Buna guvernare – Page 22

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNI

28/03/2017/in Advocacy Legislativ, Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Naţional de Integritate (CNI) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Activitatea CNI este reglementată și prin Regulamentul de organizare și funcţionare a Consiliului Naţional de Integritate, aprobat prin Hotararea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI).

CNI este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute in Legea ANI, în general atribuții conexe cu organizarea și funcționarea ANI (art. 34 din Legea nr. 144/2007).

Potrivit art. 35 din lege, CNI este numit de Senat şi este format dintr-un număr variabil de membri (11+ numarul de grupuri parlamentare din Senat), desemnaţi după cum urmează:

– câte un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat

– un membru desemnat de grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;

– un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;

– un membru desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;

– un membru desemnat de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România

– un membru desemnat de Asociaţia Municipiilor din România

– un membru desemnat de Asociaţia Oraşelor din România

– un membru desemnat de Asociaţia Comunelor din România

– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al înalţilor funcţionari publici;

– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al funcţionarilor publici;

– un membru desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor, legal constituite

– un membru desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar

După cum se poate observa, prin Legea nr. 144/2007 este rezervat 1 loc pentru reprezentantul societății civile în CNI.

În prezent numărul membrilor CNI este 16, dar numărul real al persoanelor implicate în strucutra CNI este, în realitate, dublu, adica 32, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează și câte un supleant (16 membri + 16 supleanți = 32).

Durata mandatului unui membru CNI este de 4 ani.

Mandatul poate înceta, mai inainte de cei 4 ani, în următoarele cazuri:

prin demisie
în caz de deces
prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale și cazul în care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI în cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).

Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publică în Monitorul oficial. Fiecare membru este, însa, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.

Atribuțiile CNI sunt cele prevăzute în art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:

1) propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI;

2) constată suspendarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a unui inspector de integritate al Agenţiei atrage suspendarea de drept din funcţia pe care acesta o deţine).

3)aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare şi funcţionare ale CNI şi comisiilor CNI (de ex: comisia de evaluare, comisia de examinare etc.), precum şi norme interne de conduită;

4) aprobă, prin hotarare, regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI, precum si intreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componenţa comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor);

5) analizează, informările şi rapoartele trimestriale pe care le prezintă preşedintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informari/rapoarte și mai des, de câte ori consideră necesar;

6)formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

7) analizează raportul anual de audit al activitatii ANI. Potrivitart. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:

– modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale;

– organizarea eficientă a ANI;

– comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităţilor de către conducerea ANI;

– necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI

8) înainteaza Senatului, anual şi ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;

9) îndeplinește orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Modificări propuse de APADOR-CH

Modificările legislative privind CNI nu implică modificarea (revizuirea) Constituției, ci doar a Legii nr. 144/2007, și ar putea să se refere, în principal, la:

Transformarea CNI într-un organism cu activitate permanentă şi cu personalitate juridică. Un organism cu activitate permanentă, care nu se întâlneşte doar ocazional (lunar) va funcţiona mai coerent şi mai eficient. Un organism cu personalitate juridică poate dispune de propriile resurse/alocări financiare, deci şi de o independenţă mai mare. Totuşi, această transformare a CNI necesită o dezbatere ceva mai complexă privind rolul acestuia, întrucât activitatea permanentă presupune şi exercitarea unor atribuţii mai largi şi specifice unei activităţi cu caracter permanent (zilnic).

Introducerea unei noi atribuţii a CNI, constând în dreptul CNI de a dispune un audit pe partea operaţională a activităţii ANI. În prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI. Auditul extern e doar pe management şi, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operaționala. În acest context, ar fi necesară o definire mai clară a principiului independenței operaționale a ANI, astfel cum este formulat în art. 15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie său persoană.”

Sintagma “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosită în textul legal citat mai sus are un caracter foarte general şi permite o interpretare extensivă, care face, practic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizează entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde începe şi unde încetează, în practică, principiul independenţei operaţionale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, în condiţiile în care şi legea este neclară sub acest aspect. Este posibil ca afirmaţiile din spațiul public privind rolul “decorativ” al CNI să aibă sorgintea în această neclaritate privind conţinutul şi limitele principiului independenţei operaţionale, neclaritate care se extinde şi cu privire la entitatea care verifică, practic, respectarea acestor limite.

Reducerea componenţei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care să îndeplinească şi următoarele condiţii:

– să nu fie desemnaţi de politicieni (parlamentari/grupuri parlamentare)

– să aibă o pregătire de specialitate: juridică, economico/financiară, managerială

Prin aceste modificări structurale s-ar ajunge la o formulă mai suplă, mai ferită de ingerinţele politice şi mai profesionistă. Componenţa redusă ar putea funcţiona şi în cazul în care CNI rămâne organism cu activitate nepermanentă şi fără personalitate juridică.

Revenirea la cuantumul indemnizaţiei de şedinţă de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (adică la suma de 870 lei), aşa cum era înainte de anul 2010, în loc de 1% din respectivul venit (87 lei), aşa cum este în prezent. Actuala indemnizaţie nu este deloc motivantă şi transformă, practic, activitatea din cadrul CNI în voluntariat.

