Page 4 – APADOR-CH

acțiuni in pandemie

MAI zice că poliția verifică actele doar vizual

02/04/2020/in , Slider /by Rasista

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a răspuns azi solicitărilor APADOR-CH de modificare a Ordonanței militare 3/2020, pentru a o face mai clară, spunând că unele aspecte semnalate de noi sunt deja aplicate, chiar dacă nu sunt detaliate concret în ordonanță.

Mai exact, MAI susține că în teren verificarea documentelor cetățenilor se face doar vizual, de poliție, că semnătura nu poate fi eliminată de pe declarațiile pe proprie răspundere, fiind singura modalitate legală de autentificare a declarației, și că nu e nevoie ca în ordonanță să se prevadă o distanță maximă permisă pentru deplasările „în apropierea locuinței”, pentru că această distanță ar fi diferită în mediul urban de cel rural.

Așadar, dacă în privința semnăturii și a distanței maxime aparent nu se poate face ceva, apreciem că măcar s-a dispus (verbal probabil) ca verificarea actelor să se facă strict vizual, pentru a limita răspândirea virusului, chiar dacă polițiștii au mănuși. În caz că după data de azi, 2 aprilie 2020, vă întâlniți în practică cu cazuri contrare, în care polițiștii insistă să pună mâna pe documentele verificate, vă invităm să ne scrieți despre aceste cazuri pe adresa office@apador.org.

Răspunsul MAI:

Referitor la mesajul dvs. transmis Guvernului României și remis Ministerului Afacerilor Interne la data de 30.03.2020, facem următoarele precizări:

1. Verificarea documentelor se face în modalitatea menționată de dvs.

2. Referitor la semnătura electronică a declarației pe proprie răspundere, vă informăm că până în acest moment, singura modalitate legală de autentificare a declarației este semnătura olografă. Această semnătură olografă face ca, pentru acel act semnat să existe răspundere juridică, cu tot ceea ce presupune acest lucru în situația în care persoana ar fi trasă la răspundere. În ceea ce privește semnătura electronică, ea trebuie să urmeze niște pași prealabili de validare pentru persoana care o folosește și presupune un regim de utilizare. În acest moment, în legislație nu este prevăzută altă modalitate de autentificare a documentelor decât prin semnătură olografă. În măsura în care s-ar dezvolta vreun sistem de autentificare electronic care să fie în același timp și facil în utilizare, dar să permită și certificarea faptului că persoana care semnează este cu siguranță, din punct de vedere juridic, utilizatorul unic al dispozitivului folosit, atunci va fi posibilă o altă opțiune de autentificare electronică a declarațiilor/actelor.

3. Prevederea din ordonanța militară nu a fost materializată într-o distanță fizică tocmai pentru a da un cadru general adaptabil în mai multe situații particulare ce țin de mediul urban sau rural. Vă recomandăm să vă informați în mod continuu cu privire la măsurile dispuse de autorități (situația fiind în dinamică) și să luați toate măsurile de prevenire dispuse.

Pentru alte date, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de e-mail petitii@mai.gov.ro. Vă dorim multă sănătate! Cu respect! SERVICIUL RELAȚII CU PUBLICUL

Polițiștii ar trebui să ne verifice actele doar vizual

26/03/2020/in Buna guvernare, /by Rasista

APADOR-CH cere Guvernului modificarea Ordonanței militare nr.3/2020 astfel încât să nu mai lase loc la interpretări

Mai multe persoane s-au plâns în spațiul public în aceste zile că au fost amendate pe nedrept, deși aveau la ele adeverința sau declarația pe proprie răspundere care le permiteau să iasă din locuință. Cineva a spus că a primit amendă pentru că nu avea și declarație, ci doar adeverință de serviciu, altcineva a spus că polițiștii i-au dat amendă pentru că ar fi făcut sport „prea departe” de domiciliu, deși se afla la 2 km de casă, și mai ales că polițiștii iau în mână actele de identitate ale persoanelor verificate și pot contribui astfel la răspândirea virusului.

Pentru că așa cum este redactată acum Ordonanța nr.3/2020 lasă loc la interpretări în unele privințe, am transmis Ministerului Administrației și Internelor câteva propuneri de modificare a ordonanței.

