Proiect de lege: e ilegal să dezvălui o ilegalitate în domeniul apărării și securității naționale
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
7 hibe ale viitoarei legi privind protecția avertizorilor de integritate, descoperite de APADOR-CH, și cum pot fi ele reparate
O nouă lege pentru avertizorii de integritate, care ar transpune Directiva europeană 2019/1937, se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției și ar urma să înlocuiască actuala Lege 571/2004, prima de acest fel adoptată în Europa.
Deși revoluționară la vremea ei, prima lege nu a reușit să le ofere avertizorilor de integritate suficientă protecție, astfel încât să-i stimuleze și pe alții să-și pună în pericol viața, cariera sau starea de confort pentru a semnala o posibilă ilegalitate la locul de muncă.
Experiențele ultimilor ani au arătat că avertizorii de integritate plătesc deseori cu job-urile lor curajul de a „fluiera în biserică” pentru binele public. De aceea noua lege este o bună ocazie de a îndrepta lucrurile. La o analiză atentă a proiectului, însă, APADOR-CH a descoperit șapte hibe care ar putea zădărnici bunele intenții europene sau naționale.
- Apărarea și securitatea, mai presus de lege?
Încă din art. 1, al. 4, noua lege exclude din categoria avertizărilor de integritate divulgarea unor încălcări de lege din domeniul apărării sau securităţii naţionale, de exemplu, privind o achiziţie publică. Asta înseamnă că eventualele dezvăluiri s-ar face „fără drept”, și ar fi considerate infracțiuni, pedepsite de Codul penal – art.303 și 407.
Dacă proiectul de lege va rămâne în forma actuală, va comite o ilegalitate tocmai cel care va dezvălui o ilegalitate privind o achiziţie publică din domeniul apărării sau securităţii naţionale.
De aceea APADOR-CH a cerut Ministerului Justiției (MJ) să elimine alineatul 4 din articolul 1 sau să-l redacteze mai clar. Textul așa cum e propus nu stabilește clar şi previzibil graniţa dintre permis şi interzis în materia avertizărilor privind apărarea şi securitatea naţională, graniţă pe care avertizorul este obligat să o respecte, deşi nu o poate cunoaşte.
- Informațiile clasificate ilegal pot fi divulgate?
Art. 5 lit. a din proiect este de asemenea redactat ambiguu. APADOR-CH cere modificarea art. 5 lit. a pentru a rezulta în mod clar că nu există o interdicție absolută de divulgare a informațiilor clasificate și că pot fi divulgate acele informații care au fost clasificate cu încălcarea legii.
Spre exemplu, în Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate există art. 24 al. 5 și 6, cu următorul conținut:
Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.”
În cazul unor astfel de informații, clasificate cu încălcarea legii, divulgarea lor nu ar trebui să fie interzisă de legea avertizorilor. Însă, din actuala redactare a art. 5 lit. a din proiect, se poate înțelege că și informațiile clasificate cu încălcarea legii nu ar putea fi dezvăluite.
- Presa poate fi informată înaintea șefului sau invers?
În art. 18 din proiect este reglementată „divulgarea publică” a unei informaţii privind încălcarea legii, ca formă distinctă de avertizare în interes public. Celelalte forme de avertizare sunt raportarea internă şi raportarea externă. Cea mai frecventă și eficientă formă de divulgare publică este, desigur, sesizarea presei.
Legea 571/2004 prevede că dezvăluirea poate fi făcută direct presei, fără ca avertizorul să fi sesizat înainte autoritățile sau superiorii. Actuala lege îi oferă, așadar, acestuia un drept de opțiune. Nu același lucru se prevede și în viitoarea lege.
Proiectul dezbătut condiţionează sesizarea presei atât de sesizarea prealabilă a autorităţilor competente, cât şi de neluarea de către autorităţi a măsurilor corespunzătoare, în urma sesizării formulate.
Ca excepţie, avertizorul se va putea adresa direct presei doar dacă el va face dovada că a avut motive întemeiate să creadă că încălcarea dezvăluită poate constitui un pericol iminent sau evident pentru interesul public sau că există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace.
APADOR-CH recomandă modificarea art. 18, al. 1 și 2 astfel încât avertizorul să păstreze în continuare opțiunea liberă către cine se îndreaptă cu dezvăluirea si, în consecință, să aibă dreptul de a se adresa direct presei.
- Care sunt avertizorii protejați de lege?
La art. 19 al. 1 din proiect sunt prevăzute condiţiile în care un avertizor poate beneficia de protecţia legală. Având în vedere că aceste condiţii sunt prevăzute cumulativ, rezultă că neîndeplinirea unei singure condiţii duce la excluderea protecţiei prevăzute de lege. De aceea, referirea din art. 19 al. 1 lit. a și b nu ar trebui făcută doar la cei care raportează (intern şi extern) încălcări ale legii, ci şi la cei care divulgă public (în presă de exemplu) astfel de încălcări, întrucât și ei fac tot acte de avertizare.
- Cum își face rost avertizorul de dovezi?
Sunt situaţii în care avertizorul are nevoie de dovezi pentru dezvăluirile sale: documente care nu-i aparţin, date informatice la care nu are drept de acces, înregistrări audio-video etc. Dacă nu îşi asigură dovezi, va fi discreditat şi probabil exclus de la protecţia legală, pe motiv că face afirmaţii fără acoperire.
Dacă îşi asigură dovezi, la care, de cele mai multe ori, nu are acces în mod legal, va comite una sau mai multe infracţiuni. De aceea APADOR-CH cere completarea art. 20 al. 2 din proiect astfel încât avertizorul să nu fie acuzat de furt, așa cum s-a întâmplat în cazul Bucur vs. România.
- De ce ar mai putea fi acuzat avertizorul?
Același articol 20 ar trebui completat și cu o prevedere din Directiva europeană, care se referă la soluţii rezonabile pentru situaţii sensibile, fără de care s-ar putea ca avertizorii să ezite la dezvăluirea încălcărilor de lege. De exemplu ar trebui ca legea să prevadă că avertizorul nu răspunde pentru defăimare, pentru încălcarea drepturilor de autor, pentru încălcarea secretului profesional, pentru încălcarea normelor de protecție a datelor, pentru divulgarea secretelor comerciale?
- Sancționarea avertizorului, lăsată la voia companiei?
În articolul 22 din proiect ar trebui introdus testul de proporționalitate a sancțiunilor aplicate avertizorului. Legea în vigoare prevede că aceste sancțiuni disciplinare trebuie să fie proporționale cu cele pentru fapte similare aplicate altor persoane. Această prevedere lipsește din proiectul de lege și lipsa ei ar putea duce la represalii la adresa avertizorului, lăsat neapărat la mâna șefilor.
APADOR-CH a transmis aceste propuneri către MJ în cadrul proiectului derulat împreună cu ActiveWatch: „SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate”, finanțat prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Citește integral propunerile APADOR-CH transmise Ministerului Justiției
Proiectul este derulat de APADOR-CH și ActiveWatch și beneficiază de o finanțare în valoare de 95.754 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
