APADOR-CH
  • Home
  • Who we are
    • About APADOR-CH
    • Afilieri internaționale
    • APADOR-CH friends
    • Parteneri
    • Personal data processing practices of APADOR-CH
  • Activities
    • Detention Monitoring
    • ECHR
      • Information
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Legal advocacy
  • Projects
    • Ongoing projects
    • Finalized projects
  • Reports
    • Monitoring visits in police lock-ups
    • Monitoring visits in prisons
    • Law enforcement abuses
    • Rapoarte speciale
    • Annual Reports
  • Civil Rights
    • What are human rights
    • Useful Resources
  • Media
    • Press releases
    • APADOR-CH
      in Media
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • English
    • Română Română
    • English English
  • Search
  • Menu Menu

Archive for category: Buna guvernare

You are here: Home1 / Advocacy Legislativ2 / Buna guvernare

Un nou ONG european care va ajuta la implementarea hotărârilor CEDO

19/12/2016/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Într-un eveniment organizat la 2 decembrie 2016, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru reprezentanți ai societății civile și avocați, s-a lansat oficial la Strasbourg o nouă organizație neguvernamentală: European Implementation Network.

Constituirea EIN vine în urma constatării îngrijorătoare, la nivel european, că în general statele care sunt condamnate de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului nu își îndeplinesc obligațiile atunci când vine vorba de implementarea hotărârilor Curții. Atunci când o fac, acestea au o abordare minimalistă. Citiți aici modul în care România implementează hotărârile CEDO, comparativ cu Norvegia, de exemplu.

European Implementation Network își propune să consolideze capacitatea ONG-urilor, avocaților și a comunităților în general, de a se implica în mod constuctiv în relația cu Consiliul Europei, în vederea implementării hotărârilor CEDO.

APADOR-CH a contribuit la redactarea strategiei EIN pentru 2016-2020, și a scris recent un text despre stadiul implementării hotărârilor CEDO în România (referitoare la condițiile de detenție) în cel de-a doilea newsletter EIN.

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/cedo.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-12-19 17:09:302020-08-05 15:45:47Un nou ONG european care va ajuta la implementarea hotărârilor CEDO

Implementarea inițiativelor strategice asumate de Guvern pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

22/11/2016/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Alături de mai multe organizații neguvernamentale, APADOR-CH a semnat această scrisoare deschisă adresată Guvernului României:

Scrisoare deschisă pentru urgentarea implementării inițiativelor strategice asumate de Guvernul României pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

 

 

În atenția domnului Prim Ministru Dacian Cioloș,

În atenția domnului Ministru al Muncii Dragoș Pîslaru,

În atenția doamnei Ministre a Justiției Raluca Prună,

În atenția domnului Ministru al Afacerilor Interne Dragoș Tudorache,

În atenția doamnei Ministre a Finanțelor Publice Anca Dragu,

În atenția domnului Ministru al Sănătății Vlad Voiculescu,

În atenția doamnei Ministre pentru Consultare Publică și Dialog Civic Violeta Alexandru,

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală fac încă un apel public pentru adoptarea de urgență a inițiativelor strategice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice asumate de Guvernul României în luna ianuarie a acestui an.

În luna iunie 2016 am transmis prima scrisoare deshisă în care semnalam depășirea termenelor asumate de Guvernul României pentru implementarea inițiativelor strategice privind prevenirea și combatera violenței împotriva femeilor și violenței domestice din Pachetul Anti-sărăcie (Măsura F5). Am apreciat introducerea în obiectivele strategice sectoriale ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a unor inițiative pentru Modificarea legislației privind protecția copilului și combaterea violenței domestice ce reprezintă rezultatul unui proces de consultare și colaborare între Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse și organizațiile neguvernamentale active în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor.

Aceste inițiative strategice asumate de Guvernul României sunt:

– Implementarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Finalizare – Aprilie 2016)

– Elaborarea cadrului legal pentru reglementarea Ordinului de interdicție/ protecție de urgență pentru extinderea prerogativelor polițiștilor și investirea cu autoritatea necesară pentru emiterea unui asemenea ordin (Finalizare – Aprilie 2016)

– Reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție în vederea implementării unui sistem de monitorizare electronică prin brățări electronice (Finalizare – Mai 2016)

– Supervizarea înființării centrelor de sesizare a situațiilor de criză în urma violului sau a violenței sexuale menite să asigure examinarea medicală și medico-legală, asistență post traumatică și consiliere pentru victime (Finalizare – Septembrie 2016)

– Elaborarea unui proiect de Hotărâre pentru aprobarea Programelor de interes național, printre care și un program ce vizează crearea de servicii specializate destinate agresorilor în vederea consilierii și asigurării tratamentului aferent diferitelor tipuri de dependență, în scopul reabilitării și reintegrării acestora (Finalizare – Septembrie 2016)

Ulterior trimiterii acestei prime scrisori deschise am avut o serie de întâlniri și consultări cu reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, în care am fost asigurați că vor găsi soluții pentru adoptarea inițiativelor strategice prezentate. Cu toate acestea, nu este finalizată în prezent niciuna dintre aceste inițiative strategice asumate de Guvern.

Tergiversarea elaborării cadrului legal pentru reglementarea ordinului de interdicție emis de polițist sub supravegherea procurorului în maxim 24 de ore de la constatarea faptei denotă rezistența autorităților responsabile în recunoaștera problemelor cu care se confruntă femeile în accesul la justiție, precum și lipsa de interes pentru găsirea celor mai bune soluții. Considerăm că statul trebuie să acționeze în aşa fel încât să asigure protecţia efectivă a victimelor, să îmbunătăţească accesul lor la justiţie și accesul la servicii adecvate, garantând respectarea tuturor drepturilor acestora. Măsurile legale cu privire la agresori, precum și procedurile de aplicare, sunt insuficiente și transmit mesajul că instituțiile statului și reprezentanții săi tolerează actele de violență împotriva femeilor.

Este vital ca aceste eforturi să fie sprijinite prin alocarea de resurse financiare corespunzătoare de la bugetul public, întrucât violenţa împotriva femeilor reprezintă o problemă de interes public. Semnalăm faptul că lipsa bugetării corespunzătoare a unor Programe de Interes Național pentru prevenirea și combaterea violenței domestice confirmă ignorarea acestei probleme de către Guvernul României.

Toate aceste blocaje demonstrează că violența împotriva femeilor continuă să rămână un subiect marginal pentru autorități, subiect pentru care nu există voința necesară la nivelul Guvernului astfel încât să găsească soluțiile potrivite pentru siguranța imediată a victimelor violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și sancționarea corespunzătoare a agresorilor.

Vă solicităm adoptarea de urgență a inițiativelor strategice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice asumate de Guvernul României în luna ianuarie a acestui an.

Vă asigurăm de întregul nostru sprijin, având în vedere expertiza în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor a organizațiilor neguvernamentale membre în cele trei rețele.

 

Semnatarele acestei scrisori deschise sunt:

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor

www.violentaimpotrivafemeilor.ro

Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală

www.violentadegen.ro

Coaliția pentru Egalitate de Gen

www.ongen.ro

 

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală și Coaliția pentru Egalitate de Gen sunt formate din:

 

Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti

Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei  ARTEMIS, Cluj-Napoca

Fundaţia SENSIBLU, București

Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti

Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti

Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu

Asociaţia Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA, Bucureşti

Asociaţia FRONT, Bucureşti

Asociaţia ANAIS, București

E-ROMNJA – Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucuresti

Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg Mureş

Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași

PAS  ALTERNATIV, Braşov

Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara

Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava

Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

Asociaţia „Victorie Împotriva Violenţei, Abuzului şi Discriminării – V.I.V.A.D.“ Cluj-Napoca

Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava

Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara

Asociatia Quantic, București

Asociația All for Family, Constanța

Asociația Femeilor Universitare, București

Asociația VIS, Constanța

Psihosfera, Brașov

Asociația ACTEDO

Romanian Women’s Lobby

Societatea de Analize Feministe – AnA

Asociația PLURAL

Asociația EMA

Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

 

 

Această scrisoare deschisă este susținută de:

 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

APADOR-CH

Asociația ACCEPT

Asociatia Copiii de Cristal

Asociația E-Civis

Asociatia Glasul Prieteniei – Brasov

Asociatia Lindenfeld, programul Campanie Împotriva Homofobiei și Transfobiei

Asociația MozaiQ

ASOCIATIA NOVUM

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIA PERMANENTĂ A ADULȚILOR (EDUCADULT)

Asociatia Umanista Romana

ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România

Community Aid Network

ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice

Fundatia Inocenti

Funky Citizens

Grupul de inițiativă Asociația Diversitate

MCA Romania – Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului

Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii

SEXUL vs BARZA

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania, filiala Brasov

Tineri pentru Tineri

 

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png 0 0 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-11-22 09:45:182020-08-05 15:46:05Implementarea inițiativelor strategice asumate de Guvern pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

Continuă presiunile conducerii SRR asupra propriilor jurnaliști

22/09/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, au trimis astăzi o scrisoare deschisă președintelui, premierului și preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, prin care le cer să se implice în cercetarea situației care trenează de câteva luni în Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), unde doi jurnaliști sunt cercetați disciplinar și amenințați cu sancțiuni pentru că au participat la o dezbatere publică la care au discutat despre o campanie controversată a SRR.

Scrisoare deschisă

Preşedintelui României,

Prim-ministrului Guvernului României,

Preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor

Vă atragem atenția cu îngrijorare asupra continuării tentativelor de intimidare a jurnaliștilor din cadrul Societății Române de Radiodifuziune prin declanșarea a noi proceduri de cercetare a doi jurnaliști de la Radio România Actualități, Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș.

Astfel, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea unei Comisii de cercetare disciplinară prealabilă pentru cei doi jurnaliști, comisie care are  posibilitatea să aplice și sancțiuni în baza dreptului muncii.

Comisia de cercetare disciplinară prealabilă are ca obiect o sesizare a unui redactor-șef din cadrul Radio România Actualități cu privire la participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică și la o ședință a Consiliului Național al Audiovizualului. Atât dezbaterea publică cât și ședința Consiliului Național al Audiovizualului au avut loc după ce, în calitate de avertizori publici, cei doi jurnaliști au reclamat o campanie de ştiri, dezbateri şi spoturi audio demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 de funcţionare a SRTV şi SRR.

Această campanie a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului, în integralitatea ei, printr-o somaţie publică aplicată SRR.

Avertizăm asupra faptului că acest caz nu este unul singular, ci face parte dintr-o politică managerială a administraţiei Miculescu.

Amintim că, în data de 11 mai 2016, într-o altă scrisoare deschisă pe care v-am adresat-o, am atras atenția cu privire la o altă procedură de cercetare, de către Consiliul de Onoare al SRR, a jurnaliștilor care au semnalat derapajele profesionale și legale, la sesizarea redactorului-șef responsabil de conținutul editorial al programelor de știri invocate. Consiliul de Onoare al SRR a respins în unanimitate ca nefondate acuzațiile de încălcare a Statutului Jurnalistului SRR.

Conducerea SRR a depus sesizări la Comisia de cercetare disciplinară prealabilă în care este reclamată participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică, în calitate de avertizori publici, și, respectiv, la răspunsurile date Consiliului Național al Audiovizualului. Consiliul de Onoare al SRR și-a declinat competența și a respins ca tardiv-înaintată sesizarea. O poziție similară a fost adoptată și de Consilierul Etic al SRR care a constatat tardivitatea sesizărilor. Cu toate acestea, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.

Atragem atenția că, deși avertizorii publici sunt cercetați de mai bine de șase luni, nu a fost făcută publică declanșarea vreunei proceduri în cadrul SRR pentru identificarea celor responsabili de derapajele sancționate de CNA.

Totodată, observăm că în comisia formată din doar trei membri cu drept de vot există un singur jurnalist care, însă, ocupă o poziție de management. Semnalăm, din nou, faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Reiterăm că rolul şi misiunea postului public de radio sunt grav afectate de asemenea practici. Un post public, precum şi libertatea jurnaliştilor de exercitare a profesiei, libertatea opiniilor şi cea de exprimare sunt fundamentale pentru o societate democratică.

Vom urmări în continuare cu maximă atenţie cazul celor doi jurnalişti din Societatea Română de Radiodifuziune şi ne exprimăm disponibilitatea de a-i sprijini şi asista în cazul în care asemenea măsuri abuzive vor continua.

Vă solicităm din nou, având în vedere calitatea în care aţi nominalizat membri în Consiliul de Administraţie al SRR, să identificaţi formele prin care întreaga activitate a managementului Miculescu să fie evaluată, iar drepturile fundamentale ale omului protejate.

Semnatari:

(Lista rămâne deschisă pentru alte organizații care doresc să se alăture demersului nostru)

Asociația ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociația Frontline Club Bucharest

Convenția Organizațiilor de Media

Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR)

Centrul de Resurse Juridice

Apador-CH

Asociația Pro Democraţia

Freedom House Romania

Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România

Cristian Pîrvulescu, politolog

Gianina Cărbunariu, dramaturg

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/08/cover.jpg 327 1498 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-09-22 13:42:362020-08-05 15:49:21Continuă presiunile conducerii SRR asupra propriilor jurnaliști

CEDO vs. România — de ce rămânem în topul condamnărilor?

29/06/2016/in Buna guvernare, , inPresa /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

(Articol apărut inițial în secțiunea opinii a Digi24)

România se află pe locul patru în ceea ce privește numărul de condamnări la CEDO, după Turcia, Italia și Rusia. A fost condamnată în 1,076 de cazuri între 1994 și 2015. Comparativ, împotriva Norvegiei s-au pronunțat 28 de condamnări în perioada 1952-2015.

Numai în anul 2015 statul român a plătit din banii publici  aproape 8 milioane de euro, după ce a pierdut procese la CEDO.

Țara va râmâne fruntașă în topul perdanților dacă va continua să plătească daune fără a adresa problemele care o duc acolo — adoptarea unor măsuri generale (legislative și de practică) în urma acestor cazuri, care să prevină încălcări viitoare.

Principalele cauze în care România pierde la CEDO

Cele mai multe cauze pierdute la CEDO sunt referitoare la încălcarea dreptului la protecția proprietății — privesc imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Urmează cauze legate de: dreptul la un proces echitabil, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane și degradante, durata procedurilor judiciare, dreptul la libertate și siguranță, lipsa unei anchete eficiente, dreptul la viață privată, ne-executarea hotărârilor judecătorești, interzicerea discriminării, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la alegeri libere, condamnarea fără bază legală, libertatea de conștiință și religie.

