abuzuri ale poliției

Articole

România, condamnată încă o dată la CEDO pentru violența poliției împotriva cetățenilor

11/01/2022/în Comunicate, Procese CEDO, Slider /de Rasista

Au chemat poliția ca să-i apere de un tată agresiv, venit să-și viziteze copilul, și au ajuns în spital cu răni multiple, din cauza „legitimării” brutale făcute de organele statului; Cazul S. și alții contra României, câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, caz susținut de APADOR-CH

Un caz de violență domestică petrecut în 2016, care a degenerat în violență a polițiștilor la adresa celor care au sunat la 112, a fost soluționat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în favoarea celor bătuți de poliție și în defavoarea statului român. Cazul S. și alții împotriva României, susținut la CEDO de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu, se adaugă seriei de condamnări ale statului român la CEDO pentru brutalitatea poliției și lipsa unor anchete efective în legătură cu aceste comportamente.

Faptele

La 31 iulie 2016, reclamanții, membri ai aceleiași familii, au apelat 112 temându-se de violența fostului soț asupra uneia dintre membrele familiei. La domiciliul reclamanţilor au venit mai multe echipaje de poliție, în total nouă agenți de la mai multe secții din București.

În loc să protejeze victima, polițiștii au folosit o forță disproporționată pentru a imobiliza, încătușa și duce la secție pe toți membrii familiei, sub pretextul identificării, deși aceștia le-au arătat polițiștilor buletinele de identitate.

Am chemat poliția și am fost întrebat cine sunt, le-am spus că sunt fratele lui R. și mi-au cerut buletinul de identitate. Mi-am scos portofelul și când am vrut să-mi scot buletinul am fost împins în capota mașinii, cu mâinile încătușate la spate, fără să mi se spună de ce.

Am fost băgat cu forța în mașina de poliție și dus la secția de poliție nr. 15 … înainte de asta am stat încă 10 minute și am asistat cum mama și surorile mele au fost amenințate cu o armă de către polițiștii care m-au încătușat…” – a declarat S. la anchetă.

În cursul imobilizării, dar și ulterior, la Secția de poliție nr.15, reclamanții au fost loviți, agresați și supuși unor tratamente umilitoare de către polițiști.

O parte dintre reclamanți (R. și S.) au fost internați în spital a doua zi după conducerea la secția de poliție . Potrivit certificatelor medico-legale R. a suferit traumatisme la cap și traumatism abdominal, care au necesitat nouă zile de tratament medical, iar S. a suferit o fractură de humerus, care a necesitat mai multe intervenții chirurgicale și în total 110 zile de îngrijire medicală. Alți doi membri ai familiei au suferit în urma interacțiunii cu poliția traumatisme care au necesitat zile de îngrijiri medicale.

Cei patru au depus plângere penală și s-au constituit parte civilă împotriva poliției, pentru rele tratamente, dar cercetarea a fost încredințată Serviciului Control Intern al Poliției București, care a audiat polițiștii, reclamanții și doi martori propuși de poliție, declarațiile polițiștilor și ale martorilor fiind similare.

La 8 martie 2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria București a clasat plângerea, pe motiv că intervenția poliției a fost legală, soluția rămânând aceeași și după contestația făcută de reclamanți în fața instanței de judecată.

Ce susține Guvernul

Potrivit raportului de intervenție, reclamanții ar fi refuzat să-și dezvăluie identitatea și au fost agresivi verbal și fizic față de poliție. De aceea, poliția ar fi fost forțată să folosească forța pentru a-i imobiliza și a-i duce la o secție de poliție pentru a le verifica identitatea.

În cursul anchetei, prim-procurorul a respins plângerea reclamanților, considerând că din actele dosarului rezultă că aceștia s-au comportat agresiv ceea ce a justificat manevrele polițiștilor, întreprinse pentru imobilizare, și că rănile produse reclamanților ar fi fost „inerente” manevrelor.

Ce spune CEDO

În decizia pronunțată la finele anului 2021, judecătorii europeni admit că în acest caz a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție, respectiv interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante.

CEDO consideră că era de datoria statului român să ancheteze minuțios modul în care s-au petrecut faptele, întrucât rănile produse de polițiști reclamanților au fost foarte grave și „nu par la prima vedere compatibile cu utilizarea tehnicilor de imobilizare”.

Curtea reține că din actele depuse la dosar nu reiese că comportamentul reclamanților ar fi constituit un pericol semnificativ pentru integritatea fizică a polițiștilor. În acest sens, Curtea observă că ofițerii de poliție, care i-au depășit numeric pe reclamanți (9 la 4), nu au suferit răni și că reclamanții nici nu au fost pedepsiți în vreun fel pentru așa ceva.

CEDO a constatat că au existat neajunsuri în desfășurarea anchetei, amintind că o anchetă eficientă este aceea în care cei care anchetează faptele trebuie să fie independenți ierarhic și instituțional de părțile implicate, or în speță ancheta a fost condusă tot de colegi ai polițiștilor acuzați.

