două ori pe săptamână (luni și joi) și zilnic cu avocatul, bineînțeles în măsura banilor disponibili pe cartela telefonică (Romtelecom, primită de la aparținători). Telefoanele nu sunt dotate cu vreun paravan sau orice alt fel de dispozitiv care să asigure confidențialitatea convorbirilor. Corespondența poștală este depusă personal de arestați în cutia poștală dar numai după ce este înregistrată într-un registru care consemnează atât expeditorul cât și destinatarul. Există și un registru în care se înregistrează corespondența primită. Dacă păstrarea evidenței scrisorilor primite poate fi considerată acceptabilă (motivul invocat de responsabili este acela că trebuie să poată face dovada că au transmis scrisorile), păstrarea evidenței scrisorilor expediate nu este rezonabilă deoarece astfel arestații se pot simți descurajați în a se adresa în scris autorităților sau altor entități. Poștașul ridică și depune corespondența de trei ori pe săptămână (luni, miercuri și vineri). APADOR-CH consideră că dreptul arestaților la confidențialitatea convorbirilor telefonice și corespondenței nu este respectat și solicită, pe de o parte, renunțarea la registrul de evidență a corespondenței expediate și pe de altă parte, instalarea unor dispozitive (de exemplu, paravane de plexiglas) la telefoane.
Dreptul la informare al arestaților este asigurat prin faptul că fiecare cameră este dotată cu televizor (racordat la un furnizor de programe prin cablu). Arestații se pot uita la ce programe aleg și fără să fie condiționați de vreun orar.
Alte proceduri aplicate în arestul IJP Dolj – judecătorul delegat
Percheziția la depunerea în arest are loc într-un spațiu amenajat corespunzător pentru a se putea realiza fără afectarea dreptului la intimitate al persoanei. Concret, percheziția corporală are loc după o perdea și este efectuată de un agent de acelați sex cu persoana percheziționată. Perchezițiile în camere au loc în prezența unuia dintre arestați desemnat ad-hoc de cei găzduiți în camera respectivă. În CRAP Dolj s-a renunțat la practica desemnării unui responsabil de cameră.
În situația în care arestații au nevoie să cheme un supraveghetor (situație frecventă în camerele care nu au grup sanitar) activează sistemul de alarmare vizuală. Acesta este funcțional în toate camerele.
În cazurile de refuz de hrană arestatul este consultat zilnic de către medicul arestului și se solicită prezența judecătorului delegat. Acesta, care se ocupă de CRAP Dolj și de Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova, este oricum prezent în arest de aproximativ două ori pe săptămână iar arestații îl pot contacta telefonic (numărul de telefon al judecătorului delegat este afișat pe cutia poștală). Activitatea și vizibilitatea judecătorului delegat pot fi considerate modele de bună practică.
Vizita în camere
Camera 27 este una dintre camerele care nu are grup sanitar propriu. La data vizitei era supraglomerată cu toate că nu erau ocupate toate cele 14 paturi instalate în spațiul de aproximativ 28 mp. Camera, ca de altfel tot arestul, este suficient încălzită însă iluminatul natural este insuficient. Cei 10 arestați găzduiți în această cameră s-au declarat mulțumiți de condițiile de detenție mai puțin de calitatea saltelelor și de faptul că nu au WC în cameră.
Camera 12 are aproximativ 9 mp utili în care sunt instalate patru paturi (cu saltele de bună calitate) și este dotată cu WC și duș. Apa caldă se furnizează de două ori pe săptămână. Cele patru femei cazate aici s-au plâns că nu pot primi medicamente de la aparținători și că nu pot păstra niciun fel de medicament în cameră (astfel că sunt nevoite uneori să suporte dureri peste noapte până când sosește medicul). De asemenea, s-au plâns că nu își pot ține copiii în brațe când sunt vizitate deoarece toate vizitele aparținătorilor se desfășoară cu dispozitiv de separare.
În Camera 11, similară cu 12 exceptând calitatea saltelelor, erau cazate la data vizitei 2 femei în patru paturi. Una dintre ele a declarat că suferă de hernie de disc și că are dureri mari din cauza saltelei foarte proaste.
Reprezentantele APADOR-CH au discutat și cu cei trei arestați din Camera 10 (9 mp, patru paturi, grup sanitar propriu) care s-au declarat mulțumiți de condițiile de detenție.
Concluzii și recomandări:
Asociația solicită măsuri urgente pentru diminuarea supraaglomerării și pentru dotarea tuturor camerelor cu grup sanitar. Aceste lucruri se pot realiza prin minime investiții sau printr-o mai bună gospodărire a resurselor având în vedere că în arestul IJP Dolj există atât spații neutilizate cât și evidente discrepanțe în ce privește dotarea/amenajarea anumitor spații .
APADOR-CH recomandă reamenajarea sectorului vizite și acordarea dreptului la vizită la masă mai ales în cazurile când arestații sunt vizitați de copii.
Din nou asociația solicită renunțarea la practica încătușarii automate la ieșirea din arest.
Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.
Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic