Arhiva pentru categoria: Media

Sunteți aici: / Media

Scrisoare deschisă

/în /de

Stimate Domnule Prim – Ministru Victor Ponta,

Pe data de 6 septembrie 2011 România a aderat la inițiativa internațională „Open Government Partnership” (OGP). Această inițiativă, promovată de președintele SUA și președintele Braziliei, la care au aderat peste 70 de state până în prezent, încurajează responsabilizarea, transparentizarea și implicarea cetățenilor în procesul de guvernare, prin deschiderea datelor din sectorul public, pentru a fi utilizate în mod inovativ de către cetățeni, în vederea eficientizării procesului de guvernare și stimulării dezvoltării economice.

Organizațiile non-guvernamentale semnatare au fost partenere ale Ministerului de Justiție în redactarea planului de acțiune al României, aprobat prin memorandum în ședința de guvern din data de 11.04.2012 și prezentat pe 17 aprilie la întâlnirea anuală OGP, ce s-a desfășurat în Brazilia. Din partea organizațiilor societății civile, a participat la întâlnirea anuală Fundația Soros, membră a OGP.

Planul de acțiune își propune îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice și gestionarea mai eficientă a resurselor publice. În acest scop, planul prevede o serie de măsuri privind deschiderea datelor, ce urmează a fi implementate în perioada 2012 – 2014.

Având în vedere că în anul 2012 România și-a asumat publicarea achizițiilor publice, a bugetelor și a execuțiilor bugetare în format deschis și că OGP presupune o colaborare continuă a guvernului cu sectorul non-guvernamental dar și cu dezvoltatorii de software și că România va trebui să prezinte un raport de autoevaluare în decembrie 2012, alături de raportul ce va fi realizat de experți independenți, vă solicităm o întâlnire pe această temă.

Cu deosebită considerație,
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR–CH) – Diana-Olivia Hatneanu, Director Executiv
Agenția de Monitorizare a Presei – Mircea Toma, Președinte
Asociația pentru Implementarea Democrației – Alexandru Cumpănașu, Director Executiv
Asociația Pentru Tehnologie și Internet – Bogdan Manolea, Director Executiv
Asociația EPAS – Codru Vrabie, Director
Asociația Geo-Spatial.org – Vasile Crăciunescu, membru Consiliu  Director
Centrul de Resurse Juridice – Georgiana Iorgulescu, Director Executiv
Centrul pentru Jurnalism Independent – Ioana Avădani, Director Executiv
Expert Forum – Sorin Ioniță
Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală – Ana Vasilache, Director Executiv
Fundația Soros – Gabriel Petrescu, Director Executiv
Funky Citizens – Elena Calistru, Președinte
Institutul pentru Politici Publice – Violeta Alexandru, Director
Societatea Academică Română – Alina Mungiu Pippidi, Președinte
Transparency International – Victor Alistar, Director Executiv

Un flashmob cu rufe murdare câștigă la CEDO împotriva Ungariei

/în , /de

Tatár și Fáber contra Ungariei, un caz ce ar trebui să dea de gândit și autorităților române

Parlamentul din Budapesta

Parlamentul din Budapesta

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în favoarea a doi cetățeni ungari care fuseseră amendați de poliție pentru atârnarea unor rufe murdare de gardul  Parlamentului din Budapesta. Cazul Tatár și Fáber contra Ungariei spune în esență că un flashmob se poate desfășura și fără autorizație de la poliție, deoarece el are loc în virtutea dreptului la liberă exprimare.

Cetățenii maghiari József Tatár și Károly Fáber au protestat în februarie 2007, lângă gardul Parlamentului din Budapesta, atârnând câteva rufe murdare acolo și acordând declarații presei. Ei au spus că aceea era o manifestare menită să ilustreze expresia „atârnarea rufelor murdare ale națiunii” în contextul crizei politice. Deși a fost vorba de un flashmob la care au participat doar cei doi cu rufele lor, și câțiva jurnaliști, iar totul s-a încheiat în 13 minute, cei doi au fost amendați de poliție cu echivalentul în forinti a 250 de euro fiecare, pe motiv că nu au avut autorizație de protest.

Cei doi s-au judecat cu autoritățile dar au pierdut procesele naționale, pe motiv că Legea adunărilor publice din Ungaria interzice orice manifestație care nu e notificată în prealabil la poliția locală.

Reclamanții s-au adresat apoi CEDO, acuzând că prin această pedeapsă le-a fost încălcată libertatea de exprimare, prevăzută de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ce a zis Guvernul maghiar

În cadrul procesului, Guvernul Maghiar a arătat că amenda nu a vizat restrângerea libertății de exprimare, deoarece cei doi protestatari nu au fost împiedicați să-și exprime vederile politice în public, și nici sancționați că au făcut-o. Ci că au fost amendați pentru că au nesocotit legea ce reglementează adunările publice, și care presupune o înștiințare a poliției. Această înștiințare, spun autoritățile, ar fi benefică atât pentru protestatari, cât și pentru ordinea publică din zonă, prin impunerea preventivă a unor măsuri de protecție.

Reclamanții au argumentat, în contradictoriu cu guvernul, că manifestația lor a fost doar un mod de exprimare socială a unui punct de vedere, mai ales că a durat puțin și a implicat numai doi oameni. Și că argumentul poliției, cum că manifestația avea nevoie de protecție, este caduc, de vreme ce nu a avut loc nicio tulburare a ordinii publice și nici nu a presupus vreun alt pericol, dat fiind că evenimentul a avut mai degrabă un caracter „artistic”.