Statul român a fost condamnat de CEDO să le plătească reclamanților despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat (10.000 de euro lui S. și câte 3000 de euro fiecăruia dintre ceilalți membri ai familiei), precum și cheltuielile de judecată.

Îmi doresc ca această hotărâre împoriva statului român să nu fie încă una din multe altele care atestă încălcarea art 3 al Convenției Europeane de către autoritățile naționale: poliție, parchet, instanță de judecată.

În această cauză Curtea arată statului român că niciuna din instituțiile sale nu a funcționat: nici poliția, nici parchetul nici instanța. Ar fi nedrept să acuzăm doar polițiștii care au acționat neprofesionist și abuziv, fiindcă în egală măsură așa a acționat și procuroul de caz și șeful lui ierarhic, care a confirmat soluția, dar și judecătorul de drepturi și libertăți.

Ca profesionist, consider că această jurisprudență impotriva statului român va contribui la un moment dat la schimbarea sistemului juridic în ansamblul lui, atunci când vorbim de respectarea drepturilor cetățenilor români abuzați de poliție care se adresează parchetului și instanței de judecată”, a declarat avocata Nicoleta Popescu.

Citești și:

De la 1 februarie 2022 se schimbă termenul de sesizare a CEDO e la 6 la 4 luni

Cum s-a încheiat procesul cu Parchetul pe tema strategiei de combatere a abuzurilor poliției

09/06/2017/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Vă spuneam în februarie anul acesta că am câștigat procesul intentat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pentru a obține o informație publică, și anume „Strategia pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”.

[box]

Actul solicitat de APADOR-CH de la Parchet, în baza Legii 544/2001, figura în corespondența dintre fostul premier al României, Dacian Cioloș, și comisarul european Nils Muižnieks, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa cetățenilor. Comisarul european a făcut o vizită în România în 2014 și a aflat de numărul mare de abuzuri ale forțelor de ordine ce rămân nepedepsite. În 2016 i-a scris premierului român ca să afle dacă autoritățile au luat măsuri pentru remedierea situației, iar premierul i-a răspuns că printre măsurile luate s-ar afla și această strategie a parchetului.

Cerută de APADOR-CH de la Parchet, misterioasa strategie a fost pe rând ba secretă, ba bagatelizată la statutul de ordin intern al procurorului general, deci insuficient de importantă pentru a fi publicată. În urma procesului instanța a obligat PICCJ să facă public conținutul ordinului nr. 214 din 9 octombrie 2015, emis de Procurorul general.

[/box]

În urma acestui verdict, inițial Parchetul a făcut recurs, dar după întâmpinarea formulată de APADOR-CH, Parchetul a revenit, luând decizia de a comunica totuși documentul solicitat. Deși răspunsul Parchetului a fost făcut cu întârziere (după pronunțarea unei hotărâri de fond favorabile APADOR-CH, după declararea recursului de către parchet și după formularea întâmpinării la recurs), asociația a decis să renunțe la judecată deoarece înţelege să încurajeze îndeplinirea voluntară a obligaţiilor legale de către autorităţile publice. Desigur, ar fi fost nu numai legal, ci și normal ca acest lucru să se fi petrecut fără apelarea la justiție, mai ales că Ministerul public este garantul respectării legilor în România, iar pierderea unui proces pe motiv că nu respectă o lege, a liberului acces la informații publice, nu îi face cinste.

Așa cum am promis, publicăm documentul solicitat de APADOR-CH:

[box type=”alert”]

Ordinul nr. 214 din 9 octombrie 2015 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de aprobare a

STRATEGIEI

de eficientizare a anchetelor în cauzele în care agenţii statului sunt cercetaţi

pentru fapte de rele tratamente comise în legătură cu

îndeplinirea atribuţiilor profesionale

Parchetele de pe lângă curţile de apel vor dispune, în vederea efectuării urmăririi penale, preluarea cauzelor în care sunt anchetaţi, pentru comiterea infracţiunilor de cercetare abuzivă – prev. de art. 280 Cod penal, supunere la rele tratamente – prev. de art. 281 Cod penal, tortură – prev. de art. 282 Cod penal şi pu rtare abuzivă – prev. de art. 296 Cod penal, ofiţerii de poliţie, indiferent dacă fac parte sau nu din corpul poliţiei judiciare, precum şi ofiţerii din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Parchetele de pe lângă tribunale vor dispune, în vederea efectuării urmăririi penale, preluarea cauzelor în care sunt anchetaţi, pentru comiterea infracţiunilor de cercetare abuzivă – prev. de art. 280 Cod penal, supunere la rele tratamente – prev. de art. 281 Cod penal şi purtare abuzivă – prev. de art. 296 Cod penal, agenţii de poliţie, indiferent dacă fac parte sau nu din corpul poliţiei judiciare, precum şi agenţii din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
La nivelul fiecărei unităţi de parchet de pe lângă curte de apel şi de pe lângă tribunal, procurorul general sau prim-procurorul, după caz, va desemna cel puţin un procuror din cadrul unităţii care va efectua cu precădere activitatea de urmărire penală în cauzele în care sunt anchetaţi poliţişti şi lucrători din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(1) Conducerile parchetelor de pe lângă curţile de apel vor desemna câte un procuror în vederea realizării monitorizării modului în care se desfăşoară anchetele în astfel de cauze, atât la nivelul unităţilor proprii, cât şi la nivelul parchetelor de pe lângă tribunalele aflate în raza de competenţă.