Completarea art. 37 din Legea nr. 144/2007 cu o precizare privind durata mandatului membrilor CNI, conform clarificărilor făcute prin decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc mai înainte de expirarea duratei mandatului (4 ani pentru CNI), o persoană aleasă pentru ocuparea acelui loc vacant îşi exercită calitatea de membru doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat (de 4 ani, pentru CNI). Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 se referă la situația vacantării unui loc în CSM, dar, considerentele acestei decizii, care au și ele valoare general obligatorie, se referă la situatia mandatului din cadrul oricărui organism colegial, deci și la cazul mandatului unui membru în CNI sau în colegiul director al CNCD.

Înlocuirea actualei proceduri de acces în CNI a reprezentantului societății civile (alegerea sa de către Senat) cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM, și in cazul CNCD. Această nouă procedură constă în reglementarea prin lege a alegerii acestui reprezentant al societăţii civile în CNI direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNCD

28/03/2017/in Advocacy Legislativ, Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Națonal pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

CNCD este autoritatea publică autonomă în domeniul discriminării, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar. Totodata, CNCD este si garantul respectării şi aplicării principiului nediscriminării (art. 16 din OG nr. 137/2000).

Atributiile privind constatarea si sanctionarea faptelor de discriminare sunt exercitate de Colegiului director al CNCD, care este organul colegial, deliberativ şi decisional al CNCD.

Potrivit art. 23 al. 2 din OG 137/2000, Colegiul director al CNCD este compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, propuşi şi numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului. Din redactarea textului legal rezultă în mod clar că în CNCD nu există locuri rezervate pentru societatea civilă.

Potrivit art. 25 al. 2 si 3 din OG nr. 137/2000, durata mandatului membrilor Colegiului director este de 5 ani, iar numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea mandatelor. În cazul în care un loc în Colegiul director devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de o altă persoană numită doar pentru restul de mandat rămas vacant (aceasta dispozitie legala concorda cu decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 cu privire la durata/restul mandatului membrilor CSM).

Principala problemă a reglementării privind CNCD este lipsa unei dispoziții legale care să prevadă expres că o parte din cele 9 locuri din colegiul director sunt rezervate societății civile, astfel cum legea prevede în cazul reprezentanților societății civile din cadrul CSM sau CNI.

Trebuie precizat că, deși art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 nu prevede prezenţa obligatorie în CNCD a unui/unor reprezentanţi ai societăţii civile, el nici nu interzice expres prezenţa lor. De aceea, teoretic, în funcţie de propunerile de candidaţi (care pot fi făcute de oricine, întrucât legea legea nu prevede vreo condiție pentru cei care fac propuneri) şi de voturile obţinute de candidaţi în comisiile de specialitate şi, apoi, în plenul parlamentului, din CNCD pot face parte sau numai reprezentanţi ai societăţii civile, sau niciun reprezentant al societăţii civile sau reprezentanţi ai societăţii civile împreună cu alţi reprezentanţi. În practică, organizaţiile din societatea civilă nu au avut succes cu candidaţii pe care i-au propus şi care nu au putut trece de votul politic din parlament.

De aceea, art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 ar trebui modificat în sensul prevederii unui număr exact de locuri (2-3-4) rezervate societăţii civile în cadrul colegiului director al CNCD (rezervate “reprezentanților desemnați de organizaţiile societăţii civile legal constituite”). Altfel, dacă nu se modifică actualul text legal, societatea civilă nu va depăşi faza în care doar concurează, iar locurile vor fi ocupate, ca şi până acum, numai de persoanele agreate de puterea politică majoritară la un moment dat, persoane care nu reprezintă societatea civila, ci majoritatea politică.

Modificarea legii nu ridică probleme deosebite, întrucât CNCD nu este prevazut în Constituție, astfel că nu este necesară și o modificare (revizuire) a Constituției.

Este necesară și completarea art. 23 al. 3 din OG 137/2000 prin introducerea interdicției de a fi membru în colegiul director al CNCD și a persoanei care, în prezent, este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii. Actualul text al art. 23 al. 3 din OG 137/2000 prevede interdicția de mai sus doar pentru persoana care a fost agent sau colaborator al serviciilor de informatii (trecute sau prezente), dar nu si pentru persoana care este (la data intrării în CNCD) agent sau colaborator/informator al serviciilor de informaţii. Cu alte cuvinte, “actualii” pot face parte din CNCD.

Spre deosebire de această omisiune din OG 137/2000, Legea 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI este redactată mult mai acoperitor, intrezicând accesul la o funcție în ANI sau în CNI și actualilor agenți sau colaboratori/informatori ai serviciilor de informații. Astfel, în OG 137/2000 ar putea fi preluată formularea interdicției din art. 19 al. 2 lit. e și din art. 35/1 al. 1 lit. d din Legea nr. 144/2007, respectiv: ”nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte de anul 1990, nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii”.

De asemenea, în sprijinul depolitizării CNCD, este necesară introducerea în art. 23 al. 3 din OG 137/2000 a condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică. Aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constand in diminuarea substantiala a cauzelor care duc la politizarea excesiva a entitatii publice.

Totodată , art. 23 al. 4 din OG 137/2000 va trebui reformulat pentru a corecta redcatarea ambiguă a textului. Actualul text prevede că: “La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice”. Sintagma “se va urmări” este neclară, ambiguă, deoarece a urmări nu implică și a reuși, ci doar a încerca. Or, legea trebuie să prevadă în mod clar conduita ce trebuie urmată și rezultatul acesteia. De aceea, actuala formulare a textului art. 23 al. 4 ar trebui înlocuită cu una mai precisă, (fără încercări, ci cu rezultate) de exemplu cu următoarea redactare: ”Minimum două treimi dintre membrii Colegiului director trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.”

O altă modificare necesară a OG 137/2000 constă în introducerea unor dispoziții care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. De asemenea, trebuie reglementat clar şi efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidaţii audiaţi în comisii nu mai pot fi supuşi votului plenului. În mod normal, orice candidat care întruneşte condiţiile legale prevăzute în art. 23 al. 3 din OG 137/2000 (n-are antecedente penale, are studii superioare şi o bună reputaţie, are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării, nu a avut legături cu securitatea) ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidaţii care vor fi votaţi în plen, iar ceilalţi sunt împiedicaţi să fie supuşi acestui vot. Aceştia din urmă, deşi îndeplinesc toate condiţiile legale, nu sunt agreaţi de comisiile parlamentare, din motive necunoscute şi neprecizate în lege. Spre exemplu, este cazul celor 4 reprezentanţi ai societăţii civile care au candidat la cele mai recente alegeri pentru CNCD şi care, deşi nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiţii legale, au fost împiedicaţi de comisiile parlamentare să fie supuşi votului în plenul Parlamentului.

O variantă alternativă la îmbunătățirea/modificarea actualei proceduri a alegerii reprezentanţilor societăţii civile în CNCD ar fi înlocuirea ei cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM. Această nouă procedură constă în rezervarea prin lege a unor locuri în CNCD pentru societatea civilă şi reglementarea prin lege a alegerii acestor reprezentaţi ai societăţii civile în CNCD direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CSM

28/03/2017/in Advocacy Legislativ, Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este prevazut in Constitutie (art. 133-134), iar organizarea si functionarea sa sunt reglementate printr-o lege speciala, Legea nr. 317/2004.

CSM este alcătuit din 19 membri, cu un mandat cu durata de de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, din care:

9 judecători, aleşi în adunările generale ale judecătorilor, pentru sectia de judecatori a CSM
5 procurori, aleşi în adunările generale ale procurorilor, pentru sectia de procurori a CSM
2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat
3 membri de drept (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)

Cei 2 reprezentanți ai societăţii civile în CSM sunt aleși de Senat.

În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în CSM, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să fie specialist în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridicăș
să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi morală;
să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau să nu fi colaborat cu acestea
să nu aibă un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
să nu aibă calitatea de membru al unui partid politic
să nu fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică. (Observație – sintagma “funcție de demnitate publică” este ambiguă și nu este definită în legislație)

Modificări propuse de APADOR-CH

Principala problemă legată de reprezentarea societățtii civile in CSM este una întâlnită și în cazul altor organisme colegiale, și anume că societatea civilă nu poate face mai mult decât propuneri de candidaţi, dar cei care dispun care anume candidaţi vor reprezenta societatea civilă sunt alţii decât societatea civilă, in speta Senatul.

Pentru remedierea acestei probleme sunt necesare modificări ale Constitutiei și ale Legii 317/2004 (legea CSM), în sensul înlocuirii alegerii celor 2 reprezentanți de catre Senat cu alegerea lor de catre reprezentanții societății civile, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentantilor societății civile în organismele colegiale”).

De asemenea, o problemă care ar trebui rezolvată printr-o modificare a Legii nr. 317/2004 este clarificarea noțiunii de “funcție de demnitate publică” (funcție care nu trebuie să fi fost îndeplinită în ultimii 5 ani de către un candidat al societății civile pentru CSM). In prezent noțiunea este vagă și lasă loc interpretărilor arbitrare, nefiind definită ca atare în legislație. De aceea, ar fi util ca “funcțiile de demnitate publică” avute în vedere de legiuitor să fie enumerate expres într-un articol din Legea nr. 317/2004.

În practică, APADOR-CH a încercat să obțină de la mai multe instituții/autorități publice puncte de vedere cu privire la înțelesul sintagmei “funcție de demnitate publică”, dar în majoritatea cazurilor răspunsurile au fost ambigue, evazive (pe măsura ambiguității acestei sintagme din cuprinsul legii).

O altă problemă este legată de faptul că, deși legea prevede expres că, cei 2 reprezentanți sunt ai “societății civile” ei nu pot fi propuși de întreaga societate civilă, ci numai de o parte, restrânsă/specializată, a ei.

O astfel de variantă exclude o parte a societăţii civile de la un proces prin care, potrivit legii, sunt desemnaţi reprezentanţi ai întregii societăţi civile, nu doar a unei părţi, specializate, din acea societate. Introducerea unor criterii de genul specializării pentru “filtrarea” organizaţiilor care pot propune candidați poate constitui o reglementare cu caracter discriminatoriu. Principiul specializării ar trebui aplicat numai cu privire la cei propuși (=candidaţii, care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi la cei care propun, cărora nu li se poate nega dreptul de a propune un candidat care să reprezinte societatea civilă, ca întreg, atâta vreme cât candidatul îndeplinește condițiile legale.

De aceea, art. 19 al. 1 din Legea nr. 317/2004 ar trebui modificat în sensul de a permite oricărei organizaţii a societăţii civile legal constituite să propună un candidat pentru cele 2 locuri rezervate societății civile în CSM.

De asemenea, art. 54 al. 1 din Legea nr.317/2004 trebuie completat pentru a fi pus în concordanță cu decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc în CSM mai înainte de expirarea mandatului de 6 ani, o persoană aleasă pentru ocuparea unui loc vacant îşi exercită calitatea de membru al CSM doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat de 6 ani (=durata mandatului “întreg” al unui membru CSM).

Cerem Senatului reluarea votului pentru desemnarea reprezentanților societății civile în CSM

22/03/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH împreună cu alte 21 de organizații neguvernamentale au făcut azi un apel către Senatul României pentru a relua procedura de vot în cazul desemnării celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Demersul vine ca urmare a faptului că procesul de desemnare a celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM a fost marcat de mai multe ilegalități, începând cu prelungirea nelegală a termenului de înscriere a candidaților și culminând cu faptul că Plenul Senatului nu a ales, în ședința din 7 martie niciun reprezentant dintre candidați, printr-o procedură diferită de vot care a dus la un blocaj evident.

De aceea organizațiile semnatare le solicită acum senatorilor să reia votul și nu întreaga procedură de înscriere a tuturor candidaților, ceea ce reprezintă o sancționare incorectă a acelor candidați care au respectat legea, și în cele din urmă o nedreptate la adresa întregii societăți civile, privată astfel de dreptul legal de a avea reprezentanți în CSM.

Textul scrisorii

22 martie 2017

Stimată doamnă senator, Stimate domnule senator,

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că noul Consiliu Superior al Magistraturii nu funcționează în componența prevăzută de art.133, alin.2 din Constituția României, respectiv nu are în componența sa cei doi reprezentanți ai societății civile.

Deși depunerea candidaturilor membrilor societății civile are un calendar expres prevăzut de art.19, alin.3 din Legea nr.317/2004[1] privind Consiliul Superior al Magistraturii, calendar care a fost respectat și s-a concretizat prin depunerea unui numar de 7 candidaturi, Senatul României, în legislatura precedentă, nu a procedat la numirea acestora până la finalizarea mandatului senatorilor.

Noul Senat al României, constituit la data de 27 decembrie 2016, în loc să continue procedura începută, a prelungit nelegal termenul de depunere a candidaturilor până pe 6 februarie – legea neprevăzând o astfel de posibilitate – în condițiile în care mandatul vechiului CSM a expirat în data de 6 ianuarie 2017. Prin contrast, noul Senat a validat în data de 27 decembrie 2016 magistrații aleși în noul CSM.

După prelungirea nelegală a termenului de depunere a candidaturilor pentru reprezentanții societății civile în CSM, Plenul Senatului nu a ales, în ședința din 7 martie niciun reprezentant. Procedura aleasă de către senatori, diferită de toate procedurile anterioare (i.e. vot electronic, pentru fiecare persoană în parte, în mai multe tururi de scrutin), a constat într-un vot negativ concretizat prin faptul că niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea simplă.

Biroul Permanent, în ciuda art.135, alin. 1 din Regulamentul Senatului[2] care face referire expresă la reluarea votului, a decis reluarea procedurii de depunere a candidaturilor pentru perioada 13 aprilie-15 mai.

Atragem atenția Senatului României că reluarea procedurii de depunere a candidaturilor urmată de aceeași metodă de vot (pe liste, fără un eventual al doilea tur de scrutin) face extrem de puțin probabilă întrunirea a jumătate plus unu din voturi de către 2 persoane.

Suntem pe deplin conștienți de dreptul Senatului României de a alege acei candidați pe care acest for îi consideră potriviți pentru înalta demnitate publică.

În egală măsură, apreciem rolul extrem de important al Parlamentului României de a da valoare art. 1, alin.5 din Constituție: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Astfel, pornind de la premisa că textele legale trebuie citite și interpretate în sensul de a produce efecte și nu de a nu produce,

Tinând cont că CSM este o autoritate constituțională și, ca atare, trebuie să se bucure de o componență constituțională, neatacabilă pentru vicii de legalitate în procedura de numire,

Având în vedere și Decizia 261/8 aprilie 2015 a Curții Constituționale dată într-o situație similară, în care Senatul a refuzat să adopte o hotărâre în privința cererii de reținere și cercetare a unui senator, motivând că votul a fost negativ (de respingere a cererii de reținere), iar CCR a stabilit atunci că Parlamentul este obligat să emită hotărâri asupra deciziilor pe care le ia, indiferent dacă acestea sunt pentru acceptare sau respingere – Decizia 261/2015 a CCR: „refuzul Senatului de a redacta și publica hotărârea adoptată în ședința Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligații constituționale, legale și regulamentare”,

Solicităm Biroului Permanent al Senatului revocarea hotărârii prin care s-a decis organizarea unei noi sesiuni de candidaturi și valorificarea propriului Regulament prin reluarea procedurii de vot pentru candidații care și-au depus dosarele în termenul legal, respectiv până la data de 6 noiembrie 2016.