Ce a decis CEDO

Curtea a spus că este dificil să conceapă că un astfel de eveniment ar putea genera mulțimi de manifestanți care să necesite măsurile de ordine garantate de autorități. Curtea consideră că reclamanții au dorit mai degrabă să transmită un mesaj prin media, decât să adune mai mulți oameni în fața Parlamentului – ceea ce ar fi fost oricum imposibil în numai 13 minute – de aceea Curtea numește acest gen de manifestație ca un „comunicat de presă făcut în public”. De aceea, consideră Curtea, amendarea celor doi încalcă Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privitor la libertatea de exprimare și îi descurajează să se mai exprime liber pe viitor.

CEDO a dat câștig de cauză reclamanților și a obligat Guvernul ungar să le plătească despăgubiri de 1.500 de euro la fiecare.

Comunicat al APADOR-CH cu privire la hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Nicolae Răducanu v. România

/în /de

Astăzi, 12 iunie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Răducanu c. României (17187/05) şi a condamnat statul român pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus unui tratament degradant. Reclamantul a fost susţinut în demersurile sale de APADOR-CH.

Reclamantul s-a plâns Curţii Europene de condiţiile de deţinere din penitenciarul Ploieşti. Curtea a constatat că susţinerile reclamantului referitoare la supraaglomerarea din penitenciar, lipsa exerciţiilor fizice şi proasta alimentaţie sunt confirmate şi de raportul Comitetului pentru Prevenirea Torturii,  publicat la 11 decembrie 2008. Raportul CPT efectuat în urma vizitei în penitenciarul Ploieşti, din iunie 2006, menţionează  că spaţiul alocat fiecărui deţinut este limitat la 1,5 mp şi că au existat cazuri în care două persoane au fost nevoite să împartă un singur pat. Camerele de deţinere sunt slab ventilate, instalaţiile de duş sunt într-o stare inacceptabilă şi trebuie luate  măsuri pentru a remedia problemele privind igiena bucătăriei şi calitatea slabă a hranei. Curtea a reținut și că detinuţii aveau posibilitatea să facă exerciţii fizice doar treizeci de minute pe zi, jumătate din timpul minim recomandat. Raportul CPT concluzionează ca aceste condiţii de deţinere pot fi calificate ca un tratament inuman şi degradant.

Curtea Europeană a constatat că reclamantul a fost supus unui tratament degradant în urma suferinţei ce i-a fost cauzată de condiţiile de deţinere din penitenciar, în consecinţă a existat o încălcare a articolului 3 al Convenţiei.

Textul integral al hotărârii este disponibil pe site-ul www.echr.coe.int.

Pentru detalii suplimentare: Nicoleta Popescu- avocat APADOR-CH, telefon 0733.078.723

Rasismul din Baia Mare, huiduit la București

/în , /de

Protestatarii de la Antipa

APADOR-CH a protestat azi în fața Guvernului împotriva comportamentului rasist al primarul din Baia Mare. Primarul Cătălin Cherecheș a mutat 38 de familii de romi care locuiau în tabere improvizate, într-o fostă clădire dezafectată ce a aparținut firmei Cuprom, plină cu recipiente cu substanțe chimice periculoase. La câteva zile după această măsură abuzivă, 22 de copii și doi adulți au ajuns la spital, intoxicați cu substanțele existente în fosta clădire a fabricii. Pentru ca situația să semene pe deplin cu un lagăr, primarul a decis și înălțarea unui gard de 1,80 m cu care speră să-i izoleze pe romi.

Cei o sută de oameni strânși azi în fața Muzeului Antipa – unicul loc aprobat de autorități pentru proteste în Piața Victoriei – au reprezentat  36 de organizații din România care îi cer premierului Victor Ponta să ia măsuri  în legătură cu situația creată la Baia Mare.

Nu este prima măsură de acest fel a primarului supranumit „Chimicul” la protestele de azi. Cherecheș a mai strâns voturi și anterior, exploatând sentimentele rasiste ale unor alegători, și același lucru îl face în această campanie electorală, când este creditat cu șanse mari să fie reales. Cherecheș este susținut de USL.

Flashmob-ul de pe zebră

La protestul de azi s-a scandat „Jos Rasismul!”, „Otrăviți zeci de copii, pentru voturi mii și mii”, „Proiect USL: Dacă ești rom, prima casă la CUPROM”, „Pentru că sunt rom, mă duci la CUPROM?”, „Locuințe sociale, nu substanțe criminale”. Spre îngrijorarea jandarmilor care au păzit adunarea protestatarilor, am avut și un flashmob de câteva minute, mai mulți participanți la protest s-au întins pe trecerea de pietoni, cât a ținut culoarea verde a semaforului de la Antipa.

Protestul s-a încheiat după depunerea la Guvern a unei scrisori comune redactată și semnată de reprezentanții celor 36 de organizații, care-i cer premierului să sancționeze comportamentul rasist al primarului USL de Baia Mare.

     

 

[toggle title_open=”Textul scrisorii adresate premierului” title_closed=”Textul scrisorii adresate premierului” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

 Bucureşti, 7  iunie 2012

Domnului Victor Ponta, Prim-Ministru

 

SCRISOARE DESCHISĂ

 

Semnatarii solicită Guvernului României să ia atitudine faţă de acţiunile autorităţilor locale din Baia Mare cu privire la romi şi să informeze în mod public cu privire la măsurile dispuse.

Demersurile rasiste ale autorităţilor locale, în principal ale primarului din Baia Mare, au fost aduse în atenţia instituţiilor centrale şi a organizaţiilor interguvernamentale încă din anul 2011, când Primarul a utilizat mutarea romilor din 4 comunităţi informale din localitate, ca principal punct de campanie electorală[1], marşând pe aceeaşi idee[2] şi în actuala campanie[3]. Primarul a mai dispus şi construirea unui zid cu o înălţime de 1,80 m şi lungime de 89 m, menit să despartă blocurile[4] locuite preponderent de etnici romi, de restul comunităţii majoritare, fapt ce a atras critici vehemente atât din partea organizaţiilor de drepturile omului, cât şi din partea unor instituţii internaţionale, care au luat poziţie faţă de această fapta de segregare şi de ghetoizare etnică.

Semnatarii protestează public faţă de faptul că, până în prezent, Guvernul României a ramas impasibil faţă de aceste grave încălcări repetate ale drepturilor omului, lucru ce i-a permis primarului să extindă politică sa rasistă faţă de romi şi a dat un semnal şi altor autorităţi locale pentru a acţiona în mod similar.

Primarul oraşului Baia Mare a evacuat 38 de familii de romi din cartierul Craica şi le-a mutat în blocul nr. 2 din incinta societăţii CUPROM, pe data de 1 iunie 2012. În noua locaţie (improprie, neamenajată, fără condiţii adecvate de locuire), 22 de copii si 2 adulţi s-au intoxicat în urma ingerării unor substanţe aflate în locuinţele ce le-au fost repartizate, necesitând spitalizarea, conform informaţiilor prezentate de media.[5] Dincolo de faptul că spaţiul unde au fost mutaţi romii nu îndeplinea cerinţele minimale impuse de legea locuirii, în cadrul incintei CUPROM – blocul 2, în camerele unde romii au fost mutaţi, au fost lăsate recipiente cu substanţe toxice.

Considerăm că o astfel de situaţie este inadmisibilă şi trebuie sancţionată imediat. De asemenea, suntem profund îngrijoraţi de pericolul extrem pe care il reprezintă folosirea sentimentelor anti-rome în campania electorală a unui primar.

În ciuda celor de mai sus, starea de impunitate la nivel local continuă, iar romii sunt în aceeaşi locaţie.

Vă solicitam, domnule Prim-Ministru, să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru remedierea în regim de urgenţă a situaţiei din Baia Mare, respectiv mutarea romilor în condiţii adecvate de locuire şi tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de aceste acţiuni.

Vă solicităm, domnule Prim-Ministru, să dispuneţi de urgenţă luarea măsurilor în vederea verificării mediului de toxicitate la care au fost expuşi romii din Craica.

Totodată, vă solicităm să faceţi toate demersurile pentru ca Instituţia Prefectului să procedeze la verificarea legalităţii măsurilor întreprinse de către Primarul şi Consiliul Local Baia Mare şi să dispună măsurile necesare.

Vă solicităm, de asemenea, să demaraţi acţiuni reale pentru îmbunătăţirea situaţiei locuirii romilor din România, începând cu adoptarea urgentă a unei legislaţii[6] care să împiedice asemenea comportamente şi terminând cu acţiuni de integrare socială şi urbană a comunităţilor informale de romi.[7]

 

Cu aleasă consideraţie,

Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei – Mircea Toma, Preşedinte

Agenţia “Împreună”- Gelu Duminică, Director executiv

Alianţa Civică a Romilor din România- Rahela Dadu, Director executiv

Amphitheatrrom- Sorin Aurel Sandu, Preşedinte

APADOR CH- Diana Olivia Hatneanu, Director executiv

Asociaţia “Sanse Egale”, Zalau- Robert Vaszi, Director executiv

Asociaţia ACCEPT- Irina Niţă, Director executiv

Asociaţia CARUSEL- Marian Ursan, membru fondator

Asociaţia Culturala TURN- Adrian Voichitescu, Preşedinte

Asociaţia ELTERA, Brasov- Ionuţ Gagiu, Preşedinte

Asociaţia Femeilor Rome din România- Violeta Dumitru, Preşedinte

Asociaţia Jurnalistilor Romi- George Lăcătuş, Preşedinte

Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socialş- Alina Ungureanu, Preşedinte

Asociaţia Pro Democraţia- Cristian Pârvulescu, Preşedinte

Asociaţia TRUST, Craiova- Alin Banu, Director executiv

Centrul Creştin al Romilor- Florin Cioabă, Preşedinte

Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala- Mariana Dinca, Presedinte

Centrul pentru Jurnalism Independent- Ioana Avadani, Director executiv

Centrul pentru Resurse Juridice- Georgiana Iorgulescu, Director

Centrul Romilor “Amare Rromentza”- Mihai Neacsu, Director

CeRe- Centrul de Resurse pentru Participare Publică- Oana Preda, Director executiv

ECPI- Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice- Florin Buhuceanu, Preşedinte

EGAM- European Grassroots against Racism Movement, Benjamin Abtan, Preşedinte[8]

Roma Education Fund Romania- Eugen Crai, Director executiv

Fundaţia DESIRE Cluj- Eniko Vincze, Preşedinte

Fundatia Ruhama- Monica Suciu, director executiv

Fundaţia Tudor- Marius Tudor, Preşedinte

Fundatia Soros Romania- Mircea Vasilescu, Presedinte

Grupul pentru Acţiune Socială- Adrian Dohotaru, Preşedinte

Institutul pentru Politici Publice- Violeta Alexandru, Director

KCMC- K Consulting Management and Coordination- Ciprian Necula, Director executiv

Liga PRO-EUROPA- Smaranda Enache, Preşedinte

MCA România- Centrul pt Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania- Maximilian Katz, director

PolicyCenterfor Roma and Minorities- Valeriu Nicolae, Preşedinte

Romano Butiq – Nicoleta Bitu, Director executiv

Romani CRISS- Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii- Marian Mandache, Director executiv

Sastipen- Daniel Radulescu, Preşedinte

 

[2] Punctul 1 din programul electoral al candidatului Chereches face referinta la demolarea cocioabelor si la faptul ca “Nu mai accept ca in orasul nostru sa existe asemenea colonii care isi permit sa incalce regulile”, conform

[4] Str. Horea nr. 45 A si B.

[7] Menţionam faptul că autorităţile din Baia Mare nu sunt singurele care întreprind acţiuni de relocare a romilor în condiţii improprii pentru locuirea umană. Spre exemplu: comunitatea din Pata Rât, de lângă groapa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca, sau romii relocaţi lângă staţia de epurare a oraşului Miercurea Ciuc.

[8] Mjaft !- Albania, Youth Initiative for Human Rights-Kosovo, Rasmus Network-Finland, Bulgarian Helsinki Committee- Bulgaria, The Forum for Social Diversity- Polonia, Centrum Mot Rasism- Suedia, Youth Initiative for Human Rights-Muntenegro, Ludia proti rasizmu- Slovacia, Kif Kif-Belgia, SOS Mod Racisme-Danemarca, Youth Initiative for Human Rights-Bosnia, Youth Initiative for Human Rights-Croatia, Youth Initiative for Human Rights- Serbia, Estonian Institute for Human Rights- Estonia, Romani CRISS- Romania, Sveriges Antidiskrimineringsbyråer- Suedia, Antirasistisk Senter- Suedia, Ekvilib institute- Norvegia, SOS Razzismo- Italia, Durde!- Turcia


[/toggle]

Traian Băsescu, chemat să nu-l promulge pe Big Brother

/în , /de

APADOR-CH i-a adresat azi o scrisoare președintelui României, în care îi solicită să nu promulge Legea privind reținerea datelor și să sesizeze Curtea Constituțională pe această temă. Scrisoarea este semnată și de alte patru organizații civile: ApTI, ActiveWatch, CJI și ANISP.

Așa numita Lege Big Brother a fost votată de Camera Deputaților la 22 mai 2012, deși fusese respinsă de Senat și nu era susținută de Guvern. Legea are un istoric bogat, a mai trecut o dată de Parlament, după care a fost declarată neconstituțională în 2009. Ea obligă pe toți operatorii de Internet și telefonie să intercepteze și să stocheze timp de șase luni datele de trafic ale tuturor utilizatorilor. Asta înseamnă că providerul de Internet sau telefonie va ști cine cu cine comunică, în ce perioadă, și de pe ce dispozitive.

Legea este o transpunere națională a Directivei Europene 2006/24/EC, care reglementează păstrarea datelor de trafic informațional. Directiva – care a apărut ca un răspuns al Europei la amenințările teroriste de după atacurile din SUA, Spania și Marea Britanie – este implementată deja de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, cu excepția României, Germaniei, Cehiei și Cipru. Curțile Constituționale din țările amintite s-au pronunțat cu privire la faptul că legile prin care s-a transpus Directiva constituie o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată al cetățenilor. Germania, Cehia și Cipru încă nu au implementat alte legi în acest sens.

În România, Curtea Constituțională a argumentat în 2009 că Legea Big Brother încalcă dreptul la viață privată prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor. Actuala legislație națională prevede interceptarea convorbirilor sau a traficului de Internet numai cu mandat judecătoresc și pe baza unor suspiciuni. Forma votată luna trecută în Camera Deputaților este, în opinia APADOR-CH, mai gravă decât legea declarată neconstituțională în 2009. Ea transformă întreaga populație a României într-o masă de suspecți.

APADOR-CH a mai solicitat și Avocatului Poporului să conteste noua Lege votată de Camera Deputaților, dar fără succes. De aceea se adresează acum președintelui Traian Băsescu. APADOR-CH îi solicită președintelui să ia și o poziție oficială din partea României, în Parlamentul European, cu privire la aspectele neconstituționale ale Directivei Europene amintite. Deoarece actuala lege votată în Parlamentul României are la bază „teama” parlamentarilor că România va fi supusă undei decizii de infrigment pe această temă și vom fi siliți să plătim o amendă de 30.000 de euro zilnic dacă nu implementăm directiva.

[toggle title_open=”Textul integral al scrisorii către președinte” title_closed=”Textul integral al scrisorii către președinte” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

 

Domnului Traian Băsescu, Președintele României

Palatul Cotroceni,

Bd. Geniului nr. 1-3,

Sector 6, București

 

Stimate domnule Președinte,

 

Vă supunem atenției punctul de vedere al organizațiilor semnatare cu privire la Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, lege adoptată de Parlamentul României la data de 22 mai a.c. și înaintată dvs. spre promulgare la data de 5 iunie a.c.

Actul normativ transpune în legislația națională Directiva Europeană 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic  informațional, directivă a cărei implementare constituie o încălcare flagrantă a dreptului la viață privată al cetățenilor.

În România, o lege similară cu prezentul act normativ a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 1258 din 8 octombrie 2009. Argumentele Curții s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viață privată prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.

Legea care v-a fost înaintată spre promulgare nu doar că nu rezolvă problemele de neconstituţionalitate, ci chiar este o variantă mai periculoasă pentru drepturile cetăţenilor, cu o procedură vagă şi neclară de acces la date. De asemenea, amintim că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal  a refuzat avizarea proiectului, Senatul a respins în unanimitate de voturi acest proiect de lege, iar Guvernul României a refuzat să îl susţină public.

Ca atare, vă solicităm să vă exercitați prerogativele în sensul sesizării Curții Constituționale cu privire la Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului ca parte a controlului anterior de constituționalitate a legii.

Referitor la soluţia pentru conflictul legat de neimplementarea directivei europene, amintim faptul că şi alte state (Germania, Cehia, Cipru) au decizii similare din partea Curţilor Constituţionale şi reiterăm ideea că autoritățile române ar fi trebuit  și încă trebuie să ia o poziție publică cu privire la Directivă,  afirmând în mod ferm necesitatea revizuirii acesteia în sensul respectării dreptului la  viață privată al cetățenilor europeni. Vă transmitem anexat un document în care detaliem aspectele de neconstituționalitate ale acestei legi.

 

În numele semnatarilor, cu considerație,

Diana-Olivia Hatneanu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Cosemnatari:

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Gheorghe Șerban, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP)

[/toggle]

 

 

Protest Bucuresti, 7 iunie, 2012, orele 14.30-16.30, Guvernul Romaniei

/în /de

Active Watch Agenția de Monitorizare a Presei , Agentia “Impreuna”, Alianta Civica a Romilor din Romania, Amphitheatrrom, APADOR CH, Asociatia “Sanse Egale”, Asociatia ACCEPT, Asociatia CARUSEL, Asociatia Culturala TURN, Asociatia ELTERA, Asociatia Femeilor Rome din Romania, Asociatia Jurnalistilor Romi, Asociatia pentru Dezvoltare si Incluziune Sociala, Asociatia Pro Democratia, Asociatia TRUST, Centrul Crestin al Romilor, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Resurse Juridice, CeRe- Centrul de Resurse pentru Participare Publica, Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala, ECPI- Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, EGAM – European Grassroots against Racism Movement , Roma Education Fund Romania, Fundatia DESIRE Cluj, Fundatia Tudor, Grupul pentru Actiune Sociala, Institutul pentru Politici Publice, KCMC- K Consulting Management and Coordination, Liga PRO-EUROPA, MCA Romania, Policy Center for Roma and Minorities, Romani CRISS- Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii, Romano Butiq, Sastipen

Bucuresti, 7 iunie, 2012, orele 14.30-16.30, Guvernul Romaniei

Vino sa protestezi impotriva incalcarii drepturilor fundamentale ale omului!

Organizatiile semnatare fac apel catre toti cetatenii atasati de valorile democratiei, de respectarea drepturilor omului in Romania sa vina alaturi de noi, maine , 7 iunie 2012, intre orele 14.30-16.30, la un protest in fata Guvernul Romaniei.

Concret, vom protesta impotriva actiunilor rasiste ale Primarului municipiului Baia Mare, care a evacuat membrii comunitatii de romi din cartierul Craica si i-a mutat intr-un bloc amenajat in incinta societatii CUPROM, unde 22 de copii si 2 adulti s-au intoxicat, in urma ingerarii unor substante aflate in locuintele ce le-au fost repartizate, necesitand spitalizarea. Cateva zile mai tarziu, mama primarului, dna Viorica Chereches, a mers insotita de reprezentanti ai Politiei Comunitare si le-a cerut romilor sa adune toate sticlele cu substante toxice, pentru ca acestea sa fie mutate in alt loc. Romii au adunat toate recipientele cu substante chimice cu mainile goale, fara nici un echipament de protectie.

NOI protestam si solicitam Guvernului Romaniei sa ia masuri concrete in plan legal, administrativ si politic pentru a stopa actiunile indreptate impotriva romilor ale Primariei Baia Mare si sa informeze in mod public, in mod urgent, cu privire la masurile dispuse.

Va asteptam cu pancarte, fluiere, sloganuri antirasiste, idei democratice si spirit civic!

Veniti şi voi! Spuneti NU rasismului si nazismului contemporan!

Mjaft !- Albania, Youth Initiative for Human Rights-Kosovo, Rasmus Network-Finland, Bulgarian Helsinki Committee- Bulgaria, The Forum for Social Diversity- Polonia, Centrum Mot Rasism- Suedia, Youth Initiative for Human Rights-Muntenegro, Ludia proti rasizmu- Slovacia, Kif Kif-Belgia, SOS Mod Racisme-Danemarca, Youth Initiative for Human Rights-Bosnia, Youth Initiative for Human Rights-Croatia, Youth Initiative for Human Rights- Serbia, Estonian Institute for Human Rights- Estonia, Romani CRISS- Romania, Sveriges Antidiskrimineringsbyråer- Suedia, Antirasistisk Senter- Suedia, Ekvilib institute- Norvegia, SOS Razzismo- Italia, Durde!- Turcia

SCRISOARE DESCHISĂ

/în /de

Către:  Domnul Victor Ponta, Prim-Ministru

SCRISOARE DESCHISĂ

Semnatarii solicită Guvernului României să ia atitudine faţă de acţiunile autorităţilor locale din Baia Mare cu privire la romi şi să informeze în mod public cu privire la măsurile dispuse.

Demersurile rasiste ale autorităţilor locale, în principal ale primarului din Baia Mare, au fost aduse în atenţia instituţiilor centrale şi a organizaţiilor interguvernamentale încă din anul 2011, când Primarul a utilizat mutarea romilor din 4 comunităţi informale din localitate, ca principal punct de campanie electorală[1], marşând pe aceeaşi idee[2] şi în actuala campanie[3]. Primarul a mai dispus şi construirea unui zid cu o înălţime de 1,80 m şi lungime de 89 m, menit să despartă blocurile[4] locuite preponderent de etnici romi, de restul comunităţii majoritare, fapt ce a atras critici vehemente atât din partea organizaţiilor de drepturile omului, cât şi din partea unor instituţii internaţionale, care au luat poziţie faţă de această fapta de segregare şi de ghetoizare etnică.

Semnatarii protestează public faţă de faptul că, până în prezent, Guvernul României a ramas impasibil faţă de aceste grave încălcări repetate ale drepturilor omului, lucru ce i-a permis primarului să extindă politică sa rasistă faţă de romi şi a dat un semnal şi altor autorităţi locale pentru a acţiona în mod similar.

Primarul oraşului Baia Mare a evacuat 38 de familii de romi din cartierul Craica şi le-a mutat în blocul nr. 2 din incinta societăţii CUPROM, pe data de 1 iunie 2012. În noua locaţie (improprie, neamenajată, fără condiţii adecvate de locuire), 22 de copii si 2 adulţi s-au intoxicat în urma ingerării unor substanţe aflate în locuinţele ce le-au fost repartizate, necesitând spitalizarea, conform informaţiilor prezentate de media.[5] Dincolo de faptul că spaţiul unde au fost mutaţi romii nu îndeplinea cerinţele minimale impuse de legea locuirii, în cadrul incintei CUPROM – blocul 2, în camerele unde romii au fost mutaţi, au fost lăsate recipiente cu substanţe toxice.