Majoritatea condamnărilor împotriva României apar din cauza unui sistem de justiție nefuncțional. Implementarea hotărârilor CEDO ar presupune o reformă semnificativă a sistemului, care se lasă așteptată.

Spre exemplu, deși plângerile cetățenilor privind dreptul la protecția proprietății au început să ajungă la CEDO în 1994, abia în anul 2010 (în urma hotărârii pilot Maria Atanasiu şi alţii împotriva României) statul a adoptat o lege pentru remedierea dreptului la protecția proprietății — dar nu sunt adresate toate problemele, spre exemplu când există mai multe hotărâri judecătoreşti definitive care stabilesc, pentru titulari diferiţi, dreptul de proprietate asupra aceleiaşi clădiri.

Statul român încalcă sistematic drepturile omului și când este condamnat pentru asta nu face mare lucru pentru a remedia situația în mod real. Cauzele sunt multiple și oscilează, nesurprinzător, între neputință, necunoștință și rea-credință.

Mai este și problema lipsei de dezbatere în spațiul public asupra necesității implementării hotărârilor CEDO. Adică, ce urmează după o hotărâre definitivă? Are guvernul un plan? Cine face planul ăsta și cine este responsabil pentru ca planul să fie dus la bun sfârșit?

Nu se întâmplă ca în țări precum Norvegia, unde, în urma unei condamnări la CEDO, statul comunică publicului într-un limbaj simplist ce s-a întâmplat și ce are de gând să facă pentru a remedia încălcarea de drepturi constatată.

APADOR-CH a publicat un studiu care explică procedurile legate de CEDO și conține recomandări pentru îmbunătățirea sistemului. Dar pentru a face asta guvernul are nevoie de un plan, multă bună-voință și comunicare instituțională.  Lucruri care lipsesc.

Cazul abuzurilor forțelor de ordine

Ca și Bulgaria, Ungaria și Polonia avem probleme cu privire la respectarea dreptului la un proces echitabil și cu durata procedurilor judiciare.

Am pierdut la CEDO, la fel ca și celelalte state comuniste din Europa de Est, foarte multe cazuri din cauza tratamentelor inumane și degradante care au avut loc sub custodia forțelor de ordine ale statului (polițiști/jandarmi) și a lipsei unei anchete efective în aceste cazuri.

E vorba inclusiv de condamnări privind condițiile de detenție. Am sesizat că drepturile deținuților nici măcar nu sunt cunoscute de o mare parte din cetățeni, așa că am creat o platformă interactivă pentru informare.

În iunie 2015, Guvernul a reușit să convingă Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să închidă supravegherea într-un grup de cauze denumite Barbu Anghelescu v. România (2005) referitoare la abuzurile poliției. În aceste spețe, Comitetul a identificat probleme sistemice care nu au fost rezolvate: lipsa unei anchete eficiente în ceea ce îi privește pe abuzatori (1995-2010), lipsa unui remediu eficient pentru compensarea daunelor suferite ca urmare a relelor tratamente, eșecul de a investiga posibilele motivații rasiste care au stat la baza morții/relelor tratamente aplicate reclamanților. Argumentele guvernului sunt destul de stufoase și dau bine pe hârtie (vezi aici).

Adevărul este însă că statul român a eșuat în a lua măsuri eficiente pentru a preveni viitoare abuzuri ale forțelor de ordine.

Cercetarea APADOR-CH în cadrul proiectului “Cu ochii pe abuzurile poliției” relevă faptul că doar 14 din 3,034 de plângeri penale făcute de cetățeni în perioada 2012-2014, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată.

Discretă fără voia ei, CEDO își face treaba și încet, dar sigur, schimbă lucruri în bine în țara asta (de 22 de ani). Nu fără cusururi, a ajuns ultima speranță a unui om căruia i-au fost încălcate drepturi fundamentale în țară.

Dar cât timp România nu adresează problemele care o duc în topul țărilor perdante la CEDO, va continua să rămână în compania unor state recunoscute pentru atrocitățile comise împotriva oamenilor și va pune presiune pe propriii cetățeni.


Autor: Georgiana Gheorghe (foto), Expert drepturile omului (APADOR-CH). A absolvit facultatea de științe politice (Universitatea din București) și un master în drept în cadrul Universității Central Europene (CEU) din Budapesta, Ungaria. Lucrează în societatea civilă din 2008, în organizații neguvernamentale din România, Ungaria și Letonia.

https://apador.org/wp-content/uploads/2020/06/georgiana-gheorghe.jpg 864 1296 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-06-29 09:28:542020-06-11 09:41:24CEDO vs. România — de ce rămânem în topul condamnărilor?

