Raport asupra cazului Stefan Păduraru (tată) şi Cătălin Stefan Păduraru (fiu)
Pe data de 16 iulie 2008, APADOR-CH a fost sesizată de dl.Stefan
Păduraru (47 de ani) din Buzău cu privire la un abuz comis mai
mulţi poliţişti de la trafic rutier şi respectiv Direcţia
de intervenţii rapide din municipiu împotriva sa şi a fiului
său, Cătălin Stefan Păduraru (21 de ani).
1.
Descrierea incidentului
Pe 29 iunie 2008, în jurul orei
2.00 noaptea., tatăl şi fiul, acesta din urmă aflat la volan, se
deplasau cu un autoturism pe strada Transilvaniei din Buzău. La un moment
dat, au trecut pe lângă o maşină de poliţie în care se
aflau doi agenţi tineri (un bărbat şi o femeie) de la traficul
rutier. Se pare că agenţii le-ar fi semnalat să se oprească
însă Cătălin şi Stefan Păduraru nu s-au conformat
şi şi-au continuat drumul. (Stefan Păduraru a spus că nu a
observat semnalele.)In acelaşi timp, Stefan Păduraru a telefonat
unui prieten – Gheorghe Nicolae – care
locuieşte în zonă şi l-a anunţat că îl va vizita în
câteva minute, fără alte explicaţii.
Pe strada Răchita, unde
domiciliază prietenul, au fost ajunşi de echipajul de la poliţie
rutieră. A urmat o discuţie cu agenţii, aceştia
ameninţându-i cu arestarea pentru
că nu opriseră la semnal, în vreme ce Stefan Păduraru dorea
să afle ce are poliţia cu fiul său pe care îl opresc mereu în
trafic. In acel moment, au apărut în trombă două maşini de
poliţie din care au coborît trei “mascaţi”. Unul l-a “luat în
primire” pe Stefan Păduraru trântindu-l la pământ, punându-i cătuşele şi lovindu-l cu picioarele şi
înainte şi după încătuşare.
Ceilalţi doi “mascaţi” s-au repezit la Cătălin
Păduraru, l-au trântit într-o
groapă cu noroi, l-au lovit cu picioarele şi l-au
încătuşat. Firesc, cei doi agresaţi ţipau de durere şi
de teamă, trezindu-i pe locatarii din zonă (şi iată clasica
justificare a poliţiştilor pentru intervenţia violentă:
“tulburarea liniştii publice” de către victime!) care au început
să strige la poliţişti “să nu mai dea” că “îi
omoară”. Toate acestea se petreceau sub privirile impasibile ale celor doi
tineri agenţi de la trafic rutier, ceea ce înseamnă că sunt obişnuiţi
cu astfel de brutalităţi pe care, foarte probabil, le consideră
normale. In sfârşit, Stefan
Păduraru a fost dus într-una din maşinile poliţiei iar fiul
său, în cealaltă.
2.
Privarea de
libertate a lui Stefan Păduraru sub forma “conducerii la sediul
poliţiei”
Pe traseul până la sediu, poliţistul care l-a însoţit a
continuat să îl lovească pe Stefan Păduraru şi să îi
adreseze injurii, printre care „ţigan împuţit” şi „curvă”
(?). Relele tratamente fizice au încetat la sediul poliţiei, ceea ce nu
este de mirare deoarece a fost dus într-un birou prevăzut cu cameră
de supraveghere video. (Sediul poliţiei este în curs de modernizare.) In
schimb, nu i s-a permis să îşi folosească telefonul mobil pentru
a chema un avocat şi nici nu i s-a dat vreo informaţie cu privire la
fiul său. Vreme de aproape 3 ore, cât a fost privat de libertate, nu i s-a adresat nicio întrebare şi nu
i s-a luat vreo declaraţie. Pur şi simplu „am stat şi ne-am
uitat unul la altul”, a spus Păduraru. In cele din urmă, o
agentă de poliţie i-a întocmit un proces verbal de constatare a
contravenţiei („ … în calitate de pasager” a „adresat cuvinte jignitoare
organelor de poliţie, având o atitudine recalcitrantă şi
provocând indignarea celor care locuiesc pe str. Răchitei”) şi i s-a
aplicat o amendă de 1000 de lei. Pe acelaşi formular, Stefan
Păduraru a precizat în scris că nu este de acord cu cele
menţionate în procesul verbal pe care l-a şi contestat la
Judecătoria Buzău pe data de 9 iulie a.c.