Considerăm că o astfel de situaţie este inadmisibilă şi trebuie sancţionată imediat. De asemenea, suntem profund îngrijoraţi de pericolul extrem pe care il reprezintă folosirea sentimentelor anti-rome în campania electorală a unui primar.

În ciuda celor de mai sus, starea de impunitate la nivel local continuă, iar romii sunt în aceeaşi locaţie.

Vă solicitam, domnule Prim-Ministru, să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru remedierea în regim de urgenţă a situaţiei din Baia Mare, respectiv mutarea romilor în condiţii adecvate de locuire şi tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de aceste acţiuni.

Vă solicităm, domnule Prim-Ministru, să dispuneţi de urgenţă luarea măsurilor în vederea verificării mediului de toxicitate la care au fost expuşi romii din Craica.

Totodată, vă solicităm să faceţi toate demersurile pentru ca Instituţia Prefectului să procedeze la verificarea legalităţii măsurilor întreprinse de către Primarul şi Consiliul Local Baia Mare şi să dispună măsurile necesare.

Vă solicităm, de asemenea, să demaraţi acţiuni reale pentru îmbunătăţirea situaţiei locuirii romilor din România, începând cu adoptarea urgentă a unei legislaţii[6] care să împiedice asemenea comportamente şi terminând cu acţiuni de integrare socială şi urbană a comunităţilor informale de romi.[7]

Cu aleasă consideraţie,

Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei – Mircea Toma, Preşedinte
Agenţia “Împreună”- Gelu Duminică, Director executiv
Alianţa Civică a Romilor din România- Rahela Dadu, Director executiv
Amphitheatrrom- Sorin Aurel Sandu, Preşedinte
APADOR CH- Diana Olivia Hatneanu, Director executiv
Asociaţia “Sanse Egale”, Zalau- Robert Vaszi, Director executiv
Asociaţia ACCEPT- Irina Niţă, Director executiv
Asociaţia CARUSEL- Marian Ursan, membru fondator
Asociaţia Culturala TURN- Adrian Voichitescu, Preşedinte
Asociaţia ELTERA, Brasov- Ionuţ Gagiu, Preşedinte
Asociaţia Femeilor Rome din România- Violeta Dumitru, Preşedinte
Asociaţia Jurnalistilor Romi- George Lăcătuş, Preşedinte
Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socialş- Alina Ungureanu, Preşedinte
Asociaţia Pro Democraţia- Cristian Pârvulescu, Preşedinte
Asociaţia TRUST, Craiova- Alin Banu, Director executiv
Centrul Creştin al Romilor- Florin Cioabă, Preşedinte
Centrul pentru Jurnalism Independent- Ioana Avadani, Director executiv
Centrul pentru Resurse Juridice- Georgiana Iorgulescu, Director
Centrul Romilor “Amare Rromentza”- Mihai Neacsu, Director
CeRe- Centrul de Resurse pentru Participare Publică- Oana Preda, Director executiv
ECPI- Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice- Florin Buhuceanu, Preşedinte
EGAM- European Grassroots against Racism Movement, Benjamin Abtan, Preşedinte[8] Roma Education Fund Romania- Eugen Crai, Director executiv
Fundaţia DESIRE Cluj- Eniko Vincze, Preşedinte
Fundatia Ruhama- Monica Suciu, director executiv
Fundaţia Tudor- Marius Tudor, Preşedinte
Fundatia Soros Romania- Mircea Vasilescu, Presedinte
Grupul pentru Acţiune Socială- Adrian Dohotaru, Preşedinte
Institutul pentru Politici Publice- Violeta Alexandru, Director
KCMC- K Consulting Management and Coordination- Ciprian Necula, Director executiv
Liga PRO-EUROPA- Smaranda Enache, Preşedinte
MCA România- Centrul pt Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania- Maximilian Katz, director
Policy Center for Roma and Minorities- Valeriu Nicolae, Preşedinte
Romano Butiq – Nicoleta Bitu, Director executiv
Romani CRISS- Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii
Sastipen- Daniel Radulescu, Preşedinte

[1] http://www.citynews.ro/maramures/din-oras-10/chereches-vrea-sa-rezolve-problema-cartierului-craica-118633/

[2] Punctul 1 din programul electoral al candidatului Chereches face referinta la demolarea cocioabelor si la faptul ca “Nu mai accept ca in orasul nostru sa existe asemenea colonii care isi permit sa incalce regulile”, conform

[3] http://www.emaramures.ro/stiri/66695/ADVERTORIAL-Planul-primarului-Catalin-Chereches-pentru-Baia-Mare-in-urmatorii-4-ani-Municipiului.

[4] Str. Horea nr. 45 A si B.

[5]http://www.emaramures.ro/Stiri/67195/ULTIMA-ORA-Intoxicatie-in-masa-printre-locatarii-blocului-social-Cuprom-Baia-Mare.

[6] https://doc.es.amnesty.org/cgi-bin/ai/BRSCGI/eur390022012en?CMD=VEROBJ&MLKOB=31225805252

[7] Menţionam faptul că autorităţile din Baia Mare nu sunt singurele care întreprind acţiuni de relocare a romilor în condiţii improprii pentru locuirea umană. Spre exemplu: comunitatea din Pata Rât, de lângă groapa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca, sau romii relocaţi lângă staţia de epurare a oraşului Miercurea Ciuc.