Avocatului poporului, chemat să ne apere drepturile de atacul guvernului

27/05/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH i-a trimis ieri Avocatului poporului o solicitare de a sesiza Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța 18/2016, prin care guvernul a modificat Codul penal și Codul de procedură penală.

În textul ordonanței, punctele 31 și 49 din articolul II modifică articolele 153 alineatul 1 și 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală, iar prin aceste modificări afectează grav drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viaţă privată și libertatea individuală, drepturi garantate de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru este neconstituțional, întrucât articolul 115 alineatul 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

Concret, prim modificarea articolului 153 din Codul de procedură penală, guvernul a eliminat filtrul judecătorului din situația în care un procuror cere unei bănci date despre conturile unei persoane, eliminând astfel o garanție a respectării dreptului la viață privată.

Prin modificarea articolului 223, guvernul a adăugat noi infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă, modificare ce nu se poate face, constituțional, decât printr-o lege adoptată de parlament.

APADOR-CH a atras atenția guvernului privind modul netransparent și lipsit de loialitate în care a fost adoptată Ordonanța 18/2016, dar fără succes. Sesizarea AVP este singura cale pe care societatea civilă o are la dispoziție pentru a atrage atenția asupra neconstituționalității unui act legislativ. Aceasta nu este prima sesizare de acest fel făcută de APADOR-CH către AVP, găsiți aici o cronologie din ultimii ani.

Citiți sesizarea către Avocatului poporului:

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/05/sesizare-avp.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-05-27 08:33:172016-05-27 08:33:59Avocatului poporului, chemat să ne apere drepturile de atacul guvernului

De ce este neconstituțional cel puțin un articol din ordonanța prin care guvernul schimbă Codurile

23/05/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

În urma comunicatului de vineri, privind modificările făcute Codurilor prin ordonanță de urgență,  am primit unele reacții din cercuri guvernamentale și nu numai. În aceste reacții ni se spune că ar fi existat o consultare pe marginea acestor modificări, dar în cadru restrâns, în sistemul juridic și în CSM, și că oricum modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală nu sunt de natură să știrbească drepturile fundamentale, așa cum am afirmat noi, ci doar să clarifice unele aspecte insuficient de bine reglementate, observate în practica aplicării celor două coduri.

Noi considerăm că era bine, măcar ca bune-practici, ca astfel de reacții/discuții să nu se poarte prin comunicate și replici pe rețele de socializare, ci printr-o dezbatere publică. Legea 52/2003 nu obligă la dezbateri publice în cazul proiectelor de ordonanțe de urgență, dar nici nu interzice. Iar bunele-practici chiar recomandă o dezbatere publică atunci când este vorba despre modificări masive în legislația penală, domeniu foarte sensibil și important.

În acest context, APADOR-CH își menține punctele de vedere privitoare la aspectele neconstituționale ale ordonanței și dorește să facă următoarele precizări:

1)     Deși consultările cu CSM și sistemul juridic sunt necesare, ele nu pot înlocui dezbaterile publice. APADOR-CH este, de regulă, împotriva modificărilor legislative prin ordonanțe de urgență, dar de această dată a considerat intervenția Guvernului ca rezonabilă în ceea ce privește punerea de acord a codurilor cu deciziile CCR și cu directivele europene. Totuși, protestul nostru s-a referit la acele modificări care nu erau justificate astfel, iar cele două articole menționate în comunicat au fost doar exemple;

2)     De asemenea, cu privire la consultările pe marginea acestei ordonanțe de urgență, s-a făcut referire la un proiect de lege care se află în Parlament pentru a se susține ipoteza că modificările aduse de această ordonanță ar fi fost cunoscute/anticipate (presupunem că este vorba despre PL-x nr. 409/2015, proiect de lege aflat și acum în fața Camerei Deputaților). Precizăm că atâta vreme cât conținutul proiectului de OUG a fost ținut „la secret” nu am știut că acesta copiază proiectul de lege din Parlament și nici că trebuie să adresăm Parlamentului observații și comentarii cu privire la o ordonanță ce se va adopta de Guvern. Credeam că Guvernului, și nu Parlamentului, i se trimit comentarii și observații cu privire la proiectele de acte normative pe care le adoptă Guvernul.

Proiectele de acte normative trebuie privite în individualitatea lor și trebuie să respecte, ele însele, nu prin afiliere, anumite criterii de consultare și dezbatere. În acest sens dacă într-adevăr au avut loc dezbateri cu privire la ordonanța de urgență, în spiritual transparenței, invităm pe cei în cauză să ne spună când au avut loc aceste dezbateri, cine a fost consultat și să ne comunice și minute ale acelor dezbateri.