Polițiștii să verifice actele vizual, ca să nu contribuie la răspândirea virusului

APADOR-CH propune ca Ordonanța militară 3/2020 să prevadă că verificările documentelor cerute pentru a circula trebuie să se facă numai vizual, de la distanță rezonabilă, fără ca documentele să mai fie înmânate polițistului. Dacă fiecare persoană verificată înmânează polițistului documentele solicitate, se poate ajunge la transmiterea virusului prin intermediul polițistului. Indiferent dacă acesta are sau nu mănusi, în cazul verificării unei persoane infectate dar asimptomatice, mâinile polițistului intră în contact cu virusul și îl poate transmite tuturor celorlate persoane cu care întra în contact ulterior, alte persoane cărora le verifică documentele.

Eliminarea semnăturii de pe declarație

O altă modificare necesară ar fi eliminarea obligației de a semna declarația pe proprie răspundere. Având în vedere prevederile art. 326 Cod penal, în care este prevăzută infracțiunea de fals în declarații, în cazul în care în declarație se fac mențiuni neadevărate (mincinoase), pentru existența infracțiunii nu este necesar ca declarația să fie semnată, dacă în ordonanța militară se va prevedea că declarația este valabilă (își produce efecte = permite circulația) și fără semnătura persoanei.
De altfel, nici în cazul facturilor nu mai e necesară semnătura, dar asta nu înseamnă că, dacă ele conțin mențiuni nereale, nu atrag răspunderea pentru fals.

Acest lucru ar scuti copierea olografă a declarației sau printarea acesteia, fiind suficientă doar descărcarea formularului de pe site-ul Guvernului, completarea cu datele persoanei care declară și prezentarea documentului pe un dispozitiv electronic (telefon, tabletă) organului de control.

Definirea mai clară a conceptului „în apropierea locuinței”

Ordonanța militară ar trebui să prevadă și o descriere exactă a expresiei „în apropierea locuinței”, prin indicarea unei distanțe maxime față de locuință, pentru a nu da naștere la interpretări personale din partea organelor de control.

Citește ce ne-a răspuns MAI

Cum se contestă o amendă de Covid 19

26/03/2020/in , Resurse Utile /by Rasista

Dacă ați primit o amendă zilele astea, pentru că ați ieșit din casă fără să aveți la voi documentele necesare prevăzute în Ordonanța militară 3/24 martie 2020, sau aveați documentele, dar nu pe toate, sau pur și simplu considerați că polițistul care vi le-a verificat v-a nedreptățit printr-o amendă, aveți la dispoziție două căi:

Să plătiți jumătate din amendă în 15 zile de la data primirii procesului verbal (fie că îl primiți pe loc sau prin poștă) – conform modificărilor legislative intrare în vigoare în 3 aprilie 2020
S-o contestați la instanța de pe raza căreia ați fost prinși și amendați

Cât puteți plăti în 15 zile:

Începând din 3 aprilie 2020, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020, au crescut substanţial amenzile pentru încălcarea măsurilor de prevenire şi combatere a coronavirusului, dar s-a modificat și prevederea care spunea că în 15 zile de la primirea procesului verbal se poate plăti jumătate din minimul amenzii. Înainte de asta, amenda aplicată de poliţist se considera achitată integral, dacă cel amendat achita în 15 zile jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru acea contravenţie (nu din amenda efectiv primită), adică 50 lei (minimul amenzii prevăzut de lege era de 100 lei).

Întrucât modificările recente au intrat în vigoare la date diferite (respectiv 31 martie și 3 aprilie), pentru amenzile primite până pe data de 30 martie inclusiv – se poate plăti jumatate din minimul prevăzut de lege – raportat la vechile amezi (100-5000 lei), adică 50 de lei

Pentru amenzile primite între 31 martie și 2 aprilie – se plăteste în 15 zile jumătate din amenda aplicată efectiv (dar raportat la vechile amenzi de 100-5.000 lei)

Începând cu data de 3 aprilie inclusiv – în 15 zile se plătește jumătate din amenda efectiv aplicată (raportat la noile amenzi 2.000-20.000).

Ar fi recomandabil să plătiți amenda redusă în 15 zile chiar dacă decideți să o contestați. În felul ăsta, dacă instanța nu vă dă dreptate, ați achitat jumătate din cuantum, iar dacă vă dă dreptate oricum vă recuperați banii.

Cum se contestă amenda:

În primul rând ar fi bine să vorbiți cu un avocat care să vă spună dacă aveți dreptate/șanse să anulați amenda sau nu și să vă ajute să formulați plângerea și s-o transmiteți unde trebuie.

În termen de 15 zile calendaristice de la data primirii procesului verbal constatator (fie că-l primiți pe loc sau prin poștă, acasă) trebuie să depuneți o contestație la judecătoria din raza teritorială în care se află strada pe care a avut loc fapta sancționată în procesul verbal. De exemplu, pentru că în Piața Universității se întâlnesc trei sectoare – 1, 3 și 5 – este important să știți exact în ce sector se află strada menționată în procesul verbal ca loc în care ați fost amendați.

Dacă trimiteți contestația la judecătoria greșită va fi înregistrată şi apoi redirecţionată către judecătoria competentă ceea ce înseamnă o întârziere de luni de zile.

Anexați la contestație copii după procesul verbal și actul de identitate, dar sunt utile orice alte acte doveditoare în sprijinul afirmațiilor dumneavoastră din contestație.

E util să aveți un martor credibil – cu nume și adresă – care să vă confirme varianta și să fie dispus să se prezinte în instanță. Dacă nu e dispus să meargă la judecătorie, e mai bine să nu vă încurcați.

Contestația trebuie să fie formulată clar și cât mai concis. E bine să precizați că cereți judecarea și în lipsă. E util să vă prezentați la propriul proces, dar dacă se întâmplă să nu puteți și nu ați cerut să se judece în lipsă riscați să se suspende dosarul. În acest caz va trebui să solicitaţi repunerea dosarului pe rol în inteval de un an, alfel dosarul va fi închis.

Odată cu plângerea, trebuie să depuneți și dovada că ați plătit 20 de lei taxa judiciară de timbru (obligație prevăzută de art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: „În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate, se taxează cu 20 lei.”). Dacă nu depuneți această dovadă de plată a taxei, plângerea va fi anulată, chiar dacă aveți dreptate pe fond.

Conform Articolului 183 din Codul de procedură civilă, plângerea se poate trimite la instanță prin poștă, curier, dar și prin fax sau email, ca să nu trebuiască să vă scrieți o declarație pe proprie răspundere și pentru a merge să contestați amenda…

Iată un posibil model de plângere:

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul(a) ………….., domiciliat(ă) în ……………..

Formulez:

PLÂNGERE CONTRAVENȚIONALĂ

împotriva procesului-verbal de contravenție nr. …….., din …………, încheiat de ……….., prin care, în baza art. …, din ………., am fost sancționat(ă) și a cărui anulare o cer.

Motivele plângerii:

În fapt am fost sancționat(ă) cu ……….. pentru faptul că ………………………………..

În realitate, nu sunt vinovat(ă) de săvârșirea faptei, deoarece ……………………………………………………………………………………………………………………. motiv pentru care cer admiterea plângerii, și anularea procesului verbal de contravenție citat.

În drept, îmi întemeiez plângerea pe dispozițiile art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În dovedirea motivelor enunțate înțeleg să mă folosesc de proba cu acte și proba cu următorii martori: ……….. ……….

Data depunerii

…………..

Semnătura,

……….

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ………………….

Cum se plătesc, contestă sau execută noile amenzi în starea de urgență – valabile din 3 aprilie 2020

Criza economică va distruge iremediabil sectorul ONG

26/03/2020/in /by Rasista

Cerem sprijinul Guvernului pentru a ne continua misiunea socială

Criza în care deja a intrat sectorul privat din România va dărâma, într-un efect de domino, societatea civilă și întregul sector neguvernamental.

Cu programe susținute din sponsorizări și finanțări private, ONG-urile din România, dintre care multe desfășoară în plină stare de urgență acțiuni în sprijinul populației și autorităților, se vor confrunta în contextul economic preconizat cu blocaje financiare și spectrul încetării definitive a activității.

Astfel, finalul crizei de sănătate publică va fi unul în care zeci, sute de programe sociale și culturale nu se vor mai putea desfășura, într-un moment în care România va avea cea mai mare nevoie ca societatea civilă să impulsioneze reclădirea stării de spirit a românilor.

În acest context, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) face public un document de poziție realizat în baza opiniilor exprimate de peste 130 de ONG-uri din toată țara și susținut de peste 80 de organizații, document în care se atrage atenția asupra faptului că societatea civilă necesită la rândul său măsuri de sprijin, cel puțin la fel de puternice precum cele acordate sau avute în vedere pentru susținerea IMM-urilor.

Vizibil în perioada de criză majoră pe care întreaga societate o traversează în prezent, mai ales prin capacitatea sa de a mobiliza resurse care sunt utilizate în principal pentru a susține sectorul public, sectorul neguvernamental românesc are nevoie, la rândul său, să fie inclus de către statul român în rândul sectoarelor profesionale profund afectate de pandemia actuală și care au nevoie de sprijin structural, pentru a se adapta și contribui activ la rezolvarea problemelor sociale generate de pandemia COVID-19.

Organizațiile neguvernamentale fac eforturi susținute în această perioadă să-și urmeze misiunea, să-și îndeplinească obligațiile asumate ca angajator responsabil în contextul măsurilor restrictive impuse de situația de urgență, dar mai mult decât atât, să asigure continuitate în furnizarea serviciilor în zonele cele mai dezavantajate din țară, către grupuri vulnerabile ale căror nevoi nu sunt acoperite de alte entități în acest moment, sau în domenii în care expertiza și abilitățile de inter-relaționare ale resursei umane din sector pot sprijini instituțiile publice pentru gestionarea acestei perioade critice.

Printre măsurile solicitate se numără:

Crearea unui fond de urgență, din bani europeni, pentru activitățile comunitare pe care organizațiile neguvernamentale le asigură în această perioadă, în sprijinul autorităților locale care nu pot acoperi nevoile tuturor cetățenilor vulnerabili;
Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și a contribuțiilor sociale (CAS, CASS și CAM) pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de prelungire;
Acordarea unei subvenții lunare în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial, care își pot continua activitatea pe perioada stării de urgență, dar nu dispun de resurse financiare necesare pentru plata salariilor;
Indemnizație lunară în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, în situația în care angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial sunt nevoiți să recurgă la suspendarea contractelor de muncă, pe perioada stării de urgență;
Aplicarea acelorași măsuri de menținere a finanțării pentru salarizarea personalului organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități similare personalului din sistemul public (în domenii precum sănătate, asistență socială, educație, incluziune socială, cultură etc);
Menținerea intactă a subvențiilor pentru organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale, acordate în baza Legii nr. 34/1998;
Plata urgentă a tuturor datoriilor sau rambursărilor pe care statul le are de făcut către organizații neguvernamentale (cum ar fi plata indemnizațiilor pentru concediile medicale etc);
Amânarea la plată pentru serviciile de utilități, precum și amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare, pe toată durata instituirii stării de urgență, similar facilității pentru IMM-uri din OUG nr. 29/2020.

„Publicăm acest document de poziție pentru argumentarea necesității măsurilor de suport din partea statului pentru a evita blocarea activității organizațiilor neguvernamentale și pentru a asigura continuitatea serviciilor pe care acestea le furnizează, inclusiv prin deservirea unor grupuri vulnerabile în nevoie critică de suport în această perioadă”, declară Ionuț Sibian, director executiv, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Documentul de poziție a fost transmis Președintelui României, Primului Ministru, Ministrului Muncii și Protecției Sociale și Ministrului Finanțelor Publice în data de 24 martie, și poate fi accesat AICI. Organizațiile neguvernamentale care doresc să se alăture demersului își pot exprima susținerea AICI.

Chestionarul care se află la baza documentului de poziție poate fi completat în continuare AICI de către orice organizație neguvernamentală din România.

APADOR-CH a semnat acest document comun adoptat de sectorul neguvernamental.

Adeverința și declarația pe propria răspundere cu care poți ieși din casă

24/03/2020/in , Resurse Utile, Slider /by Rasista

Începând din 25 martie 2020, până la noi ordine, a fost interzisă părăsirea locuinței, ziua sau noaptea, cu câteva excepții foarte stricte, cum ar fi: să mergeți la serviciu (dacă nu puteți lucra de acasă), să plimbați câinele, să faceți un pic de sport, să ajutați un bătrân (la domiciliu, nu să treacă strada) sau să faceți propriile cumpărături de strictă necesitate.

Pentru a invoca unul dintre aceste motive aveți nevoie de o declarație pe proprie răspundere pe care s-o scrieți (de mână dacă nu aveți imprimantă) și s-o purtați la voi, în caz că vă cere poliția socoteală. Conform Ordonanței 3 din 24 martie 2020, aceste documente pot fi arătate polițistului și de pe telefon, adică nu trebuie să le aveți în format hârtie.

Pentru cei care se deplasează în interes de serviciu va fi nevoie și de o adeverință de la locul de muncă. Persoanele fizice autorizate sau avocații, de exemplu, își vor completa singuri acele declarații pe proprie răspundere, neavând angajator, și vor bifa prima căsuță, că se deplasează în interes profesional, o deplasare ce nu suferă amânare.

Mai jos găsiți modelele celor două documente (și traducerea în engleză a declarației – pentru cetățenii străini), așa cum au fost ele publicate de Ministerul Afacerilor Interne:

Model Adeverință angajatorDescarcă

Model Declarație pe proprie răspundere modificat 26 martieDescarcă

Model Declarație pe proprie răspundere-ENGLEZĂDescarcă

Un fost ziarist conduce Grupul de comunicare strategică în pandemie

24/03/2020/in , Slider, Transparenta /by Rasista

Andi Manciu, fost jurnalist, actual consilier de stat în Guvern, este persoana care coordonează Grupul de comunicare strategică, una dintre cele trei entități care se ocupă în aceste zile de gestionarea epidemiei de Covid 19 în România. Este o informație primită de la serviciul de presă al Ministerului Administrației și Internelor, la solicitarea făcută de APADOR-CH în acest sens săptămâna trecută.

Conform documentului primit de la MAI, Grupul de comunicare strategică a fost înființat prin Hotărârea nr. 2/24.02.2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, și este compus din specialiști în comunicare de la toate ministerele și serviciile publice cu responsabilități în combaterea pandemiei: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Documentul citat nu răspunde la toate întrebările formulate de APADOR-CH. Respectiv nu divulgă componenţa nominală a celor trei entităţi care se ocupă de criza Coronavirusului. De asemenea, nu detaliază nici atribuţiile acestora. De exemplu, în cazul Grupului de comunicare strategică, în continuare nu știm dacă, dincolo de simpla informare a publicului, se mai ocupă și cu închiderea unor site-uri acuzate că răspândesc informații false.

Câte testări s-au făcut până acum în România

Însă conține răspunsuri la întrebările adresate într-o altă solicitare, transmisă ieri, prin care ceream concret numărul testărilor făcute în România, pe zile și județe, de la începutul pandemiei, numărul cazurilor pozitive, pe zile și județe, și numărul decedaților.

Serviciul de presă al MAI a comunicat că

Potrivit informării din data de 23 martie a.c., la nivel național au fost efectuate 11.223 de teste la nivel național, fiind depistate pozitiv 576 de persoane. La ATI sunt internați 15 pacienți, din care 7 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este bună, staționară. De asemenea, au fost declarate vindecate 73 de persoane.
Până în prezent, în România, au fost înregistrate opt decese ca urmare a infectării cu noul coronavirus (COVID-19).

De ce nu se mai dau cifrele pe județe

De asemenea, ni s-a mai furnizat și o explicație pentru decizia de a comunica numărul îmbolnăvirilor doar centralizat și nu pe județe, cum se făcea până nu demult: faptul că bolnavii depistați sunt deja în spitale, nu acasă, uneori în alte județe decât cele de reședință, și pentru a preveni stigmatizarea lor de către comunități.