[8] Mjaft !- Albania, Youth Initiative for Human Rights-Kosovo, Rasmus Network-Finland, Bulgarian Helsinki Committee- Bulgaria, The Forum for Social Diversity- Polonia, Centrum Mot Rasism- Suedia, Youth Initiative for Human Rights-Muntenegro, Ludia proti rasizmu- Slovacia, Kif Kif-Belgia, SOS Mod Racisme-Danemarca, Youth Initiative for Human Rights-Bosnia, Youth Initiative for Human Rights-Croatia, Youth Initiative for Human Rights- Serbia, Estonian Institute for Human Rights- Estonia, Romani CRISS- Romania, Sveriges Antidiskrimineringsbyråer- Suedia, Antirasistisk Senter- Suedia, Ekvilib institute- Norvegia, SOS Razzismo- Italia, Durde!- Turcia

Comunicat de presă

/în /de

Propunerile de modificare a legilor poliției, jandarmeriei și poliției locale, formulate de Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), vor fi depuse azi, 31 mai, în Parlamentul României, cu susținerea deputaților Alina Gorghiu şi Carmen Moldovan.

Acesta este rezultatul proiectului derulat de APADOR-CH, cu finanțarea Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin care s-a dorit armonizarea legislației române, în privința torturii și a tratamentelor inumare, cu prevederile Protocolului Opțional la Convenția Națiunilor Unite pentru prevenirea Torturii (OPCAT).

În cadrul proiectui, APADOR-CH a formulat propuneri de modificare a Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, a Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române precum şi a Legii nr. 155/2010 a poliţiei locale. Propunerile au vizat garantarea drepturilor civile pentru persoanele conduse la secție pentru identificare, precum și scurtarea perioadei de conducere la secția de poliție.

Raportul final al proiectului „Armonizarea cadrului legislativ privind tortura şi tratamentele inumane cu prevederile Protocolului Opţional la Convenţia Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii (OPCAT)”, a fost lansat luni, 28 mai, în cadrul unei conferințe la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, Inspectoratului General de Poliţie şi Inspectoratului General de Jandarmerie, reprezentanţi ai societăţii civile şi presă. Raportul conţine pe lângă propunerile de modificare legislativă şi statistici privitoare la practicile poliției și jandarmeriei în materie de conducere la secție precum și cazuri de abuzuri care ar fi evitate prin modificarea legislației. Aceste informaţii pot fi consultate accesând pagina web a APADOR-CH www.apador.org, secţiunea Publicaţii.

Pentru detalii suplimentare: Maria-Nicoleta Andreescu, expert APADOR-CH, telefon 0733.078.721.

Ne vor asculta doar telefoanele, nu și intenția de vot

/în , /de

Două legi importante și controversate au trecut azi prin Camera Deputaților cu viteză record: Legea votului uninominar pur și așa numita Lege Big Brother.

Prima prevede că la alegerile parlamentare din toamna acestui an, deputații și senatorii vor fi aleși dintr-un singur tur, pe baza numărului maxim de voturi obținute în colegiul electoral, chiar dacă acestea nu reprezintă jumătate plus unu din numărul voturilor exprimate.

A doua lege instituie obligativitatea operatorilor de telefonie și de date să rețină și să stocheze timp de șase luni informații despre convorbirile și traficul de Internet ale tuturor abonaților lor.

APADOR-CH și mai multe organizații neguvernamentale au protestat de la balconul Camerei Deputaților la adresa adoptării acestor legi.

USL pontează, votul tău nu mai contează

Legea care prevede alegerea parlamentarilor prin vot uninominal dintr-un singur tur – pe modelul alegerilor locale –  a fost adoptată azi în Camera Deputaților cu 180 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” și 26 abţineri. PDL şi UDMR au votat împotrivă.

Crin Antonescu, președintele PNL, este inițiator al legii împreună cu președintele PSD Victor Ponta. El a declarat azi de la tribuna Parlamentului – vizibil deranjat de protestele societății civile de la balcon – că este conștient că noua lege nu e perfectă, dar s-a arătat mirat că nu a văzut aceleași proteste cu ocazia modificării legii alegerilor locale, când PDL avea majoritate în Parlament. [quote]Nu sunt ipocrit şi sunt conştient de dezavantaje şi de frustările pe care le au partidele care pierd în urma acestei formule sau ale alegătorilor[/quote] a spus Antonescu, susținând, însă, că noua lege va crea majorități parlamentare solide și va descuraja traseismul politic.

Deși PDL și Traian Băsescu au susținut în trecut votul uninominal în două tururi, la pachet cu reducerea numărului de parlamentari la 300, astăzi parlamentarii PDL au votat împotriva legii, anunțând la final că o vor contesta la Curtea Constituțională.

Reprezentanții APADOR-CH, Pro Democrația, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, ActiveWatch, Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Miliția Spirituală au afișat azi bannere de la balcoanele Camerei Deputaților, pe care și-au spus părerea despre noua lege:

„USL pontează, votul tău nu mai contează!”

„Vrem și Opoziție, nu doar Inchiziție”

 „Vrem democrație, asta e măgărie!”

„Vom fi mulți în marea noastră minoritate”

„Vrem reprezentare reală a votului cetățenilor – Piața Universității”

„Mai 2002-mai 2012 – Mereu prezenți indiferent de decidenți – 10 ani de Miliția Spirituală”

„Uninominalul pur e un tur fără retur – USL = UEFA Suckers League”

 

Societatea civilă se declară împotriva Legii uninominalului pur pe motiv că prin aplicarea ei membrii Parlamentului nu vor mai fi reprezentativi, rezultatul votului putând fi practic anulat de calcule matematice care vor trimite în Parlament persoane care întrunesc 20 sau 30% din voturile exprimate într-un colegiu electoral. Parlamentul va fi astfel unul „pestriț”, în care eventualele majorități formate ar putea să nu reprezinte voturile unei majorități din populație, ci doar a unei minorități.

Legea mai defavorizează și partidele mici sau descurajează formarea altora, și crește numărul de parlamentari prin alocarea câte unui loc de parlamentar în plus în județele în care minoritățile naționale au mai mult de 7% din populație.