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice

APADOR-CH

Funky Citizens

Academia de Advocacy

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

Centrul pentru Inovare Publică

Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

Expert Forum

Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică

Human Catalyst

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român de Politici Europene

CENTRAS

ActiveWatch

Miliția Spirituală

Centrul de Resurse pentru participare publică

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Societatea Academică din România

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Consiliul Tineretului din România

Liga Asociației de Proprietari Habitat

Fundația Rațiu pentru Democrație

[1] Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte

de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (…).

[2] Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repetă.

SRI, reclamat la Oficiul European Antifraudă (OLAF)

31/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cinci organizații neguvernamentale – Societatea Academică din România (SAR), Active Watch, Asociația Miliția Spirituală, Asociația pentru Apărarea Drapturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTi) – au trimis azi o plângere la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în legătură cu modul în care Serviciul Român de Informații a primit fonduri europene pentru SII Analytics, un program cu potențial de monitorizare generalizată a populației.

Plângerea a fost înaintată în același timp și Comisiei de control a SRI din Parlament.

Principalele acuzații

În sesizare, organizațiile semnatare arată că există suspiciunea că SRI a fost favorizat înaintea și în cadrul procedurii de licitație a proiectului din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), licitație la care, de altfel, a fost singurul ofertant. SRI a depus proiectul înainte de publicarea Ghidului solicitantului.

Concret, suspiciunea de favorizare se bazează pe urmatoarele aspecte:

Dezbaterea publică cu privire la Ghidul Solicitantului aferent apelului de proiecte a durat doar 5 zile, iar apelul de proiecte a fost publicat la doar 3 zile după închiderea dezbaterii publice. Timpul între publicarea apelului de proiect de către Organismul Intermediar și depunerea proiectului a fost de numai 7 ore;
Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial la mai mult de o lună de la publicarea apelului de proiecte și declararea câștigătorului, nerespectându-se astfel prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
SRI a fost unicul aplicant în cadrul apelului lansat;
Conform Ghidului Solicitantului, SRI nu întrunește condițiile de eligibilitate pentru acordarea finanțării în cadrul acestui apel;
Proiectul în cauză încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (Art. 7 și 8) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Citiți textul integral al plângerii

Semnatari:

Demersuri anterioare făcute pe aceeași temă:

– Amintim că APADOR-CH a atras atenția asupra acestui proiect încă din vara anului 2016 – SRI primește fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetățenilor, deghizat în eGuvernare

– Răspunsurile oficiale la acel demers au fost contradictorii și în general au minimizat impactul pe care proiectul îl are asupra populației sau au contrazis prevederile din caietul de sarcini pe baza căruia au fost accesate și primite fondurile europene:

– Comisia Europeană – Suntem la curent în legătură cu preocupările exprimate de unele ONG-uri din România cu privire la acest proiect, și urmărim îndeaproape acest subiect.

– SRI: SII Analytics nu amenință drepturile și libertățile cetățenești, nu ar fi fost eligibil pentru fonduri UE

– Autoritatea pentru protecția datelor se ascunde după „securitatea națională”

APADOR-CH cere CCR să clarifice sintagma „condamnări penale” din Legea 90/2001

27/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a depus azi la Curtea Constituțională un amicus curiae în sprijinul demersului de clarificare a prevederilor Legii 90/2001, lege care îi împiedică pe politicienii condamnați să ocupe funcții de demnitate publică în Guvern.

Asociația consideră că sunt neîntemeiate argumentele folosite de Avocatul Poporului, pentru a motiva excepția de neconstituționalitate ridicată la CCR pe această temă, dar în același timp apreciază că sintagma „condamnări penale” din cuprinsul legii amintite ridică probleme de constituționalitate, întrucât este prea vagă și lasă loc la interpretări arbitrare.

APADOR-CH apreciază că, prin ambiguitatea sa, sintagma „condamnări penale” din amintita lege încalcă art. 1 al. 5, art. 23 al. 11 şi art. 53 al. 2 din Constituţie (ce vizează respectarea prezumției de nevinovăție și restrângerea unor drepturi).

Ca modalitate practică de remediere a viciului de constituţionalitate prezentat, asociaţia consideră că este suficient ca în decizia Curţii să se menţioneze că respectiva sintagmă este constituţională în măsura în care ea se referă la „condamnări definitive pentru care nu a intervenit reabilitarea sau, după caz, nu a încetat executarea măsurilor de siguranţă”.

Citiți textul integral al amicus curiae depus de APADOR-CH.

Dosarul în care CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității Legii 90/2001 se află în fază de raport (nu are încă un termen, conform procedurilor Curții). În aceeași speță a mai depus amicus curiae și organizația Expert Forum.
Organizaţiile neguvernamentale nu au calitate de intervenient în acest contencios constituţional, în care Curtea a fost sesizată de Avocatului Poporului, însă prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanţa, ca “prieteni ai instanţei” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informaţii/observaţii relevante pentru soluţionarea unei cauze importante.