Stefan Păduraru a ieşit din sediul poliţiei în jurul orei
5.30. Afară, îl aştepta prietenul său Gheorghe Nicolae şi
abia de la acesta a aflat că şi fiul lui fusese adus la poliţie
şi încă nu ieşise. Tatăl a vrut să intre din nou în
sediu dar nu i s-a permis, aşa că au rămas să-l
aştepte pe Cătălin în stradă. Acesta a apărut
după circa o oră, plin de noroi, cu tricoul rupt, cu urme clare de
lovituri pe faţă, pe un
umăr şi pe picioare şi în stare de şoc.
Pe baza scrisorii medicale a Spitalului judeţean Buzău din 29
iunie, Stefan Păduraru a obţinut de la Serviciul Medico-Legal
Judeţean Buzău certificatul medico-legal nr. 976/02-07-2008 în care
se menţionează „hematoame difuze cu suprafeţe escoriate” la
umărul stâng, genunchiul stâng şi la cotul drept, precum şi o
contuzie toraco-lombară constatată la primul examen la spital. Se
recomandă 9-10 zile de îngrijiri
medicale.
Stefan Păduraru a înaintat plângeri cu privire la abuzurile comise de
poliţişti atât la Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative cât şi la parchet de pe lângă Tribunalul Buzău.
3.
Privarea de
libertate a lui Cătălin Stefan Păduraru sub forma „conducerii la
sediul poliţiei”
După ce a fost trântit într-o groapă de noroi, lovit şi
încătuşat, Cătălin Stefan Păduraru a fost dus cu duba
la sediul poliţiei. Pe traseu, unu din agenţi l-a izbit cu bocancii
pe unde nimerea, inclusiv la cap, proferând – ca şi colegul care conducea
– tot felul de insulte, cele mai frecvente fiind „ciori nenorocite” şi
„ciorile dracului”.
In sediul poliţiei a fost dus într-o cameră în curs de
reamenajare, în care nu se instalase
încă sistemul de supraveghere video. Poliţiştii l-au pus în
genunchi şi au continuat să îl lovească cu picioarele şi cu
pumnii, lor adăugându-li-se şi tânărul agent de la trafic
rutier, dar şi alţi poliţişti care „treceau pe acolo”. S-ar
putea spune că agenţii s-au antrenat
pentru meciuri de kick box, cu tânărul Păduraru în chip de sac cu
cătuşe.
La un moment dat, a fost din nou dus în dubă şi transportat la
Spitalul de urgenţă, pentru a
i se recolta sânge. Ameţit de lovituri şi cu mâinile umflate,
Cătălin Păduraru a spus că nu este în stare să suporte
recoltarea probelor. S-a întocmit un proces verbal pe care tânărul a scris
ceva dar nu îşi aminteşte ce, după care a fost adus înapoi la
poliţie. După alte 15-20 de minute de aşteptare, i s-au scos
cătuşele şi a fost mutat în altă cameră unde un agent
întocmea actele. Tânărul nu a scris nimic şi nici nu a semnat
documentele respective. I s-a permis să părăsească sediul
poliţiei în jurul orei 6.30 dimineaţa. Afară îl aşteptau
tatăl său şi prietenul acestuia.