Decizia de a raporta cazurile confirmate cu noul coronavirus (COVID-19) doar la nivel național este motivată de faptul că situația pe județe nu indica prezența persoanelor respective în comunități, așa cum induce o astfel de raportare care se realizează în funcție de adresa de domiciliu. Potrivit protocolului medical, persoanele confirmate pozitiv la testul pentru noul coronavirus sunt internate în spitalele special destinate unor astfel de cazuri pozitive, într-un regim strict de izolare.
De asemenea, și în privința unei raportări care ar indica situația internărilor în funcție de unitățile spitalicești, în urma analizei grupului de comunicare strategică s-a constatat riscul de a genera confuzie pentru comunitățile respective și de a induce o percepție distorsionată față de situația de fapt. Astfel, prin prezentarea unei centralizări la nivel național s-a urmărit prevenirea stigmatizării persoanelor și a oricăror situații care, la nivel local, ar genera comportamente sociale nejustificate.

Deși răspunsul primit de la MAI nu atinge toate punctele cerute în solicitările noastre, APADOR-CH a decis să dea dovadă de bună credință și să nu solicite în instanță conformarea instituției la Legea 544/2001. Considerăm că în această perioadă o formă de a susține și ajuta autoritățile este și aceea de a nu le încurca sau hărțui.

Subliniem, însă, din nou, că a face public un document cu componența nominală a structurilor de putere, care dispun în aceste zile măsuri importante pentru România, este un gest de loialitate față de cetățeni. Legea nr. 544/2001 nu poate fi modificată printr-o adresă, fie ea și de secretar de stat, transmisă în stare de urgență. Nu pot fi stabilite alte reguli decât cele prevăzute de lege cu privire la ce înseamnă informaţie de interes public, cine este obligat şi cine nu să comunice informaţiile de interes public şi în ce formă. Iar cetățenii au dreptul să fie informați despre evoluția epidemiei la ei în județ, transparența fiind esențială mai ales atunci când statul ne cere să respectăm orbește restricții drastice.

Răspunsul MAI integral

Petiții și apeluri comune

24/03/2020/in /by Rasista

Aici regăsiți toate demersurile, petițiile, apelurile comune făcute de societatea civilă, în perioada pandemiei Covid 19, semnate și de APADOR-CH.

20 martie 2020 – Prin lipsa de transparență, instituțiile statului alimentează conspirationismul și dezinformarea

20 martie 2020 – Manifest pentru publicarea completă a datelor privind evoluția pandemiei Covid-19 pe teritoriul României

24 martie 2020 – Testați cu prioritate personalul medical

26 martie 2020 – Criza economică va distruge iremediabil sectorul ONG

23 aprilie 2020 – Apel către Parlament pentru transparentizarea comisiilor de specializate

20 ianuarie 2021 – Manifest pentru publicarea completă a datelor privind evoluția pandemiei Covid-19 pe teritoriul României

Cerem guvernului transparentizarea datelor privind testările și îmbolnăvirile cu Covid 19

24/03/2020/in Comunicate, , Slider, Transparenta /by Rasista

APADOR- CH a cerut primului ministru și Ministerului Afacerilor Interne, în baza Legii 544/2001, informații despre numărul testărilor făcute de la debutul pandemiei, numărul cazurilor confirmate și care este starea de sănătate a celor infectați cu Covid 19. Solicitările de informații publice au fost făcut în contextul în care tot mai mulți jurnaliști semnalează că nu mai au acces la aceste informații, la nivel de județe.

Secretarul de stat din MAI, Gheorghe Sorescu, a interzis prefecturilor, printr-o adresă, să mai furnizeze astfel de informații. Singurul abilitat să informeze publicul este acel misterios Grup de comunicare strategică, o structură guvernamentală cu atribuţii nepublice și care nu are publicate datele de contact.

Cetățenii au dreptul să fie informați despre evoluția epidemiei la ei în județ, transparența fiind esențială mai ales atunci când statul îi cere cetățeanului să respecte orbește niște restricții drastice.

Prin solicitările transmise, APADOR-CH a amintit autorităților că Legea nr. 544/2001 nu poate fi modificată printr-o adresă, fie ea și de secretar de stat, transmisă în stare de urgență. Nu pot fi stabilite alte reguli decât cele prevăzute de lege cu privire la ce înseamnă informaţie de interes public, cine este obligat şi cine nu să comunice informaţiile de interes public şi în ce formă. În Decretul de Instituire a Stării de Urgență termenul de răspuns pentru aceste solicitări s-a dublat, nicidecum nu a fost suspendat dreptul de acces la informații de interes public.