(2) Structura modului în care monitorizarea va fi realizată este redată în Anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin. Separat, procurorii desemnaţi cu activitatea de monitorizare vor verifica şi modul în care standardele CEDO în materie de anchetă efectivă sunt respectate în dosarele având un astfel de obiect.

(3) Procurorii desemnaţi potrivit alin. (1) vor întocmi anual o Informare în legătură cu modul în care s-a desfăşurat activitatea de instrumentare a cauzelor ce fac obiectul prezentului ordin. Informarea va fi întocmită şi înaintată la nivelul Serviciului de îndrumare şi Control din cadrul parchetului de pe lângă înalta Curte de casaţie şi Justiţie până la data de 1 februarie a anului următor.

(1) Cele menţionate la punctele 3 şi 4 vizează şi parchetul militar de pe lângă curtea militară de apel, precum şi parchetelor militare, în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii în domeniul prevenirii şi combaterii faptelor de rele tratamente comise de către jandarmi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

(2) Serviciul de îndrumare şi Control din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv cel de pe lângă Curtea Militară de Apel, precum şi cele de pe lângă tribunale şi tribunalele militare vor lua măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentului ordin.

(3) Serviciul de îndrumare şi control va comunica ordinul parchetelor.

(4) Ordinul intră în vigoare Ia data de 9 octombrie 2015.

[/box] [button link=”http://www.apador.org/blog/wp-content/uploads/2017/06/strategia.pdf” style=”download” color=”red” window=”yes”]Descărcați documentul în format PDF[/button]

Relația românilor cu poliția înflorește în corespondența cu Consiliul Europei

25/08/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

O corespondență recentă între comisarul european Nils Muižnieks și premierul Dacian Cioloș, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa acestora, arată că cel puțin la nivel declarativ România stă în continuare bine la forme, însă mai are de lucrat la fond.

Scrisoarea comisarului Nils Muiznieks, de la Consiliul Europei, trimisă în iunie 2016, este o urmare a vizitei pe care comisarul a făcut-o în România în 2014 și o modalitate de a afla dacă autoritățile române au făcut demersuri în diverse direcții constatate la data vizitei ca fiind problematice:

retorica publică anti-romi;
evacuările forțate ale populației roma;
segragarea acestora în școli;
violențele poliției la adresa romilor
executarea hotărârii CEDO privind moartea lui Valentin Câmpeanu în căminul de la Poiana Mare.

În scrisoarea sa, comisarul Nils Muižnieks apreciază unele măsuri luate de autorități – printre care și cele care au dus la închiderea de către CEDO a cazurilor Barbu Anghelescu contra României și Moldovan contra României – dar atrage atenția că mai e de lucru în aceeași direcție, dat fiind că între timp pe rolul CEDO au apărut cazuri noi. Întrucât știe că violențele poliției asupra cetățenilor, cu precădere a romilor, sunt încă o problemă nerezolvată, comisarul insistă pe subiectul înființării unui mecanism independent
care să se ocupe cu plângerile împotriva poliției.

La două luni de la primirea acestei scrisori, premierul Dacian Cioloș îi răspunde comisarului european, printr-o scrisoare în care enumeră măsurile concrete luate de autorități în domeniile punctate de comisar. Printre acestea, premierul subliniază și o strategie ce ar fi publicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numită “Strategie pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”. Potrivit acestei strategii, parchetul de pe lângă ICCJ își reogranizează activitatatea în sensul desemnării unor procurori care să se ocupe de astfel de cazuri de violențe ale politiștilor motivate de ura rasială.

Femeie din Racoș bătută de poliție

Titulatura sună bine în scrisoarea oficială, însă este de negăsit pe site-ul oficial al Parchetului. Cum nu știm dacă această strategie chiar există și funcționează, putem aminti doar cazurile documentate de APADOR-CH în realitate, în ultima vreme:

că numai 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare (conform unui studiu făcut de APADOR-CH).
că la Racoș, județul Brașov, în 2015 o comunitate de peste 1000 de cetățeni de etnie romă era terorizată de bătăile polițiștilor, iar autoritățile clasau de ani de zile plângerile victimelor. APADOR-CH a documentat această situație și a sesizat chiar Parchetul de pe lângă ICCJ despre dosarele deschise și închise la Brașov, iar singurul răspuns primit a fost că Parchetul a transmis solicitarea noastră tot la Brașov.