In urma şocului psihic suferit, Cătălin Stefan Păduraru
a fost internat la spitalul de psihiatrie din localitatea Nifon (judeţul
Buzău). In plus, o audiogramă efectuată pe 1 iulie la Institutul
de fono-audiologie din Bucureşti arăta hipoacuzie la urechea stângă, ca urmarea a loviturilor primite. După
14 zile de tratament, o nouă audiogramă la acelaşi institut
menţiona ameliorarea hipoacuziei dar nu şi vindecarea. Dat fiind
că tânărul este încă sub tratament medical cu internare, nu i
s-a putut încă elibera un certificat medico-legal. Insă scrisoarea
medicală nr.26203/29.06.2008 eliberată de Spitalul judeţean este
foarte grăitoare pentru violenţele la care a fost supus pe durata
incidentului din 29 iunie: escoriaţii faciale şi la cotul drept,
echimoze şi traumatism minor cu plagă în zona toraco-lombară,
contuzii la umărul stâng şi coapsa stângă. Există
fotografii color precum şi un CD care arată clar urmele loviturilor.
Ca şi tatăl său, Cătălin Stefan Păduraru a
făcut plângeri la Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative şi la parchetul de
pe lângă Tribunalul Buzău.
4.
Relatarea
martorului Gheorghe Nicolae
După telefonul primit de la Stefan Păduraru în jurul orei 2.00
a.m. Gheorghe Nicolae a ieşit din casă şi a văzut
maşina prietenului său dar şi cea a poliţiştilor de la
trafic. Stefan Păduraru discuta ceva cu agentul iar când martorul s-a
apropiat l-a auzit pe Păduraru întrebând „ce aveţi cu fiul meu?” iar
răspunsul a fost ceva de genul „nu avem nimic cu el dar n-a oprit”.
După care agentul a sunat pe cineva şi i-a spus „ce faceţi, nu
mai veniţi?” In două-trei minute au apărut duba şi
maşina poliţiei din care au coborît trei „mascaţi”. Unul s-a
„ocupat” de Stefan Păduraru iar ceilalţi doi de Cătălin, pe
care l-au lovit, trântit într-o groapă cu noroi şi imobilizat.
Gheorghe Nicolae a mărturisit că nu a îndrăznit să
protesteze, pentru că astfel de scene „se petrec frecvent în zona
noastră unde locuiesc mulţi romi”. In plus, Gheorghe Nicolae – el
însuşi rom – a mai spus că poliţiştii buzoieni îşi
manifestă făţiş antipatia faţă de etnia romă
prin intervenţii brutale şi disproporţionate, amenzi pentru
orice fleac sau insulte şi injurii. El a adăugat că,
într-adevăr, urletele de durere şi spaimă ale celor doi
Păduraru au trezit vecinii care şi-au manifestat verbal dezaprobarea
faţă de brutalitatea intervenţiei poliţiştilor.
După ce Stefan şi Cătălin Păduraru au fost
urcaţi – separat – în vehiculele poliţiei, Gheorghe Nicolae a plecat şi el spre sediul poliţiei. A
ajuns imediat după maşina care îl transporta pe prietenul său, a
vrut să intre şi el în sediu, dar nu i s-a permis. A rămas în
stradă până dimineaţa, când cei doi au fost puşi în
libertate. De la el a aflat Stefan Păduraru că şi fiul său
fusese adus la poliţie. Gheorghe Nicolae a spus că a fost pur şi
simplu şocat când l-a văzut pe Cătălin Păduraru la
ieşirea din poliţie: murdar de noroi, cu tricoul rupt, cu urme clare
de lovituri pe faţă, braţe şi picioare. In plus, abia putea
să vorbească. Cele două victime s-au dus acasă la Gheorghe
Nicolae şi, după ce şi-au mai revenit puţin, au plecat la
spital.
Gheorghe Nicolae a fost deja convocat la parchet unde a declarat exact cele
întâmplate. Trebuie menţionat că soţia sa, Letiţia Nicolae,
a fost şi ea martoră la acţiunea violentă a
poliţiştilor.