Legea Big Brother ne transformă pe toți în suspecți

Deși a fost declarată neconstituțională în 2009, aceeași lege, într-o formă ușor modificată, a fost adoptată azi de Parlament, sub pretextul iminentelor sancțiuni ale UE la adresa României. APADOR-CH a cerut membrilor Parlamentului să nu adopte această lege, ci să ia poziție la nivel european pentru sancționalea Directivei europene privind retenția datelor. România nu era singura țară în situația de a se opune Directivei, ci avea o companie selectă: Germania, Cehia și Cipru.

Parlamentarii au preferat totuși să adopte azi o nouă Lege Big Brother, care practic transformă într-o masă de suspecți toată populația României care vorbește la telefon sau folosește Internetul. Operatorii de telefonie și de date trebuie să intercepteze datele abonaților și să le stocheze timp de șase luni, oferindu-le procurorilor la cerere. Vechea lege a fost declarată neconstituțională tocmai din această cauză, pentru că reținerea datelor legate de comunicațiile tuturor cetățenilor este considerată o încălcare a vieții private.

Deputatul Varujan Pambuccian a declarat azi că susține noua lege pentru că a costatat că e mai rău fără o astfel de lege decât cu ea, pe principiul „oricum convorbirile și traficul se interceptează și înregistrează necontrolat”. El și-a asigurat colegii parlamentari că „legea e făcută mult mai temeinic de această dată”.

Printre semnatarii protestului la adresa Legii retenției datelor, alături de APADOR-CH sunt: Asociația pentru Tehnologie și Internet – APTI, ActiveWatch, Asociația Națională a Internet Service Providerilor și Centrul pentru Jurnalism Independent.

ÎN APĂRAREA DEMOCRAŢIEI

/în /de

Reprezentanți ai mai multor organizații civice se află astăzi în Parlament pentru a urmări dezbaterile și votul asupra propunerii legislative prin care ar urma să fie adoptat sistemul majoritar cu un singur tur pentru alegerile parlamentare (propunere iniţiată de domnii Victor Ponta şi Crin Antonescu).

Organizațiile care au inițiat acest demers şi care semnează acest document sunt extrem de preocupate de efectele negative pe care acest sistem le-ar produce pentru democrația românească și care pot fi lesne de estimat dacă, pe de o parte, este analizată istoria alegerilor din Marea Britanie – singura țară membră UE în care este folosit acest sistem, iar pe de altă parte, se realizează o modelare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008, pe baza voturilor exprimate (în colegiile uninominale) cu ocazia acelor alegeri, pornind de la premisa că ele s-ar fi desfășurat prin sistem de vot majoritar cu un singur tur.

Mai precis, este vorba de faptul că, prin distorsiunile pe care le produce în raportul din voturile obținute și mandatele câștigate de către competitorii participanți în alegeri și care adesea sunt, mai mult decât semnificative:

1.        se poate ajunge la situația în care guvernele rezultate în urma alegerilor au reprezentativitate scăzută (pot fi susținute de o majoritate parlamentară, însă doar de o minoritate de alegători dintre cei care votează). În sprijinul acestei afirmații, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 și 1987 pentru parlamentul britanic, în urma cărora, cu un procent de voturi în jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea să dețină o majoritate confortabilă în Camera Comunelor (chiar de peste 60%, în 1983) și, astfel, să guverneze fără probleme (împotriva voinței majorității celor care au votat, am îndrăzni să spunem);

2.        sistemul avantajează, prin mecanisme matematice și care sunt legate de distribuția teritorială a voturilor, de regulă, primul partid în ordinea numărului de voturi primite sau, cel mult, primele două partide. Putem să dăm ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, în care Partidul Conservator a obținut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianța Social Democrat – Liberală, 25,37%, în schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati – liberali;

3.        acest sistem poate să și inverseze ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor deținute în parlament în raport cu ordinea stabilită pe baza numărului de voturi primite, iar acest lucru ne este demonstrat de rezultatele modelării realizate pe baza votului exprimat în 2008, atunci când, dacă pentru fiecare colegiu uninominal, ar fi fost declarant ales primul clasat, PDL – al doilea partid clasat după numărl de voturi obținute, ar fi adunat, la Camera Deputaților, cu 20 de mandate mai mult decât numărul de mandate pe care l-a obținut de fapt (și cu 15 mai mult decât alianța PSD + PC), ceea ce ar fi însemnat un procent de 42,72%

4.        un procent mare de voturi (de regulă, peste 50%) nu sunt “transformate” în mandate și, implicit, un procent mare dintre cei care votează nu sunt reprezentați în Parlament. Într-o circumscripție în care câștigătorul obține, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape două treimi dintre alegători ajung să nu fie reprezentați (în condițiile în care, în cazul altor sisteme, voturile exprimate în favoarea celor care nu sunt aleși sunt redistribuite în favoarea candidaților aparținând acelorași partide, din alte circumscripții);

5.        prezintă un obstacol foarte serios în calea noilor intrați (și mai tinerilor) în politică și face practic imposibilă apariția unor partide politice noi .

Semnează

Adrian Sorescu, Centrul pentru Poltici Durabile Ecopolis

Cristian Pîrvulescu, Asociaţia Pro Democraţia

Diana-Olivia Hatneanu – APADOR CH

Liviu Mihaiu, Preşedinte Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta

Mircea Toma, ActiveWatch Agenţia de Monitorizare a Presei

Oana Preda, Centrul de resurse pentru participare publică

Ioana Avădanei, Centrul pentru Jurnalism Independent

Mircea Kivu, Fundaţia pentru Dezvoltarea Socieăţii Civile

Mihail Bumbeş, Miliţia Spirituala

Ioan Tănase, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni

Pentru informații suplimentare, contactați: Adrian Sorescu – Expert politici europene, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, la tel: 0723 540 014 sau la adresa adrian.sorescu@ecopolis.org.ro .

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.