Citește solicitarea de informații adresată guvernului

Găsiți aici un jurnal de pandemie, cu demersurile făcute de APADOR-CH. Jurnalul este actualizat permanent Covid 19

La București avem epidemie de vicevirus?

23/03/2020/in Buna guvernare, Comunicate, , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, şi-a delegat atribuţiile privind combaterea pandemiei către un viceprimar, pretinzând că astfel dublează eforturile de administrare a orașului. Să vedem ce zice legea și dacă n-ar putea fi îmbunătățită

Prin Dispoziţia nr. 590 din 20 martie 2020, în plină stare de urgenţă declarată în urma pandemiei de coronavirus şi cu cel mai mare număr de infectaţi din țară în Bucureşti, Primarul general al Capitalei a delegat unui viceprimar „toate atribuţiile prevăzute de lege privind situaţiile de urgenţă (incendiu, cutremur, îmbolnăviri în masă şi alte riscuri asimilate sau evenimente de calamitate)”. Delegarea acestor atribuţii s-a făcut până la încetarea mandatului primarului general.

Într-un comunicat de presă din ziua următoare, 21 martie 2020, Primarul general al Capitalei a precizat că delegarea către un viceprimar a tuturor atribuţiilor pentru situaţii de urgenţă s-a făcut „Având în vedere faptul că în această perioadă, reprezentanţii Primăriei Capitalei trebuie să participe simultan la mai multe comandamente de urgenţă sau şedinţe operative şi pentru ca, potrivit legislaţiei în vigoare, decidenţii trebuie să aibă calitatea oficială să ia anumite hotărâri în timp scurt…”.

De asemenea, în comunicatul amintit primarul general a afirmat că „NU fug şi nu am fugit niciodată de responsabilităţi, am semnat acest document de delegare astfel încât şi viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, să poată lua decizii oficiale rapid, în timp real. Astfel, având în vedere multitudinea de probleme de rezolvat, ne completăm şi putem participa amândoi, prin rotaţie, la şedinţele Comitetului municipal pentru situaţii speciale de urgenţă, la comandamentele de la spitale sau direcţii sociale, la preluarea persoanelor în carantină etc.”

Cu alte cuvinte, din acest comunicat se înţelege că odată cu delegarea către un viceprimar a tuturor atribuţiilor privind gestionarea îmbolnăvirii în masă, atât primarul, cât şi viceprimarul se vor putea ocupa în egală măsură de aceleaşi probleme privind gestionarea îmbolnăvirii în masă cu coronavirus. Adică, este de bine, pentru că de aceeaşi problemă gravă se vor ocupa două persoane (primarul şi viceprimarul) şi nu doar una (primarul).

Dar, art. 157 din Codul administrativ prevede că persoana căreia i-au fost delegate anumite atribuţii este cea care va exercita atribuţiile delegate şi cea care va răspunde (civil, administrativ sau penal) pentru modul de exercitare a atribuţiilor delegate. Deci, delegarea de atribuţii înseamnă transmiterea unor atribuţii către o altă persoană, care va deveni, temporar, cel care va exercita atribuţiile delegate şi, de asemenea, cel care va răspunde pentru exercitarea acelor atribuţii delegate.

Ce măsuri mai poate lua primarul, în pandemie, dacă și-a delegat atribuțiile?

În raport de acestea, apare o problemă de logică-juridică: dacă primarul şi-a delegat către un viceprimar toate atribuţiile privind gestionarea îmbolnăvirilor în masă din municipiul Bucureşti, ce competenţe legale mai are el în acest domeniu (în celelalte domenii, și-a păstrat atibuțile). Exercitarea tuturor atribuţiilor legale privind luarea măsurilor pentru combaterea coronavirsului (împreună cu răspunderea pentru ele) a trecut, prin decizia primarului, la viceprimar. De aceea, se pune întrebarea cum va participa primarul, prin rotaţie, la şedinţele şi comandamentele prilejuite de actuala situaţie de urgenţă (pandemia de coronavirus) şi ce măsuri mai poate lua el referitor strict la combaterea pandemiei, dacă el nu mai exercită atribuţii în acest domeniu, întrucât le-a transmis viceprimarului?