Constatările APADOR-CH
1.
APADOR-CH
atrage din nou atenţia asupra riscului mare de încalcare a drepturilor
omului în perioada aşa numitei conduceri
la sediul poliţiei (anterioară reţinerii de până la 24 de
ore), care înseamnă privare de
libertate şi nu doar o măsură administrativă. De la
declanşarea intervenţiei în forţă a „mascaţilor”
şi până la ieşirea din sediul poliţiei, Stefan Păduraru
şi fiul său au fost împiedicaţi
să părăsească locurile acţiunii poliţieneşti (str.Răchita şi apoi sediul poliţiei), adică au fost privaţi de libertate. In
plus, la poliţie nu li s-a
permis să îşi folosească telefoanele mobile pentru a chema un
avocat iar tatălui i s-a refuzat orice informaţie despre soarta
fiului său.
2.
Nicio
faptă, oricât de gravă ar fi, nu poate justifica loviturile aplicate
de agenţi nici înainte de încătuşare (există metode legale de imobilizare) şi, cu atât
mai puţin, după. Indiferent dacă tânărul Păduraru a
comis o contravenţie (ignorarea semnalelor de oprire) sau o
infracţiune (posibilă alcoolemie crescută) agenţii erau
obligaţi să aplice legea care,
evident, nu permite agresiuni fizice
şi psihice. Cât despre Stefan Păduraru, singura sa „vină” a
fost că se afla în maşină.
3.
Limbajul cu
caracter vădit rasist folosit de
agenţi este inacceptabil. Asociaţia aminteşte că în
primăvara acestui an, în timpul summit-ului NATO la Bucureşti,
trupele poliţiei şi jandarmeriei au intervenit în forţă – în mod excesiv şi disproporţionat – împotriva unui mic grup de români şi
străini, aflaţi în clubul fabricii Timpuri Noi. Pe toată durata intervenţiei, poliţiştii şi
jandarmii au proferat injurii şi insulte cu caracter rasist şi
xenofob la adresa tinerilor. Acest
tip de limbaj – tolerat de autorităţile de resort – pare a fi devenit
„o armă” în plus a trupelor de intervenţie.
4.
Intocmirea
proceselor verbale de amendare, în genere pentru „tulburarea liniştii
publice”, serveşte drept paravan pentru actiunile politistilor ce se pot
uşor încadra la abuzuri. Procesul verbal întocmit lui Stefan Păduraru este uşor diferit:
acesta ar fi proferat injurii la adresa grupei de intervenţie ceea ce ar
fi produs „indignarea” vecinilor treziţi din somn! Nu se ştie dacă
eventualele injurii ar fi putut trezi vecinii, dar urletele de durere şi
spaimă ale celor două victime, cu siguranţă da. Si, după toate aparenţele,
vecinii din Răchita au fost indignaţi de metodele forţelor de ordine şi nu de ce ar fi putut spune
Stefan Păduraru.
In concluzie, APADOR-CH cere Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative, respectiv Inspectoratului General al Poliţiei Române şi
parchetului să investigheze cu imparţialitate şi celeritate
modul în care au acţionat poliţiştii implicaţi în
incidentul ale cărui victime au fost Stefan Păduraru şi
Cătălin Stefan Păduraru
sub aspectul privării de
libertate şi purtării abuzive şi să aplice
sancţiunile ce se impun. Asociaţia aminteşte că, potrivit
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (vezi, între
altele, hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Cobzaru c. României), în cazul
persoanelor care prezintă urme de violenţă la ieşirea
dintr-un loc de deţinere, autorităţile statului au obligaţia de a face cercetări
imparţiale pentru a stabili dacă semnele sunt – sau nu – rezultatul
tratamentului aplicat de poliţişti
sau de agenţii oricărei alte instituţii cu puteri
coercitive.
Manuela Stefănescu Nicoleta Popescu