Arhiva pentru categoria: Media

Către:  Domnul Victor Ponta, Prim-Ministru

SCRISOARE DESCHISĂ

Semnatarii solicită Guvernului României să ia atitudine faţă de acţiunile autorităţilor locale din Baia Mare cu privire la romi şi să informeze în mod public cu privire la măsurile dispuse.

Demersurile rasiste ale autorităţilor locale, în principal ale primarului din Baia Mare, au fost aduse în atenţia instituţiilor centrale şi a organizaţiilor interguvernamentale încă din anul 2011, când Primarul a utilizat mutarea romilor din 4 comunităţi informale din localitate, ca principal punct de campanie electorală[1], marşând pe aceeaşi idee[2] şi în actuala campanie[3]. Primarul a mai dispus şi construirea unui zid cu o înălţime de 1,80 m şi lungime de 89 m, menit să despartă blocurile[4] locuite preponderent de etnici romi, de restul comunităţii majoritare, fapt ce a atras critici vehemente atât din partea organizaţiilor de drepturile omului, cât şi din partea unor instituţii internaţionale, care au luat poziţie faţă de această fapta de segregare şi de ghetoizare etnică.

Semnatarii protestează public faţă de faptul că, până în prezent, Guvernul României a ramas impasibil faţă de aceste grave încălcări repetate ale drepturilor omului, lucru ce i-a permis primarului să extindă politică sa rasistă faţă de romi şi a dat un semnal şi altor autorităţi locale pentru a acţiona în mod similar.

Primarul oraşului Baia Mare a evacuat 38 de familii de romi din cartierul Craica şi le-a mutat în blocul nr. 2 din incinta societăţii CUPROM, pe data de 1 iunie 2012. În noua locaţie (improprie, neamenajată, fără condiţii adecvate de locuire), 22 de copii si 2 adulţi s-au intoxicat în urma ingerării unor substanţe aflate în locuinţele ce le-au fost repartizate, necesitând spitalizarea, conform informaţiilor prezentate de media.[5] Dincolo de faptul că spaţiul unde au fost mutaţi romii nu îndeplinea cerinţele minimale impuse de legea locuirii, în cadrul incintei CUPROM – blocul 2, în camerele unde romii au fost mutaţi, au fost lăsate recipiente cu substanţe toxice.

Considerăm că o astfel de situaţie este inadmisibilă şi trebuie sancţionată imediat. De asemenea, suntem profund îngrijoraţi de pericolul extrem pe care il reprezintă folosirea sentimentelor anti-rome în campania electorală a unui primar.

În ciuda celor de mai sus, starea de impunitate la nivel local continuă, iar romii sunt în aceeaşi locaţie.

Vă solicitam, domnule Prim-Ministru, să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru remedierea în regim de urgenţă a situaţiei din Baia Mare, respectiv mutarea romilor în condiţii adecvate de locuire şi tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovaţi de aceste acţiuni.

Vă solicităm, domnule Prim-Ministru, să dispuneţi de urgenţă luarea măsurilor în vederea verificării mediului de toxicitate la care au fost expuşi romii din Craica.

Totodată, vă solicităm să faceţi toate demersurile pentru ca Instituţia Prefectului să procedeze la verificarea legalităţii măsurilor întreprinse de către Primarul şi Consiliul Local Baia Mare şi să dispună măsurile necesare.

Vă solicităm, de asemenea, să demaraţi acţiuni reale pentru îmbunătăţirea situaţiei locuirii romilor din România, începând cu adoptarea urgentă a unei legislaţii[6] care să împiedice asemenea comportamente şi terminând cu acţiuni de integrare socială şi urbană a comunităţilor informale de romi.[7]

Cu aleasă consideraţie,

Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei – Mircea Toma, Preşedinte
Agenţia “Împreună”- Gelu Duminică, Director executiv
Alianţa Civică a Romilor din România- Rahela Dadu, Director executiv
Amphitheatrrom- Sorin Aurel Sandu, Preşedinte
APADOR CH- Diana Olivia Hatneanu, Director executiv
Asociaţia “Sanse Egale”, Zalau- Robert Vaszi, Director executiv
Asociaţia ACCEPT- Irina Niţă, Director executiv
Asociaţia CARUSEL- Marian Ursan, membru fondator
Asociaţia Culturala TURN- Adrian Voichitescu, Preşedinte
Asociaţia ELTERA, Brasov- Ionuţ Gagiu, Preşedinte
Asociaţia Femeilor Rome din România- Violeta Dumitru, Preşedinte
Asociaţia Jurnalistilor Romi- George Lăcătuş, Preşedinte
Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socialş- Alina Ungureanu, Preşedinte
Asociaţia Pro Democraţia- Cristian Pârvulescu, Preşedinte
Asociaţia TRUST, Craiova- Alin Banu, Director executiv
Centrul Creştin al Romilor- Florin Cioabă, Preşedinte
Centrul pentru Jurnalism Independent- Ioana Avadani, Director executiv
Centrul pentru Resurse Juridice- Georgiana Iorgulescu, Director
Centrul Romilor “Amare Rromentza”- Mihai Neacsu, Director
CeRe- Centrul de Resurse pentru Participare Publică- Oana Preda, Director executiv
ECPI- Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice- Florin Buhuceanu, Preşedinte
EGAM- European Grassroots against Racism Movement, Benjamin Abtan, Preşedinte[8] Roma Education Fund Romania- Eugen Crai, Director executiv
Fundaţia DESIRE Cluj- Eniko Vincze, Preşedinte
Fundatia Ruhama- Monica Suciu, director executiv
Fundaţia Tudor- Marius Tudor, Preşedinte
Fundatia Soros Romania- Mircea Vasilescu, Presedinte
Grupul pentru Acţiune Socială- Adrian Dohotaru, Preşedinte
Institutul pentru Politici Publice- Violeta Alexandru, Director
KCMC- K Consulting Management and Coordination- Ciprian Necula, Director executiv
Liga PRO-EUROPA- Smaranda Enache, Preşedinte
MCA România- Centrul pt Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania- Maximilian Katz, director
Policy Center for Roma and Minorities- Valeriu Nicolae, Preşedinte
Romano Butiq – Nicoleta Bitu, Director executiv
Romani CRISS- Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii
Sastipen- Daniel Radulescu, Preşedinte

[1] http://www.citynews.ro/maramures/din-oras-10/chereches-vrea-sa-rezolve-problema-cartierului-craica-118633/

[2] Punctul 1 din programul electoral al candidatului Chereches face referinta la demolarea cocioabelor si la faptul ca “Nu mai accept ca in orasul nostru sa existe asemenea colonii care isi permit sa incalce regulile”, conform

[3] http://www.emaramures.ro/stiri/66695/ADVERTORIAL-Planul-primarului-Catalin-Chereches-pentru-Baia-Mare-in-urmatorii-4-ani-Municipiului.

[4] Str. Horea nr. 45 A si B.

[5]http://www.emaramures.ro/Stiri/67195/ULTIMA-ORA-Intoxicatie-in-masa-printre-locatarii-blocului-social-Cuprom-Baia-Mare.

[6] https://doc.es.amnesty.org/cgi-bin/ai/BRSCGI/eur390022012en?CMD=VEROBJ&MLKOB=31225805252

[7] Menţionam faptul că autorităţile din Baia Mare nu sunt singurele care întreprind acţiuni de relocare a romilor în condiţii improprii pentru locuirea umană. Spre exemplu: comunitatea din Pata Rât, de lângă groapa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca, sau romii relocaţi lângă staţia de epurare a oraşului Miercurea Ciuc.

[8] Mjaft !- Albania, Youth Initiative for Human Rights-Kosovo, Rasmus Network-Finland, Bulgarian Helsinki Committee- Bulgaria, The Forum for Social Diversity- Polonia, Centrum Mot Rasism- Suedia, Youth Initiative for Human Rights-Muntenegro, Ludia proti rasizmu- Slovacia, Kif Kif-Belgia, SOS Mod Racisme-Danemarca, Youth Initiative for Human Rights-Bosnia, Youth Initiative for Human Rights-Croatia, Youth Initiative for Human Rights- Serbia, Estonian Institute for Human Rights- Estonia, Romani CRISS- Romania, Sveriges Antidiskrimineringsbyråer- Suedia, Antirasistisk Senter- Suedia, Ekvilib institute- Norvegia, SOS Razzismo- Italia, Durde!- Turcia

Organizaţiile semnatare îşi exprimă protestul faţă de propunerea de modificare a Constituţiei, ce urmează să fie discutată şi eventual adoptată marţi, 22 mai 2012, în Camera Deputaţilor, în sensul dublării, de la 24 la 48 de ore, a perioadei în care o persoană poate fi reţinută.