3)     În privința modificării articolului 153 din CP, care îi oferă procurorului acces la datele personale ale cetățenilor de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, întărim faptul că existenţa unor conturi şi soldul fiecărui cont sunt date cu caracter personal, potrivit Legii 677/2001 (Art. 3 lit. a), şi fac parte din viaţa privată, care este protejată prin art. 26 din Constituţie şi art. 8 din CEDO. O ordonanță de urgență nu poate afecta drepturi fundamentale prevăzute în Constituție.  Cu alte cuvinte, nu se poate elimina printr-o OUG o măsură de protecție a vieții private (filtrul judecătorului) care era prevăzută în Codul de procedură penală. Eliminarea acelei măsuri de protecție afectează dreptul la viață privată și nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin OUG.

4)     În privința modificării articolului 228 din Codul penal, prin care guvernul susține că doar a eliminat o expresie care se dubla, fiind găsită și la articolul 226, ne exprimăm din nou dezacordul, întrucât nu e logic să elimini din cuprinsul unui articol care are ca titlu marginal „Încunoștințarea despre arestarea preventivă şi locul de deținere a inculpatului arestat preventiv” (art. 228) tocmai prima obligație de înștiințare. Dacă textul respectiv mai figura și în alt articol atunci trebuia eliminat de acolo, atâta vreme cât există un articol special dedicat încunoștințării celui arestat.

Reafirmăm convingerea APADOR-CH că transparența în perioada anterioară adoptării OUG ar fi eliminat orice discuții pe această temă. Cunoaștem faptul că nu există obligația legală de a publica textele ordonanțelor de urgență înainte de a fi adoptate însă, în situația de față, și având în vedere că textul era redactat cu mult timp înainte de adoptare, publicarea lui ar fi fost posibilă și chiar necesară.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/05/viata-privata.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-05-23 15:16:102016-05-23 15:16:10De ce este neconstituțional cel puțin un articol din ordonanța prin care guvernul schimbă Codurile

Cum poți obliga primăria să respecte legea: o dai în judecată și-i ceri daune morale

18/05/2016/in Buna guvernare, Comunicate, /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

OPTAR cere daune morale de la Primăria Capitalei și de la fostul primar Sorin Oprescu, deoarece s-au folosit abuziv de sistemul public pentru a împiedica cetățenii să-și exercite dreptul legal de a organiza o adunare publică

 

Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), asistată de APADOR-CH, a dat în judecată Primăria Capitalei și pe fostul primar general Sorin Oprescu, cerând daune morale în valoare de 60.000 de lei pentru nerespectarea Legii nr. 60/1991.

Procesul urmează unui alt șir de acțiuni în instanță câștigate de OPTAR și APADOR-CH, prin care a fost contestată amenda primită de liderul OPTAR pentru organizarea unui marș pe biciclete în București.

Conform acțiunii formulate de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu, prezenta acțiune în instanță are menirea de a trage la răspundere instituția și pe reprezentantul ei ales cu privire la faptul că în ultimii ani au zădărnicit sistematic dreptul cetățenilor de a manifesta în București, refuzând să comunice cu asociația în procesul de notificare a adunărilor publice. Concret, primarul a dorit să împiedice organizarea unui marș, fără motivare, deși Legea 60/1991 nu-i lasă acest drept. În loc să lucreze în folosul cetățenilor, primarul a folosit aparatul administrativ plătit din bani publici pentru încălcarea drepturilor acestora:

De precizat că asociația OPTAR nu are angajați, niciunul dintre membrii asociației nefiind remunerați pentru activitățile desfășurate în cei peste 5 ani de activitate. Împotriva eforturilor tuturor cetățenilor care s-au implicat voluntar în desfășurarea activităților asociației OPTAR, pârâții au pus la dispoziție un întreg aparat de represiune, format din mai multe instituții (Jandarmerie, Poliția locală, Poliția Rutieră, Primăria Capitalei, Administrația Lacuri, Parcuri Agrement București) care să zădărnicească dreptul nostru de a organiza adunări publice și dreptul cetățenilor de a participa la astfel de evenimente. Tot acest aparat de represiune este finanțat din bani publici, practic, în acest mod fiind deturnat rolul acestor instituții, acela de a servi interesul cetățenilor, nu împotriva drepturilor acestora.”- citat din acțiunea depusă la Tribunal.

OPTAR consideră că doar plata unor daune morale poate determina autoritățile să respecte legile și îi îndeamnă și pe alți cetățeni cărora li s-au încălcat astfel diverse drepturi să apeleze la acest instrument, împoriva unui aparat administrativ care își poate permite să încalce legea fiindcă nu i se întâmplă nimic.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/05/Adunare-publica-martie-20131.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-05-18 14:04:212020-08-06 11:56:28Cum poți obliga primăria să respecte legea: o dai în judecată și-i ceri daune morale

Scrisoare deschisă pentru verificarea conducerii SRR

10/05/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a cosemnat împreună cu alte organizații neguvernamentale o scrisoare deschisă adresată Președintelui României, Premierului și șefilor Comisiilor de Cultură din Parlament, în legătură cu tentativele de intimidare a trei jurnaliști din cadrul Radio România Actualităţi.