Drepturile omului în România, văzute din SUA

14/04/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Problemele majore de încălcare a drepturilor omului, semnalate în cel mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA privind România, vizează:

abuzurile poliției și jandarmilor;
relele tratamente aplicate deținuților și romilor;
supraaglomerarea din închisori;
lipsa unor anchete efective privind abuzurile autorităților.

Pentru unele dintre aceste aspecte Departamentul de Stat al SUA citează și rapoarte ale APADOR-CH din 2015.

În raportul SUA privind România se menționează și corupția guvernamentală care a rămas o problemă larg răspândită. La fel, discriminarea socială sistematică împotriva romilor, îngrădirea accesului acestora la o educație adecvată, la locuințe, asistență medicală și la oportunități de angajare.

Raportul amintește și de încercările continue ale unor figuri politice autohtone de a compromite independența sistemului judiciar și de a submina libertatea presei. De actele de violență și discriminare împotriva femeilor și de unele acte și declarații antisemite, rasiste, xenofobe și naționaliste din mass-media și de pe Internet.

Agențiile guvernamentale românești sunt menționate în raportul SUA că oferă asistență inadecvată persoanelor cu handicap și persoanelor neglijate, cu dizabilități, aflate în instituții. Se amintește și discriminarea socială față de lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali și persoane intersex (LGBTI), ca o problemă încă prezentă în România. La fel și discriminarea față de persoanele cu HIV / SIDA.

Citiți raportul complet în limba engleză.

Când polițiștii te conduc la secție și-ți spun că ai căzut pe scări

15/07/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Florin Micu a ajuns la APADOR-CH căutând pe google „ce faci când ești bătut de poliție”. Pățania lui poate fi a oricărui tânăr care se trezește puțin mai vocal într-o seară de vară, în părculețul blocului, la o bere cu prietenii. Pentru că asta a fost greșeala lui, plătită nu numai cu o amendă pentru tulburarea liniștii publice, așa cum ar fi normal, ci cu o vizită la secția de poliție și o bătaie aplicată cu sete de „oamenii legii”.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 27-28 iunie, Florin și prietenii lui au băut bere într-un părculeț din Drumul Taberei și au fost admonestați de poliție pentru asta. Toți ceilalți au primit amendă pe loc, numai el a fost încătușat, băgat cu forța în mașina poliției, tratat cu pumni, palme, picioare și tomfe, pe drum, în mașină și în Secția 25, abia apoi amendat și trimis acasă.

La plecare, cei trei polițiști agresori l-au întrebat cum îl cheamă (că nu avusese buletinul la el) și i-au spus că ochiul vânăt și juliturile de pe brațe și picioare le are pentru că ar fi căzut pe scări, nu pentru că l-a bătut poliția.

La fel de relaxat a tratat situația și comandantul Secției 25, care l-a chemat a doua zi în audiență, ca să-l vadă și să-i puncteze că „sigur a făcut el ceva”. Că nu degeaba fuseseră trei apeluri de la cetățeni în noaptea cu pricina.

„Nici noi nu suntem uși de biserică, dar dacă mănânci semințe în fața blocului nu trebuie să-ți iei șuturi în fund de la poliție”, e de părere Florin Micu.

Comportamentul polițiștilor de la Secția 25 nu este nici nou, nici diferit de al colegilor lor din alte secții. Din păcate practica săltării oamenilor de pe stradă, chipurile pentru identificare, și bătăile aplicate la secție, departe de ochii lumii, este mai răspândită decât ne place să credem.

Iar mentalitatea de genul „sigur a făcut el ceva” e împărtășită de cetățeni – care de prea multe ori consideră că așa ceva nu li se poate întâmpla decât celor care „nu sunt cuminți” – dar și de comandanți și chiar procurori care refuză să ia măsuri pentru pedepsirea acelora dintre polițiști care comit astfel de infracțiuni.

Florin Micu a fost pentru prima dată în viață pus în această situație. Când ne-a vizitat, la patru zile după incident, era în continuare vizibil șocat de ce i se întâmplase, speriat că și-ar putea pierde locul de muncă din cauza faptului că a trebuit să-și ia concediu medical și că „a avut probleme cu poliția”, și mai ales derutat cu privire la ce trebuie să facă în continuare.

APADOR-CH i-a acordat și lui consultanță, așa cum face de ani de zile cu victimele abuzurilor polițiștilor. Dar dincolo de asta a cerut, pentru a câta oară, responsabililor din poliție să înceapă să trateze cu seriozitate aceste cazuri.

Citiți raportul complet privind cazul Florin Micu.