Organizaţiile semnatare reamintesc că, în cazul reţinerii, lipsirea de libertate a unei persoane nu este dispusă de un judecător, ci poate fi dispusă de poliţist sau  de procuror.

De asemenea, reafirmă că lipsirea de libertate a unei persoane, chiar şi timp de câteva minute sau ore constituie o măsură extrem de gravă şi trebuie să aibă un caracter cu totul excepţional.

Considerăm că rolul Constituţiei este, în primul rând, de a garanta respectarea dreptului oricărei persoane la libertate şi nicidecum de a crea pârghii noi care să permită dublarea perioadei de privare de libertate fără control din partea judecătorului.

În acest context, organizaţiile semnatare subliniază că propunerea de dublare a duratei reţinerii nu este justificată de o necesitate socială reală, întrucât durata actuală de 24 de ore a reţinerii nu a constituit o cauză care a produs serioase prejudicii funcţionării sistemului judiciar.

Este adevărat că au existat unele situaţii, foarte rare, în care parchetul a reclamat public durata prea scurtă a reţinerii de 24 de ore. Dar, dacă acele cazuri ar fi fost examinate cu atenţie, s-ar fi observat că nu a fost “vina” prevederii constituţionale care limitează reţinerea la 24 de ore, ci a fost vorba de deficienţe în organizarea activităţii parchetului,  ai cărui conducători nu au ţinut cont de complexitatea respectivelor cauze şi nu au asigurat necesarul de personal, pentru ca în termenul constituţional de reţinere să fie efectuate toate actele procesuale necesare.

De aceea, considerăm că pentru eficientizarea activităţii parchetului sunt necesare măsuri organizatorice pe plan intern, iar nu o modificare a Constituţiei care să permită procurorului (şi poliţistului) să priveze de libertate o persoană pe o perioadă dublă faţă de prezent.

Reamintim că şi în Constituţia din 1948 (art. 28), specifică unui regim puţin preocupat de respectarea drepturilor omului, durata reţinerii era de 48 de ore. Dar şi acel regim a corectat ulterior, cel puţin formal, excesul şi a redus durata reţinerii la 24 de ore, prin Constituţia din 1965 (art. 31).

Organizaţiile semnatare reafirmă că orice iniţiativă de modificare a Constituţiei trebuie adoptată de Parlament numai după apropiatele alegeri parlamentare din noiembrie 2012, întrucât actualul legislativ ridică probleme serioase de reprezentativitate din cauza mişcărilor/mutărilor browniene prin care trece. Numai o majoritate stabilă, confirmată prin apropiatul vot din noiembrie şi rezultată din voinţa clar exprimată a electoratului este îndreptăţită să adopte măsuri de substanţă pentru societate, de genul celor privind modificarea Constituţiei.

De aceea, organizaţiile semnatare cer explicit actualului Parlament, care funcţionează într-un stat de drept, să respingă propunerea de prelungire a duratei reţinerii peste cea existentă, de 24 de ore şi să se abţină, până după apropiatele alegeri parlamentare, de la iniţierea/adoptarea altor modificări ale Constituţiei.

ORGANIZAŢIILE SEMNATARE:

Diana-Olivia Hatneanu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România- Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Mircea Toma, ActiveWatch- Agenţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)

Către

Domnul Emil Boc – Președinte, Partidul Democrat Liberal

Domnul Victor Ponta – Președinte, Partidul Social Democrat

Domnul Crin Antonescu – Președinte, Partidul Național Liberal

Domnul Kelemen Hunor – Președinte, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România

Stimați domni,

Am luat act cu surprindere și îngrijorare de adoptarea, de către Senatul României, a propunerii legislative inițiate de parlamentarii PSD și PNL privind introducerea sistemului de vot majoritar uninominal într-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an. Situația este cu atât mai gravă cu cât acest lucru s-a produs în lipsa unei dezbateri publice argumentate, imperios necesară atunci când în discuție se află un element esențial pentru democrație și care îi privește pe alegători cel puțin în aceeași măsură în care îi privește pe aleși: sistemul electoral.

Vă adresăm această scrisoare pentru a vă solicita stoparea acestui demers, prin neadoptarea acestei propuneri și în Camera deputaților. Motivele sunt legate de efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic în România și, implicit, asupra evoluției sistemului politic românesc.