Conținutul scrisorii, mai jos:

Scrisoare deschisă

Preşedintelui României

Prim-ministrului Guvernului României

Preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor

Constatăm cu surprindere şi îngrijorare declanşarea unei proceduri de cercetare, de către Consiliul de Onoare al Societăţii Române de Radiodifuziune, împotriva a trei jurnalişti ai Radio România Actualităţi: Mira Gomboş, Alexandru Rusu, Cătălin Gomboş.

Semnalăm faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Cei trei jurnalişti au reclamat, în calitate de avertizori publici într-o dezbatere publică, o campanie de ştiri, dezbateri şi spoturi audio, demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune, împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 de funcţionare a SRTV şi SRR. Această campanie a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului, în integralitatea ei, printr-o somaţie publică aplicată SRR. În loc să declanşeze o cercetare pentru a identifica cine a dispus şi conceput campania, Consiliul de Onoare decide să cerceteze jurnaliştii care au semnalat derapajele profesionale şi legale, la sesizarea redactorului şef  responsabil de conţinutul editorial al programelor de ştiri invocate.

Cercetarea crează premisele ca jurnaliştii din SRR să lucreze sub presiunea autocenzurii.

Avertizăm asupra faptului că acest caz nu este unul singular, ci face parte dintr-o politică managerială a administraţiei Miculescu.

Atragem atenţia că rolul şi misiunea postului public de radio sunt grav afectate de asemenea practici. Un post public, precum şi libertatea jurnaliştilor de exercitare a profesiei, libertatea opiniilor şi cea de exprimare sunt fundamentale pentru o societate democratică.

Vom urmări cu maximă atenţie cazul celor trei jurnalişti din Societatea Română de Radiodifuziune şi ne exprimăm disponibilitatea de a-i sprijini şi asista în cazul în care asemenea măsuri abuzive vor continua.

Vă solicităm, având în vedere calitatea în care aţi nominalizat membri în Consiliul de Administraţie al SRR, să identificaţi formele prin care întreaga activitate a managementului Miculescu să fie evaluată, iar drepturile fundamentale ale omului protejate.

Semnatari:

ActiveWatch

APADOR-CH

Asociația Frontline Club Bucharest

Asociația Pro Democrația

Centrul de Resurse Juridice

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român de Politici Europene

Freedom House Romania

Lista rămâne deschisă pentru alte organizații care doresc să se alăture demersului nostru.

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/12/08_text-page-001.jpg 2973 2973 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-05-10 22:00:402020-08-05 15:50:20Scrisoare deschisă pentru verificarea conducerii SRR

Avocatul Poporului, cum funcționează în Norvegia comparativ cu România

15/04/2016/in , Buna guvernare, Finalizate /by APADOR-CH

În Norvegia are un singur sediu, la Oslo, 65 de angajați, un buget de 6,8 milioane de euro și rezolvă 25% dintre plângeri prin telefon. În România are 14 sedii în teritoriu și unul central, peste 100 de angajați, un buget de 2 milioane de euro și în 2013 a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

 

Aceste date au fost dezbătute săptămâna aceasta la București în cadrul conferinței organizată de APADOR-CH împreună cu ActiveWatch și ANBCC, în prezența domnului Victor Ciorbea și a reprezentanților mai multor instituții de drepturile omului din Norvegia. Conferința a marcat încheierea proiectului denumit „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient”, derulat în ultimul an de cele trei organizații neguvernamentale amintite. Proiectul a țintit informarea cetățenilor despre instituția Avocatului Poporului și încurajarea acestora să-l pună la treabă pentru a le apăra drepturile încălcate de diverse instituții ale statului.

Câteva date, pe scurt, de la conferința organizată la București:

Despre Norvegia

Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în Norvegia:

  • un Ombudsman numit de Parlament, foarte similar cu Avocatul Poporului de la noi;
  • un Ombudsman al Egalităţii şi Anti-discriminării, un fel de Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării de la noi;
  • și un Ombudsman al copiilor, înființat 1981, primul de acest gen în lume;
  • un Institut Național pentru Drepturile Omului, o instituție similară cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.
avp-norvegia

Avocatul Poporului din Norvegia

Avocatul Poporului din Norvegia, sau Ombudsmanul Parlamentar, într-o traducere liberă, este oarecum similar cu Avocatul Poporului din România. Dar, după cum a amintit domnul Gunnar M. Ekeløve-Slydal – reprezentant al Comitetului Helsinki norvegian (omologul APADOR-CH) – Norvegia are o societate civilă foarte dinamică și implicată în domeniul drepturilor omului organizațiile neguvernamentale fiind adesea parteneri reali ai instituțiilor statului în apărarea drepturilor omului.