***

Acest caz a fost tratat în cadrul proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Abuzurile forțelor de ordine, menționate în Raportul SUA privind respectarea drepturilor omului în România

26/06/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Raportul privind respectarea drepturilor omului în 2014 – făcut public de Departamentul de stat al SUA – vorbește, în cazul României, de mai multe încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești, citând în câteva rânduri din rapoartele întocmite de APADOR-CH, pe tema condițiilor din penitenciare și aresturi sau pe diverse cazuri de abuzuri ale forțelor de ordine asupra cetățenilor.

Probleme majore de respectare a drepturilor omului includ maltratarea și hărțuirea, de către polițiști și jandarmi a deținuților și romilor, inclusiv moartea a cel puțin o persoană în mâinile poliției. Corupția guvernamentală a rămas o problemă larg răspândită, care a afectat toate sectoarele societății. Discriminarea socială sistematică împotriva romilor afectează accesul la educație, locuire, asistență medicală, și oportunități de angajare.”, se arată în raportul citat.

Între problemele citate de raport se mai găsesc: lipsa unor măsuri eficiente pentru retrocedarea proprietăților ce au aparținut bisericilor greco-catolice, confiscate de fostul regim comunist; amenințări personale și profesionale la adresa jurnaliștilor și subminarea libertății presei; acte de violență și discriminare la adresa femeilor; acțiuni și declarații antisemite, opinii rasiste, xenofobe și naționaliste difuzate prin internet și mass media: asistență inadecvată pentru persoanele cu handicap instituționalizate; discriminarea socială împotriva lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și transsexualilor (LGBT) și persoanelor cu HIV / SIDA.

La secțiunea 1 – Respectarea integrității și libertății persoanei, rapoartele APADOR-CH sunt citate în sprijinul afirmațiilor din document:
a. Privarea arbitrară sau ilegală de libertate – este amintit cazul lui Daniel Dumitrache, parcagiul mort în Secția 10 de Poliție – puteți citi raportul APADOR-CH aici.

c. Tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante în închisoare și aresturile poliției – sunt citate rapoartele APADOR-CH privind supraaglomerarea și condițiile proaste din penitenciare și aresturi – găsiți rapoartele APADOR-CH aici.

d. Arestul arbitrar sau detenția – se vorbește despre conducerea administrativă la secția de poliție, care este slab reglementată în legislația română și care dă naștere la abuzurile forțelor de ordine, în cele 24 de ore în care cetățeanul se află în custodia poliției, dar nu are niciun drept civil – detalii despre conducerea administrativă și demersurile APADOR-CH de a schimba această situație găsiți aici.

Citiți întregul raport SUA privind drepturile omului în România -2014

Polițiști condamnați la 6 ani de închisoare pentru că au bătut un bărbat care nu avea buletinul la el

04/05/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Ion Cucăilă împreună cu mama lui, la câteva luni după bătaie

În septembrie 2013, Ion Cucăilă din Târgu Jiu încasa de la polițiști o bătaie soră cu moartea, pentru că nu avea buletinul la el, când ieșise la o bere în oraș. Un an jumate mai târziu, instanța de fond i-a condamnat pe polițiști la câte 6 ani de închisoare cu executare pe fiecare, plus plata daunelor morale și materiale pentru victimă. Sentința nu e definitivă, polițiștii sunt în continuare pe funcții, în timp ce victima a rămas invalidă pe viață, nefiind capabilă să mai muncească fizic ca să se întrețină. Acesta este un caz „fericit”, în care parchetul și instanța s-au mișcat relativ repede și și-au făcut datoria, anchetând și condamnând abuzul polițiștilor, în timp ce alte cazuri similare sau în care victimele au murit sub pumnii polițiștilor încă își așteaptă, de ani de zile, dreptatea.

Faptele: „Simții că mor atuncea!”

„Eu tot întrebam, da ce făcui, pentru ce mă bateți? Și ei îmi zicea că ce, mă, ești șmecher, ai lanț la gât! Am dat să pun mâna pe telefon, zic stați să chem și io un avocat, că ce făcui, de mă bateți, nu? Și îmi suciră cartela în telefon și bateria, și-mi deteră și mai tare, că ce, am figuri în cap? Când îmi dete unul un bocanc în burtă simții că îmi crapă ochii și văzui numai steluțe verzi așa, și mi se făcu burta ca de piatră așa. Simții că mor atuncea!”- Ion Cucăilă, povestind noaptea de groază petrecută la poliție.

