O instituție publică din România, plătită ca să ne apere drepturile, încalcă ea însăși legile și refuză să divulge numele celor din conducere, pe motiv că sunt date cu caracter personal, iar acele persoane nu și-au dat acordul pentru asta. La fel procedează cu publicarea bugetelor și a activităților pe care teoretic le derulează de 26 de ani. Chemată în instanță, instituția se plânge că e șicanată

APADOR-CH a dat în judecată Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), instituție publică înființată în 1991, care își ține secrete atât activitatea, cât și cheltuielile, colaboratorii, ba chiar și numele persoanelor din conducere, numite de Parlament și plătite de la buget.

Instanța ne-a dat câștig de cauză, obligând IRDO să răspundă solicitărilor formulate de APADOR-CH și să-și transparentizeze activitatea susținută de 26 de ani de la buget. Procesul s-a derulat în 2016, dar abia acum a fost emisă decizia instanței. IRDO are la dispoziție 15 zile ca să facă recurs.

Întrebările pe care APADOR-CH le-a pus IRDO au fost generate de faptul că pe site-ul instituției informațiile sunt puține și vechi. După o documentare proprie am reușit să aflăm că:

• Instituția există încă din 1991;
• A fost înființată prin Legea 9/1991;
• Scopul ei este informarea autorităților publice, ONG-urilor și cetățenilor cu privire la drepturile omului;
• IRDO este condus de un consiliu general, cuprinzând reprezentanți ai grupurilor parlamentare, precum şi oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului.

Nu am reușit să aflăm nici din lege, nici de pe site-ul instituției:

• Care este bugetul anual al acestei instituții;
• Cine conduce instituția și cine sunt membrii din consiliul general;
• Care este durata unui mandat al conducerii;
• Ce anume a făcut instituția și câte persoane au beneficiat de serviciile sale.

La cererea de informații trimisă conform Legii 544/2001 IRDO ne-a răspuns persiflant, de genul: bugetul s-a încadrat în limitele legii, am făcut atâtea documentări câte ni s-au cerut și organigrama instituției este aia din anexa Legii 9/1991.

Ce zice IRDO

În fața instanței, IRDO s-a victimizat, motivând la fiecare întrebare din cele zece formulate de APADOR-CH că se află în fața unui abuz de drept, că nu e normal să ne răspundă la toate întrebările, iar  noi să nu vrem să ne informăm, că toate informațiile cerute s-ar afla undeva, ba ascunse prin legile date de Parlament, ba prin revistele pe care IRDO le editează trimestrial și le are undeva la sediu (că pe site nu sunt) și chiar că volumul de muncă presupus de răspunsurile la toate întrebările ar fi atât de mare încât nu au personal suficient pentru asta:

Exercitarea dreptului la informaţiile de interes public, de către reclamant, este în mod vădit şi neechivoc abuzivă cu scopul de a şicana pârâta. Cererile acesteia presupun un volum ridicat de muncă şi informaţii, implică o adevărată activitate de statistică şi, mai mult, solicitările sunt, totodată, vagi indicând pe alocuri perioade de timp îndelungate sau subiecţi necunoscuţi, în condiţiile în care reclamanta poate obţine informaţiile din diferite legi publicate in Monitorul Oficial sau din materiale, publicaţii şi pagină web a pârâtei, precum şi din alte surse. Aceste cereri implică deturnarea atenţiei personalului pârâtei, de la exercitarea obligaţiilor de serviciu fără a motiva un interes (solicitarea adresată pârâtei este general motivată pe „dispoziţiile Legii nr.544/2001”), urmărindu-se un scop imperceptabil şi nejustificat.”

Ce zice instanța

Judecătorul, însă, a fost de acord cu APADOR-CH, că refuzul IRDO de a comunica informațiile publice este nejustificat.

La întrebarea 1, privind cheltuielile IRDO din 1992 încoace, judecătorul admite argumentele APADOR-CH că:

„… pârâtul este o entitate publică, finanţat din bani publici. Răspunsul său, în mod evident lacunar, incomplet, nu conţine indicarea cheltuielilor sale, care se efectuează numai din finanţare publică. Consecinţă a organizării şi finanţării, pârâtul intră sub incidenţa prevederilor Lg. nr.544/2001, cheltuielile sale în cuantum şi pe categorii reprezintă informaţii de interes public, iar pârâtul a refuzat, practic să le comunice, sens în care instanţa apreciază că solicitarea reclamantei este întemeiată şi va fi admisă.”

La întrebarea 3, privind organigrama și numele celor din conducere:

„… IRDO a refuzat să comunice numele şi prenumele persoanelor din conducere, pe motiv să sunt date personale; a invocat, în acest sens, şi o recentă decizie a instanţei supreme. Însă, refuzul IRDO este exprimat cu încălcarea Lg. nr.544/2001. Aceasta prevede expres, în art.5 al.l lit.c, că există obligaţia comunicării din oficiu a numelui şi prenumelui persoanelor din conducere şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice.

Pe de altă parte, Lg. nr.677/2001 privind protecţia datelor personale, menţionează, în art.5 alin.2 lit.c, că nu este cerut consimţământul persoanei vizate şi datele personale pot fi prelucrate (ceea ce include dezvăluirea, diseminarea etc) când există o obligaţie legală în acest sens a operatorului respectiv, iar în cazul Lg. nr.544/2001, pentru entităţile publice există, fiind prevăzută expres, obligaţia legală de a face publice numele şi prenumele persoanelor din conducere, aşa cum s-a arătat anterior.

Trimiterea la organigrama instituţiei, care indică compartimentele şi structura instituţiei este, din nou, un răspuns lacunar, reclamanta a arătat, iar pârâtul nu a infirmat că, pe site-ul IRDO, pe care ar trebui publicate informaţiile ce se comunică din oficiu, nu există astfel de date, iar din răspunsul IRDO la cererea de informaţii rezultă că astfel de date, privind numele persoanelor din conducere, oricum nu vor fi comunicate.”

Instanța a observat că IRDO a răspuns vag, deloc sau altceva la toate întrebările concrete formulate, așa că a decis să oblige instituția să răspundă la toate cele zece întrebări.

Citiți decizia instanței în întregime

Acest demers face parte dintr-un proiect mai amplu – Câte drepturi, atâtea instituții –  în care APADOR-CH va cartografia domeniul instituțiilor publice înființate de România, teoretic pentru apărarea câte unui drept consfințit de convențiile internaționale ratificate de țara noastră. Prin cooptarea în proiect a mai multor ONG-uri specializate pe diverse domenii, vom evalua activitatea și eficiența mai multor instituții similare cu IRDO, care pare că apără diferitele drepturi ale omului în secret.