  • Plângerile la Avocatul Poporului norvegian sunt gratuite și reprezintă un mod simplu și rapid de a cere o măsură reparatorie, în caz că ți-a fost încălcat un drept, fără să te mai adresezi justiției.
  • Ombudsman a fost prevăzut în Constituția Norvegiei încă din 1814, ca o instituție care trebuie să se asigure că administrația publică respectă drepturile omului și nu comite acte de încălcare a acestora la adresa cetățenilor. Ombudsman nu poate să atace, însă, deciziile Parlamentului, ale Guvernului sau ale justiției.
  • În 2015, Ombudsman norvegian a respins 54% dintre plângerile primite de la cetățeni și a considerat că 46% dintre ele sunt întemeiate. A criticat deciziile administrației publice în 146 de cazuri. 25% dintre cazurile de plângeri primite în 2015 – respectiv 359 de situații – le-a rezolvat doar pe baza unui telefon dat de către angajații Ombudsman la instituția publică reclamată că a încălcat drepturile cetățeanului.

Ombudsman în Norvegia are un buget anual de 6,8 de milioane de euro și 65 de angajați. Instituția are un singur sediu, la Oslo, dar  adesea responsabilii fac tururi în toată Norvegia – care ca suprafață este similară cu România.

 

Despre România

Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în România:

  • un Avocat al Poporului numit de Parlament;
  • un Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării;
  • un Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție înființată în 1990 dar despre care societatea nu știe mai nimic, nici cine o conduce, ce bugete are sau ce realizări a avut în 26 de ani de existență.

Plângerile pe care cetățenii le pot face la AVP sunt de asemenea gratuite. AVP a fost prevăzut pentru prima oară în Constituția din 1991 și a primit o lege de funcționare abia în 1997.

harta

Sediile AVP în România

Performanțele Avocatului Poporului:

  • Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
  • Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în  fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
  • Un sondaj realizat de IRES arată că 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție. Un studiu realizat de ANBCC în cadrul acestui proiect relevă că aproape 80% dintre cetățeni consideră că AVP este puțin sau deloc vizibil în spațiul public, iar 82% dintre cei întrebați au spus că nu s-au adresat niciodată AVP. Găsiți aici mai multe despre ce cred oamenii despre AVP, cum comunică AVP și alte chestiuni.

Conform declarațiilor domnului Victor Ciorbea, prezent la conferință, AVP are o schemă de personal de peste 140 de persoane, din care numai 100 de posturi ar fi ocupate în toate cele 14 sedii din țară și la sediul central din București, și un buget de 2 milioane de euro anual.

Deși numirile sunt de natură politică, atât în Norvegia cât și în România, în Norvegia politicienii aflați la putere nu îndrăznesc să numească în astfel de funcții reprezentanți ai propriilor partide – a declarat Ingrid Egeland Thorsnes – consilier juridic în cadrul Ombudsman pentru Egalitate și Nediscriminare în Norvegia. Ea a dat ca exemplu că în prezent Ombudsman pentru drepturile copilului este o reprezentantă a unui partid aflat în opoziție, considerată un foarte bun specialist pe drepturile minorilor în Norvegia.

Pentru mai multe detalii despre cum funcționează Avocații altor popoare sau alte informații concrete din acest proiect vă invităm să consultați pagina proiectului, în care veți găsi mai multe informații utile:

 

  • o hartă a sediilor AVP din România
  • o scurtă animație cu modul în care funcționează AVP
  • un pliant cu informații privind modul în care trebuie să te adresezi AVP

sigle-parteneri

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/06/sigle-parteneri-e1460382345343.jpg 168 644 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2016-04-15 13:16:212020-09-11 11:10:18Avocatul Poporului, cum funcționează în Norvegia comparativ cu România

Cum funcționează Avocații altor popoare

11/04/2016/in , Buna guvernare /by APADOR-CH

Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.

[box type=”download” style=”rounded”]Netherlands Flag MapOlanda[/box]

[box type=”download” style=”rounded”]Map of United KingdomMarea Britanie[/box]

[box type=”download” style=”rounded”]irlandaIrlanda[/box]

[box type=”download” style=”rounded”]frantaFranta[/box]

[box type=”download” style=”rounded”]belgiaBelgia[/box]

[box type=”download” style=”rounded”]NorwayNorvegia ro[/box]

Ceva mai deosebit este Ombudsmanul din Norvegia. Aici există prima instituție de tip Ombudman încă din 1952. În prezent în Norvegia funcționează mai multe astfel de instituții:

  • un Ombudsman parlamentar, foarte similar cu Avocatul Poporului de la noi,
  • un Ombudsman al Egalităţii şi Anti-discriminării, un fel de Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării
  • și un Ombudsman al copiilor, înființat 1981, primul de acest gen în lume.
  • În plus în Norvegia există și un Institut Național pentru Drepturile Omului, o instituție similară cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.

 

sigle-parteneri

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu  65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/04/tari.jpg 556 789 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2016-04-11 15:55:592020-09-11 10:44:42Cum funcționează Avocații altor popoare
Page 17 of 20«‹1516171819›»

Latest blog posts



Newsletter Subscribe:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Copyright - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top