Sentința: 6 ani de închisoare și câte 10.000 de euro daune morale

Tribunalul Gorj, Hotărârea 24/05.02.2015, prin care a condamnat pe cei doi polițiști agresori la câte 6 ani și 6 luni și respectiv 7 ani de închisoare cu executare, 3 ani interzicerea drepturilor civile, pe jandarm la 5 ani și 6 luni închisoare și pe fiecare la plata unor despăgubiri morale și materiale către victimă, în solidar cu instituțiile din care făceau parte – Inspectoratul de Poliție și jandarmeria:

„Condamnă pe inculpatul Popescu Nelu la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Condamnă pe inculpatul Radu Ionuţ Cătălin la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile

Condamnă pe inculpatul Văduva Alin Ion la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 3000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune materiale, cu dobânzile legale aferente, şi pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 10000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune morale, către persoana vătămată Cucăilă Ion.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 6840 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale aferente, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg Jiu şi la suma de 520 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea autosanitarei în vederea acordării de asistenţă medicală şi transport la spital, cu dobânzile legale aferente, către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj.

Obligă pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 8500 lei cheltuieli judiciare statului. Cu apel. Pronunţată în şedinţa publică din 05.02.2015, la Tribunalul Gorj.”

Realitatea: „Omul ăsta e nenorocit pe viață, nu mai poate să muncească”

„Niște daune ne-a dat acoloșa, da pe mine m-a nenorocit pe viață, m-a lăsat cu burta deschisă, mi-a legat decât pielea, da mușchii nu. Și zice dom doctor că oricând se deschide operația mea, cică să stau relaxat la pat. Da cum să stau relaxat, din ce mănânc? Nu tre să muncesc? Pe ei nu i-a arestat, până la definitivă, tot în poliție lucrează. Și nici n-a recunoscut că m-a bătut, numa jandarmu a recunoscut, și a fost probe multe. Unde le-am zis io că mă duseră, colo, colo, peste tot găsiră probe: camere de luat vederi, convorbiri, a fost probe tari, ce mai” – Ion Cucăilă, 17 martie 2015.

Avocatul lui Ion Cucăilă, Ionel Ordean, spune că decizia Tribunalului Gorj este un început bun, dar a decis să facă apel pentru că dincolo de daunele morale pe care clientul său le-a primit, acesta va avea nevoie și de o rentă de întreținere, întrucât în urma bătăii primite de la polițiști el nu va mai putea munci niciodată.

„Este un om terminat, conform doctorilor el nu mai poate să muncească așa cum făcea până acum. El muncea cu ziua la pământ, la cărat lemne, cu caii, din pădure, la arat, la discuit, făcea muncă fizică din care se întreținea pe el și pe părinții săi. Acum a fost nevoit să-și vândă caii și deocamdată trăiește din munca părinților săi, dar până când? Medicii i-au spus că el nu se va reface niciodată”, explică avocatul Ordean.

Apel au făcut de asemenea și Parchetul, și inculpații. Aceștia sunt în continuare în poliție și respectiv jandarmerie, conform declarației avocatului Ordean, chiar dacă nu mai lucrează cu publicul, ci au fost „trecuți pe linie moartă”.

***

Acest text face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, derulat de APADOR-CH cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Avocatul Poporului recomandă închiderea sediului vechi al Secției 10 Poliție, unde au fost bătuți mai mulți cetățeni

21/04/2015/în Scoateti Legea din duba /de APADOR-CH

La cererea APADOR-CH, Avocatul Poporului a emis recomandarea 3/2015 prin care îi solicită chestorului general Petre Tobă, șeful Poliției Române, să închidă sediul vechi al Secției 10 Poliție, unde numai în ultimii ani s-au petrecut mai multe abuzuri la adresa cetățenilor, unele soldate și cu un deces. Recomandarea vine ca urmare a sesizărilor repetate făcute de APADOR-CH, atât la conducerea Poliției, cât și la Avocatul Poporului, după ce organizația primise mai multe plângeri de la cetățeni agresați de polițiști, în Centrul istoric sau chiar în sediul poliției.

Conform răspunsului semnat de Victor Ciorbea, Avocatul Poporului a constatat, după verificările proprii derulate la Secția 10, că aspectele semnalate de APADOR-CH se confirmă și că se impune ca vechiul sediu al secției, din strada Stelea Spătaru – unde se petrec cele mai multe abuzuri – să fie închis, iar activitatea polițiștilor de la ordine publică să fie mutată în sediul administrativ al secției, din Bulevardul Unirii. Aici agenții mai „nervoși” pot fi supravegheați de șefii direcți, în felul acesta fiind prevenite eventualele abuzuri asupra persoanelor conduse la secție sau reținute.

Din răspunsul Avocatului Poporului reținem și că în cursul anului 2014 au fost deschise 28 de dosare penale la Biroul Control Intern al Poliției sector 3, dosare ce privesc fapte de natură penală comise de polițiști ai Secției 10. Aceste fapte vizează „purtare abuzivă” și „abuz în serviciu”, până în prezent numai 12 dintre aceste dosare fiind cercetate (și clasate), în curs sunt restul de 16.