Somnul CNA naște monștri mediatici

25/01/2017/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a semnat apelul inițiat de ActiveWatch pentru deblocarea activității Consiliului Național al Audiovizualului și activarea acestui mecanism necesar și plătit din bani publici, în contextul gravelor derapaje media constatate în ultima perioadă în România.

Textul apelului

În atenția membrilor Consiliului Național al Audiovizualului

În atenția Comisiei pentru cultură și media de la Senatul României

În atenția Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă de la Camera Deputaților

În atenția Administrației Prezidențiale

În atenția Guvernului României

Somnul CNA naște monștri mediatici

Apel pentru deblocarea și evaluarea activității CNA

În contextul derapajelor inacceptabile identificate la posturile Antena 3 și România TV din seara de 22 ianuarie 2017, ActiveWatch solicită activarea tuturor mecanismelor legale pentru verificarea activității Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), cu scopul readucerii instituției în slujba interesului public.

Cerem comisiilor parlamentare pentru mass-media să evalueze de urgență situația dezastruoasă a CNA, într-o întâlnire cu participare publică.

Cerem membrilor CNA de bună-credință să expună public disfuncțiile și să demaște persoanele și mecanismele care au condus la sabotarea instituției.

Cerem CNA să judece cu prioritate absolută sesizările privind derapajele comise de televiziuni în relatarea manifestațiilor din 22 ianuarie 2017.

Cerem CNA să analizeze cu celeritate toate derapajele din campania electorală și din perioada imediat următoare.

ActiveWatch a avertizat în repetate rânduri că reducerea eficienței CNA în ultimii ani a favorizat proliferarea comportamentelor ilegale ale unor radiodifuzori, în particular ale celor menționați mai sus.

Dacă ar fi folosite, Legea audiovizualului și Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu toate imperfecțiunile lor, ar fi fost suficiente pentru a preveni derapajele grave ale operatorilor din audio-vizual.

Deriva CNA este accentuată de o serie de disfuncționalități, precum:

faptele sesizate sunt evaluate cu întârziere atât de mare încât se prescriu înainte de a ajunge să fie penalizate. Drept argument stau cele peste 1600 de sesizări prescrise în perioada 2014 – 2016 (sursa: Pagina de Media), dar și întârzierea unor rezoluții pentru abaterile sesizate pe durata campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2016.
radiodifuzorii primesc o singură penalizare pentru fapte cumulate pe perioada judecată de CNA, ceea ce încurajează recidiva
instituția nu mai reacționează în timp real în timpul unor evenimente socio-politice majore, în care rolul mass-media este crucial
instiuția nu funcționează lungi perioade de timp (numai anul trecut au fost amânate 17 ședințe din aceste considerente)

Ultimii ani ne-au demonstrat că influența politicului este tot mai accentuată în agenda unor televiziuni private, care abuzează de dreptul la liberă exprimare în detrimentul dreptului la informare corectă. Acest abuz a fost posibil și pentru că CNA a fost pasiv și nu și-a folosit toate instrumentele legale pentru a impune niște standarde minime de igienă în spațiul public de dezbatere și de informare.

În acest context, este absolut necesară o dezbatere aplicată, pentru a aduce Consiliul Național al Audiovizualului în situația de a-și exercita de facto mandatul de garant al interesului public.

ActiveWatch

Acest apel este susținut de:

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Convenția Organizațiilor de Media (COM)

Mediawise Society

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Un nou ONG european care va ajuta la implementarea hotărârilor CEDO

19/12/2016/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Într-un eveniment organizat la 2 decembrie 2016, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru reprezentanți ai societății civile și avocați, s-a lansat oficial la Strasbourg o nouă organizație neguvernamentală: European Implementation Network.

Constituirea EIN vine în urma constatării îngrijorătoare, la nivel european, că în general statele care sunt condamnate de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului nu își îndeplinesc obligațiile atunci când vine vorba de implementarea hotărârilor Curții. Atunci când o fac, acestea au o abordare minimalistă. Citiți aici modul în care România implementează hotărârile CEDO, comparativ cu Norvegia, de exemplu.

European Implementation Network își propune să consolideze capacitatea ONG-urilor, avocaților și a comunităților în general, de a se implica în mod constuctiv în relația cu Consiliul Europei, în vederea implementării hotărârilor CEDO.

APADOR-CH a contribuit la redactarea strategiei EIN pentru 2016-2020, și a scris recent un text despre stadiul implementării hotărârilor CEDO în România (referitoare la condițiile de detenție) în cel de-a doilea newsletter EIN.

Implementarea inițiativelor strategice asumate de Guvern pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

22/11/2016/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Alături de mai multe organizații neguvernamentale, APADOR-CH a semnat această scrisoare deschisă adresată Guvernului României:

Scrisoare deschisă pentru urgentarea implementării inițiativelor strategice asumate de Guvernul României pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

În atenția domnului Prim Ministru Dacian Cioloș,

În atenția domnului Ministru al Muncii Dragoș Pîslaru,

În atenția doamnei Ministre a Justiției Raluca Prună,

În atenția domnului Ministru al Afacerilor Interne Dragoș Tudorache,

În atenția doamnei Ministre a Finanțelor Publice Anca Dragu,

În atenția domnului Ministru al Sănătății Vlad Voiculescu,

În atenția doamnei Ministre pentru Consultare Publică și Dialog Civic Violeta Alexandru,

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală fac încă un apel public pentru adoptarea de urgență a inițiativelor strategice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice asumate de Guvernul României în luna ianuarie a acestui an.