Vă aducem în atenție faptul că, în Uniunea Europeană, acest sistem mai este folosit doar în Marea Britanie, de câteva decenii tendința fiind aceea de a se adopta sisteme de vot care să asigure reprezentarea corectă (proporțională) a opțiunilor politice existente în societate. De altfel, după cum bine știți, pentru alegerile pentru Parlamentul European, este interzisă folosirea sistemelor majoritare în oricare dintre cele 27 de state membre.

Având în vedere faptul că există un singur exemplu, în Uniunea Europeană, cu privire la folosirea acestui sistem, socotim că este util să ne raportăm la acesta, atât sub aspectul laudelor și criticilor care îi sunt aduse, cât și cu referire la efectele pe care le-a produs în multe ocazii. Dacă în ceea ce privește avantajele, se invocă faptul că sistemul majoritar cu un singur tur a contribuit, în Marea Britanie, la consolidarea unui sistem de partide de tip “bipartid” care asigură guvernări stabile (lucru care nu s-a întâmplat în țări precum India sau Mexic, spre exemplu) și, implicit, la stoparea accesului în parlament a formațiunilor politice extremiste, permiteți-ne să trecem în revistă motivele pentru care acest sistem este criticat:

1.      guvernele rezultate în urma alegerilor pot avea reprezentativitate scăzută (pot fi susținute de o majoritate parlamentară, însă doar de o minoritate de alegători dintre cei care votează). În sprijinul acestei afirmații, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 și 1987 pentru parlamentul britanic, în urma cărora, cu un procent de voturi în jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea să dețină o majoritate confortabilă în Camera Comunelor (chiar de peste 60%, în 1983) și, astfel, să guverneze fără probleme (împotriva voinței majorității celor care au votat, am îndrăzni să spunem);

2.      sistemul deformează, în general, rezultatul alegerilor, în sensul că poate produce mari disproporții între voturile obținute de formațiunile politice și reprezentarea lor parlamentară, în funcție de acțiunea unuia dintre factorii de hazard – distribuția teritorială a voturilor. De regulă, avantajează primul partid în ordinea numărului de voturi primite sau, cel mult, primele două partide, dar poate inversa și ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor deținute în parlament în raport cu ordinea stabilită pe baza numărului de voturi primite. Putem să dăm ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, în care Partidul Conservator a obținut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianța Social Democrat – Liberală, 25,37%, în schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati – liberali;

3.      un procent mare de voturi (de regulă, peste 50%) nu sunt “transformate” în mandate și, implicit, un procent mare dintre cei care votează nu sunt reprezentați în Parlament. Într-o circumscripție în care câștigătorul obține, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape două treimi dintre alegători ajung să nu fie reprezentați (în condițiile în care, în cazul altor sisteme, voturile exprimate în favoarea celor care nu sunt aleși sunt redistribuite în favoarea candidaților aparținând acelorași partide, din alte circumscripții);

4.      stimulează “votul util” (alegătorul nu votează cu candidatul/partidul preferat, ci cu candidatul cel mai puțin de neacceptat, dintre cei care au șanse de câștiga alegerile în circumscripție);

5.      prezintă un obstacol foarte serios în calea noilor intrați (și mai tinerilor) în politică;

6.      face practic imposibilă apariția unor partide politice noi .

Concluzii interesante și utile pot fi extrase și din modelarea pe care o putem realiza pornind de la alegerile din România, din toamna anului 2008. Am putea aprecia ce s-ar fi întâmplat la acea vreme dacă alegerile s-ar fi desfășurat prin scrutin majoritar un un singur tur, luând în considerare, pentru Camera Deputaților spre exemplu, pentru fiecare partid politic sau alianță politică în parte, numărul de colegii uninominale în care candidații săi au ocupat primul loc.

Astfel, Partidul Democrat Liberal, care a obținut 32,36% din voturi (al doilea clasat ca număr de voturi), ar fi primit 42,09% din mandatele de deputat (după numărul de colegii în care candidații săi s-au situat pe primul loc), față de 36,39, cât a primit de fapt; Partidul Social Democrat, cu 33,10% din voturi obținute, ar fi primit 37,65% din mandate, față de 36,07% cât a primit, Partidul Național Liberal, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din câte a primit de fapt – 20,56%; iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat în plus față de cât are – performanță datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente în jur de 30%, în multe colegii uninominale din vestul țării, ceea ce nu s-ar mai întâmpla în noul context politic, în care în colegiile respective nu ar mai avea ca adversari PSD și PNL (și alții), ci USL.