De asemenea, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București există și dosarul penal care-l privește pe polițistul acuzat că l-ar fi lovit pe cetățeanul Daniel Dumitrache, mort în luna martie 2014 în sediul Secției 10 de poliție. Polițistul respectiv este trimis în judecată sub acuzația de omor. În aceeași perioadă, Serviciul Control Intern din Direcția Generală a Poliției a anchetat alte două dosare ale unor polițiști de la Secția 10, privind purtare abuzivă, dar și aceste dosare au fost clasate. Tot purtarea abuzivă constituie și motivul cercetării unui alt polițist de la Secția 10, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3.

Practic, Avocatul Poporului a fost informat de Secția 10 Poliție că mai mulți angajați ai secției au făcut sau fac obiectul cercetărilor penale pentru purtare abuzivă, însă deocamdată numai cel acuzat de omor se află în pericol să-și piardă locul de muncă.

De remarcat și că în cursul cercetărilor făcute de AVP la Secția 10, atitudinea polițiștilor față de reprezentanții Avocatului Poporului pare să nu fi fost tocmai cea mai potrivită: „în ceea ce privește colaborarea instituțională dintre unitatea de poliție mai sus menționată și instituția Avocatului Poporului, considerăm că, deși în general aceasta s-a desfășurat în condiții corespunzătoare, se impun anumite îmbunătățiri…” – se precizează în recomandarea AVP către chestorul Petre Tobă.

Citiți răspunsul AVP către APADOR-CH și recomandarea AVP către șeful poliției, privind închiderea Secției 10.

APADOR-CH salută implicarea Avocatului Poporului în acest caz și continuă eforturile pentru ca și Secția 10 poliție să respecte standardele de conduită impuse de o societate democratică.

***

Sfaturi utile pentru petrecerea în stradă a rezultatului alegerilor

14/11/2014/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Mai multe grupuri de inițiativă au anunțat pe rețelele de socializare prezența în stradă a mii de persoane în marile orașe ale țării în zilele care preced sau care vor urma votului din turul doi pentru alegerile prezidențiale.

Luați cu voi: buletinul, camera foto și memoria bună

Cum se întâmplă adesea, la proteste se mai produc și incidente cu forțele de ordine. De aceea, APADOR-CH vă oferă un mic ghid de reguli pe care orice protestatar ar trebui să le știe, despre drepturile civile pe care le are în caz că este legitimat sau dus cu forța la o secție de poliție.

[box]Este important să aveți asupra voastră un act de identitate – polițiștii sau jandarmii au dreptul să vă legitimeze;[/box]
[box type=”tick”]În mulțime, nu vă separați de prieteni sau cunoscuți, pentru că nu se știe când veți avea nevoie de martori în caz că sunteți implicați în vreun incident violent; De asemenea încercați să manifestați pașnic pentru ceea ce ați ieșit în stradă, nu vă lăsați provocați și nu vă implicați în acțiuni violente;[/box]
[box type=”info”]Este bine să aveți asupra voastră și un telefon cu funcție de înregistrare sau o cameră foto/video, cu bateriile încărcate și capacitate de stocare a informațiilor. Organele de ordine aflate în uniformă pe spațiul public pot fi fotografitate&filmate indiferent dacă vreun agent încearcă să vă intimideze spunând contrariul – evenimentele înregistrate sunt mai ușor de demonstrat în caz că se ajunge la contestarea unor situații la parchet sau instanță;[/box]
[box type=”download”]Dacă în ciuda legitimării sunteți dus cu forța la poliție, înregistrați mental tot ce vi se întâmplă pe drum și la secție, pentru a putea relata în cazul în care trebuie să faceți o plângere penală pentru purtare abuzivă a organelor de ordine:[unordered_list style]
- –        dacă agenții respectivi s-au legitimat, rețineți numele lor, fizionomia sau semne particulare ale acestora;
  –        țineți minte ora la care ați fost ridicat de poliție și cât ați fost ținut în sediu;
  
  –        dacă v-au agresat verbal sau fizic, la plecarea din sediu chemați prieteni sau rude care să vă vadă starea și să fie martori, apoi mergeți imediat la o cameră de gardă a unui spital sau la Institutul de Medicină Legală;
  
  –        cereți neapărat un certificat medico-legal după ce sunteți consultat de medic;
  
  –        fotografiați urmele agresiunilor la care ați fost supus – fotografiile trebuie să fie color;
[/unordered_list] [/box]