În luna iunie 2016 am transmis prima scrisoare deshisă în care semnalam depășirea termenelor asumate de Guvernul României pentru implementarea inițiativelor strategice privind prevenirea și combatera violenței împotriva femeilor și violenței domestice din Pachetul Anti-sărăcie (Măsura F5). Am apreciat introducerea în obiectivele strategice sectoriale ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a unor inițiative pentru Modificarea legislației privind protecția copilului și combaterea violenței domestice ce reprezintă rezultatul unui proces de consultare și colaborare între Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse și organizațiile neguvernamentale active în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor.

Aceste inițiative strategice asumate de Guvernul României sunt:

– Implementarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Finalizare – Aprilie 2016)

– Elaborarea cadrului legal pentru reglementarea Ordinului de interdicție/ protecție de urgență pentru extinderea prerogativelor polițiștilor și investirea cu autoritatea necesară pentru emiterea unui asemenea ordin (Finalizare – Aprilie 2016)

– Reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție în vederea implementării unui sistem de monitorizare electronică prin brățări electronice (Finalizare – Mai 2016)

– Supervizarea înființării centrelor de sesizare a situațiilor de criză în urma violului sau a violenței sexuale menite să asigure examinarea medicală și medico-legală, asistență post traumatică și consiliere pentru victime (Finalizare – Septembrie 2016)

– Elaborarea unui proiect de Hotărâre pentru aprobarea Programelor de interes național, printre care și un program ce vizează crearea de servicii specializate destinate agresorilor în vederea consilierii și asigurării tratamentului aferent diferitelor tipuri de dependență, în scopul reabilitării și reintegrării acestora (Finalizare – Septembrie 2016)

Ulterior trimiterii acestei prime scrisori deschise am avut o serie de întâlniri și consultări cu reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, în care am fost asigurați că vor găsi soluții pentru adoptarea inițiativelor strategice prezentate. Cu toate acestea, nu este finalizată în prezent niciuna dintre aceste inițiative strategice asumate de Guvern.

Tergiversarea elaborării cadrului legal pentru reglementarea ordinului de interdicție emis de polițist sub supravegherea procurorului în maxim 24 de ore de la constatarea faptei denotă rezistența autorităților responsabile în recunoaștera problemelor cu care se confruntă femeile în accesul la justiție, precum și lipsa de interes pentru găsirea celor mai bune soluții. Considerăm că statul trebuie să acționeze în aşa fel încât să asigure protecţia efectivă a victimelor, să îmbunătăţească accesul lor la justiţie și accesul la servicii adecvate, garantând respectarea tuturor drepturilor acestora. Măsurile legale cu privire la agresori, precum și procedurile de aplicare, sunt insuficiente și transmit mesajul că instituțiile statului și reprezentanții săi tolerează actele de violență împotriva femeilor.

Este vital ca aceste eforturi să fie sprijinite prin alocarea de resurse financiare corespunzătoare de la bugetul public, întrucât violenţa împotriva femeilor reprezintă o problemă de interes public. Semnalăm faptul că lipsa bugetării corespunzătoare a unor Programe de Interes Național pentru prevenirea și combaterea violenței domestice confirmă ignorarea acestei probleme de către Guvernul României.

Toate aceste blocaje demonstrează că violența împotriva femeilor continuă să rămână un subiect marginal pentru autorități, subiect pentru care nu există voința necesară la nivelul Guvernului astfel încât să găsească soluțiile potrivite pentru siguranța imediată a victimelor violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și sancționarea corespunzătoare a agresorilor.

Vă solicităm adoptarea de urgență a inițiativelor strategice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice asumate de Guvernul României în luna ianuarie a acestui an.

Vă asigurăm de întregul nostru sprijin, având în vedere expertiza în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor a organizațiilor neguvernamentale membre în cele trei rețele.

Semnatarele acestei scrisori deschise sunt:

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor

www.violentaimpotrivafemeilor.ro

Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală

www.violentadegen.ro

Coaliția pentru Egalitate de Gen

www.ongen.ro

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală și Coaliția pentru Egalitate de Gen sunt formate din:

Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti

Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca

Fundaţia SENSIBLU, București

Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti

Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti

Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu

Asociaţia Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA, Bucureşti

Asociaţia FRONT, Bucureşti

Asociaţia ANAIS, București

E-ROMNJA – Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucuresti

Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg Mureş

Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași

PAS ALTERNATIV, Braşov

Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara

Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava

Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

Asociaţia „Victorie Împotriva Violenţei, Abuzului şi Discriminării – V.I.V.A.D.“ Cluj-Napoca

Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava

Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara

Asociatia Quantic, București

Asociația All for Family, Constanța

Asociația Femeilor Universitare, București

Asociația VIS, Constanța

Psihosfera, Brașov

Asociația ACTEDO

Romanian Women’s Lobby

Societatea de Analize Feministe – AnA

Asociația PLURAL

Asociația EMA

Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

Această scrisoare deschisă este susținută de:

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

APADOR-CH

Asociația ACCEPT

Asociatia Copiii de Cristal

Asociația E-Civis

Asociatia Glasul Prieteniei – Brasov

Asociatia Lindenfeld, programul Campanie Împotriva Homofobiei și Transfobiei

Asociația MozaiQ

ASOCIATIA NOVUM

ASOCIAȚIA PENTRU EDUCAȚIA PERMANENTĂ A ADULȚILOR (EDUCADULT)

Asociatia Umanista Romana

ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România

Community Aid Network

ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice

Fundatia Inocenti

Funky Citizens

Grupul de inițiativă Asociația Diversitate

MCA Romania – Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului

Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii

SEXUL vs BARZA

Societatea Nationala de Cruce Rosie din Romania, filiala Brasov

Tineri pentru Tineri

Continuă presiunile conducerii SRR asupra propriilor jurnaliști

22/09/2016/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, au trimis astăzi o scrisoare deschisă președintelui, premierului și preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, prin care le cer să se implice în cercetarea situației care trenează de câteva luni în Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), unde doi jurnaliști sunt cercetați disciplinar și amenințați cu sancțiuni pentru că au participat la o dezbatere publică la care au discutat despre o campanie controversată a SRR.

Scrisoare deschisă

Preşedintelui României,

Prim-ministrului Guvernului României,

Preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor

Vă atragem atenția cu îngrijorare asupra continuării tentativelor de intimidare a jurnaliștilor din cadrul Societății Române de Radiodifuziune prin declanșarea a noi proceduri de cercetare a doi jurnaliști de la Radio România Actualități, Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș.

Astfel, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea unei Comisii de cercetare disciplinară prealabilă pentru cei doi jurnaliști, comisie care are posibilitatea să aplice și sancțiuni în baza dreptului muncii.

Comisia de cercetare disciplinară prealabilă are ca obiect o sesizare a unui redactor-șef din cadrul Radio România Actualități cu privire la participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică și la o ședință a Consiliului Național al Audiovizualului. Atât dezbaterea publică cât și ședința Consiliului Național al Audiovizualului au avut loc după ce, în calitate de avertizori publici, cei doi jurnaliști au reclamat o campanie de ştiri, dezbateri şi spoturi audio demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 de funcţionare a SRTV şi SRR.

Această campanie a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului, în integralitatea ei, printr-o somaţie publică aplicată SRR.

Avertizăm asupra faptului că acest caz nu este unul singular, ci face parte dintr-o politică managerială a administraţiei Miculescu.

Amintim că, în data de 11 mai 2016, într-o altă scrisoare deschisă pe care v-am adresat-o, am atras atenția cu privire la o altă procedură de cercetare, de către Consiliul de Onoare al SRR, a jurnaliștilor care au semnalat derapajele profesionale și legale, la sesizarea redactorului-șef responsabil de conținutul editorial al programelor de știri invocate. Consiliul de Onoare al SRR a respins în unanimitate ca nefondate acuzațiile de încălcare a Statutului Jurnalistului SRR.

Conducerea SRR a depus sesizări la Comisia de cercetare disciplinară prealabilă în care este reclamată participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică, în calitate de avertizori publici, și, respectiv, la răspunsurile date Consiliului Național al Audiovizualului. Consiliul de Onoare al SRR și-a declinat competența și a respins ca tardiv-înaintată sesizarea. O poziție similară a fost adoptată și de Consilierul Etic al SRR care a constatat tardivitatea sesizărilor. Cu toate acestea, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.

Atragem atenția că, deși avertizorii publici sunt cercetați de mai bine de șase luni, nu a fost făcută publică declanșarea vreunei proceduri în cadrul SRR pentru identificarea celor responsabili de derapajele sancționate de CNA.

Totodată, observăm că în comisia formată din doar trei membri cu drept de vot există un singur jurnalist care, însă, ocupă o poziție de management. Semnalăm, din nou, faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Reiterăm că rolul şi misiunea postului public de radio sunt grav afectate de asemenea practici. Un post public, precum şi libertatea jurnaliştilor de exercitare a profesiei, libertatea opiniilor şi cea de exprimare sunt fundamentale pentru o societate democratică.

Vom urmări în continuare cu maximă atenţie cazul celor doi jurnalişti din Societatea Română de Radiodifuziune şi ne exprimăm disponibilitatea de a-i sprijini şi asista în cazul în care asemenea măsuri abuzive vor continua.

Vă solicităm din nou, având în vedere calitatea în care aţi nominalizat membri în Consiliul de Administraţie al SRR, să identificaţi formele prin care întreaga activitate a managementului Miculescu să fie evaluată, iar drepturile fundamentale ale omului protejate.

Semnatari:

(Lista rămâne deschisă pentru alte organizații care doresc să se alăture demersului nostru)

Asociația ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociația Frontline Club Bucharest

Convenția Organizațiilor de Media

Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR)

Centrul de Resurse Juridice

Apador-CH

Asociația Pro Democraţia

Freedom House Romania

Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România

Cristian Pîrvulescu, politolog

Gianina Cărbunariu, dramaturg