În afară de ceea ce s-ar fi întâmplat la nivel național, mai este interesant de estimat efectele pe care acest sistem le-ar fi produs la nivelul reprezentării alegătorilor din diferite județe, în contextul în care, spre exemplu: în județul Arad, cu 52,06% din voturi obținute, PDL ar fi câștigat toate cele șapte mandate (pentru că, în toate cele șapte colegii, candidații săi s-au situat pe primul loc); în județul Argeș, cu 45,39% din voturi, PSD + PC ar fi câștigat opt mandate din nouă; în județul Satu Mare, cu 36,05% din voturi, UDMR ar fi câștigat patru mandate din cinci.

Putem așadar, să estimăm, fără a risca foarte mult să greșim, că, în 2012, sistemul majoritar cu un singur tur ar avantaja în mod incorect USL și ar dezavantaja, în mod dramatic și nedrept, toate celelalte formațiuni politice, așa cum, în 2008, acest sistem ar fi avantajat în mod semnificativ PDL și ar fi dezavantajat, la fel de semnificativ, PNL. Or, opțiunea pentru un sistem de vot sau altul nu ar trebui să fie determinată de beneficiul direct al unei anumite formațiuni politice într-un context electoral specific, ci de interesul public general.

Suntem de părere că este bine ca sistemul de vot prin care ne alegem parlamentarii să permită evaluarea, de către alegători, a fiecărui candidat în parte. În același timp însă, considerăm imperios necesar și sănătos pentru democrație ca fiecare curent de opinie (politică) existent în societate să fie reprezentat în Parlament în raport cu ponderea voturilor pe care le obține la alegeri.

Având în vedere că, spre deosebire de un primar sau un președinte de consiliu județean, un parlamentar nu adoptă nici un fel de decizii la nivelul circumscripției în care este ales, însă împreună cu toți ceilalți parlamentari adoptă legi valabile pentru toată țara, pentru fiecare alegător în parte, activitatea deputatului sau senatorului din colegiul său este la fel de importantă ca activitatea oricărui alt parlamentar ales în orice loc din țară. De aceea, la baza oricărui sistem ales trebuie să stea regula proporționalității dintre voturile și mandatele primite de fiecare partid participant în alegeri. Literatura de specialitate, precum și experiența multora dintre țările membre ale Uniunii Europene (și nu numai), ne pot oferi soluții care îmbină cele două condiții.

În încheiere, vă adresăm solicitarea de a decide, împreună cu colegii dumneavoastră din Parlament, asupra sistemului de vot ce trebuie folosit în alegerile parlamentare din România, pornind de la imperative ce țin de asigurarea unei reprezentări corecte a opțiunilor electorale și a consolidării pluralismului politic și, implicit, a democrației, iar nu de la avantajele pe care un sistem sau altul le-ar putea aduce, în mod incorect, formațiunior politice pe care le reprezentați.

De asemenea, vă solicităm ca, în viitorul imediat, să acceptați o întâlnire cu semnatarii acestei scrisori, pentru discutarea în detaliu a tuturor aspectelor pe care vi le-am prezentat, precum și a altor chestiuni ce țin de acest subiect.

Cu stimă,

în numele

Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis –

Adrian Sorescu, Expert politici europene

Asociației Pro Democrația –

Cristian Pîrvulescu, Președinte

Expert Forum –

Sorin Ioniță, Președinte

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) –

Diana-Olivia Hatneanu, Director Executiv

Centrului de Resurse pentru Participare Publică –

Oana Preda, Director Executiv

Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei –

Mircea Toma, Președinte

Asociației Salvați Dunărea și Delta –

Liviu Mihaiu – Președinte

Asociației Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni –

Ioan Tănase – Director Executiv

Centrului pentru Resurse Juridice –

Radu Nicolae – Programme Manager

Centrului pentru Jurnalism Independent –

Ioana Avădani – Director Executiv

Centrului Rațiu pentru Democrație –

Mădălina Mocan – Director Executiv

Asociației Miliția Spirituală –

Mihai Bumbeș – Președinte

Asociației ALMA – RO

Adrian Bădilă – Director Executiv