[box type=”alert”]5. Poliția este obligată să întocmească un proces verbal de constatare a faptei pentru care v-a condus la secție. Nu semnați procesul verbal dacă nu sunteți de acord cu ce scrie în el sau scrieți la mențiuni versiunea voastră. Indiferent dacă l-ați semnat sau nu, dacă vă este înmânat pe loc sau îl primiți mai târziu acasă, procesul verbal poate fi contestat în termen de 15 zile la judecătoria de pe raza localității sau sectorului în care a avut loc fapta sancționată. La contestație se anexează copii după procesul verbal, actul de identitate și orice alte dovezi utile în sprijinul afirmației voastre. Este util și un martor credibil.[/box] [box type=”note”]6. Conducerea la secție, cu forța sau de bunăvoie, se poate produce chiar dacă ați prezentat un act de identitate organului de ordine. Acesta are dreptul legal de a vă ține la secție 24 de ore, timp în care nu aveți dreptul, de exemplu să chemați un avocat, așa cum se întâmplă în cazul reținerii sau arestării. La plecare cereţi un document sau un act din care să rezulte că ați fost condus și ținut în secție timp de x ore; dacă nu cereţi, poliţia nu vă va da. Acest document vă va folosi;[/box] [box type=”tick”]7. În cazul în care la secție sau pe stradă ați fost agresați de forțele de ordine faceți o plângere la parchet. Legea nu mai prevede un termen fix dar e bine să o depuneți cât mai repede după petrecerea faptei. Certificatul medico-legal, fotografiile color şi declaraţiile martorilor vor fi de folos. Dacă aveți posibilităţi materiale este bine – dar nu obligatoriu – să angajați un avocat. Dacă parchetul dispune neînceperea urmării penale (NUP) aveți 20 de zile la dispoziţie de la comunicare să contestați decizia la procurorul ierarhic superior. Dacă şi acesta confirmă NUP, aveți alte 20 de zile de la data comunicării să faceți contestaţie la judecătorie.[/box] [box type=”download”]

Găsiți aici o schemă detaliată cu pașii ce trebuie urmați dacă sunteți duși cu forța la poliție și un model de contestație a procesului verbal de contravenție.

[/box]

Și nu uitați, mergeți duminică la vot, și acesta este un drept civil pe care nu vi-l poate îngrădi nimeni.

Poliția călare sare calul în Herăstrău

27/05/2014/în Articole, Blog /de APADOR-CH

APADOR-CH cere primăriei să clarifice reglementările în baza cărora intervine poliția călare, după ce doi polițiști locali au speriat cu caii lor un grup de oameni care ascultau muzică în parc

Un incident greu de înțeles a avut loc în acest week-end în Parcul Herăstrău, unde trupa Barbarossa Samba Group a oferit un concert ad-hoc trecătorilor. Un grup de aproximativ 300 de persoane (după aprecierile celor prezenți) a fost dispersat de doi polițiști călare, în timp ce liderul trupei Barbarossa a fost legitimat de un al treilea polițist.

Intervenția polițiștilor călare a fost huiduită de oamenii care ascultau muzică, și care au considerat că gestul forțelor de ordine este deplasat și exagerat, în condițiile în care adunarea era pașnică și nu deranja pe nimeni. Ulterior oamenii s-au deplasat la mașina poliției, ca să-l susțină pe liderul trupei și să ceară socoteală pentru gestul polițiștilor călare.

APADOR-CH a fost seziată ieri, iar în urma vizionării clipurilor postate pe Internet a luat legătura cu artiștii de la Barbarossa Samba Group. Aceștia erau pe punctul de a pleca din țară, în turneu, și ne-au declarat că sunt îngrijorați de faptul că unii dintre cetățenii care le-au ținut partea în parc ar putea fi amendați de poliție. Ei ar vrea ca excesul de zel de care au dat dovadă cei doi polițiști călare să nu rămână nesancționat.

Conform Legii 544/2001, APADOR-CH a trimis astăzi solicitări către Primăria Capitalei și Consiliul General al Municipiului București, pentru a afla dacă există și care sunt reglementările în baza cărora poliția călare acționează în parcurile Capitalei.

Considerăm că intervenția polițiștilor, așa cum s-a văzut ea în înregistrare, a fost mai mult un exces de zel decât o îndatorire de serviciu, atâta vreme cât adunarea respectivă nu deranja ordinea publică, iar oamenii nu erau agresivi. Asociația analizează în prezent oportunitatea unor demersuri care să ducă la sancționarea celor vinovați de abuzuri în acest caz

APADOR-CH le sugerează cetățenilor care au participat la acel eveniment și au fost amendați de poliție din acest motiv să conteste procesul verbal de contravenție pe care l-au primit sau îl vor primi de la poliție.

Vom reveni cu răspunsurile primite de la primărie la solicitarea făcută azi.

Iunie 2014 – Unicul răspuns primit de la Poliția locală București pe această temă – În care Ion Țincu, șeful Poliției locale bucureștene zice că totul e bine și eficient.

UPDATE Ianuarie 2018 – Cinci fosti sefi din Politia Locala Bucuresti, in frunte cu fostul director general al institutiei, Ion Tincu, sunt judecati pentru abuz in serviciu in forma continuata. Concret, ei sunt acuzati de modul in care institutia a incheiat, in perioada 2010-2011, un contract cu societatea Fandax Grup SRL, prin care s-au externalizat, in mod considerat nelegal, serviciile de patrulare, interventie, constatare contraventii si aplicare sanctiuni. Detalii despre ancheta DNA aici