Este o diferenţă între delegarea atribuţiilor dintr-un domeniu către o persoană şi o exercitare comună a atribuţiilor dintr-un domeniu de către mai multe persoane, însoţită de o răspundere a fiecăruia. Delegarea atribuţiilor dintr-un domeniu către altă persoană nu face decât să transfere acele atribuţii la altă persoană (în speţă, viceprimarul), fără să fie vorba de o împărţire a acelor atribuţii (şi a răspunderii aferente) între cel ce transmite şi cel ce primeşte.

Ce spune legea și de ce era mai bine înainte

Posibilitatea delegării atribuţiilor primarului are o anumită evoluţie în legislaţia noastră relativ recentă.

Astfel, în perioada 2001-2006, potrivit art. 70 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, primarul putea să-şi delege unele atribuţii, dar era interzisă expres de lege delegarea anumitor atribuţii. Printre atribuţiile care nu puteau fi delegate se număra şi luarea măsurilor pentru prevenirea şi limitarea urmărilor epidemiilor, calamităţilor, catastrofelor, incendiilor. S-a avut în vedere că unele atribuţii sunt atât de importante încât primarul nu le poate ceda.

Din luna iulie 2006, în Legea 215/2001 s-a prevăzut că primarul îşi poate delega viceprimarului atribuţiile, fără să se mai menţioneze că unele atribuţii nu pot fi delegate. Deci, poate delega orice atribuţii, fără nicio excepție.

În prezent, Legea 215/2001 a fost abrogată (cu excepţia a 3 articole) prin art. 597 al. 2 lit. e din Codul administrativ (OUG 57/2019), cod care a preluat în art. 157 şi, respectiv, art. 191 al. 7, posibilitatea ca primarul sau preşedintele consiliului judeţean să delege atribuţiile, fără excepţie, deci orice atribuţii.

Poate că introducerea în lege a posibilităţii ca primarul să delege orice atribuţii a fost o decizie neinspirată. Poate că ar fi mai bine să se revină la soluţia legislativă din perioada 2001-2006, în care primarului îi era interzis expres să delege anumite atribuţii, printre care şi atribuția privind situaţiile de urgenţă (epidemii, cutremure etc.). Şi, pe lângă această restrângere a posibilităţii de delegare a atribuţiilor, poate că ar fi bine ca în lege să se prevadă şi posibilitatea exercitării în comun a unor atribuţii de către primar şi alte persoane, desemnate de primar şi aflate sub conducerea primarului, fiecare urmând să răspundă (civil, administrativ sau penal) pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii. Este cazul unor atribuţii care presupun anumite specializări şi activităţi numeroase şi complexe, greu de gestionat de o singură persoană, fie el şi primar. Simpla delegare de atribuţii ale primarului către altcineva, astfel cum este prevăzută azi în lege, creează prin ea însăşi aparenţe defavorabile primarului, putându-se specula că primarul ar intenţiona să se eschiveze de la răspunderea care este legată de acele atribuţii.

Cum se poate îmbunătăți legea

Cel care poate oferi o rezolvare acestor probleme este Parlamentul, care poate oricând să modifice Codul administrativ şi să prevadă că anumite atribuţii nu pot fi delegate de primar, iar printre acestea să se afle şi cea privind gestionarea situaţiilor de urgenţă (epidemii, cutremure etc.), precum şi că orice atribuţii sau doar anumite atribuții, inclusiv cele care nu pot fi delegate, pot fi exercitate de primar împreună cu alte persoane, desemnate de primar şi aflate sub conducerea primarului, fiecare dintre acestea urmând să răspundă (civil, administrativ sau penal) pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii. Poate că, la nivel de administraţie locală, posibilitatea implicării, sub o conducere unitară, a unui număr mai mare de persoane în exercitarea unor atribuţii, printre care şi gestionarea unei situaţii de urgenţă, este soluţia optimă.

Şi, dacă tot ne aflăm într-o situaţie de urgenţă, oficial declarată, modificarile s-ar putea face şi de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă.

Cine sunt oamenii care iau deciziile pentru noi în pandemie?

23/03/2020/in Buna guvernare, Comunicate, , Slider, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, Grupul de suport tehnico-științific, Grupul de comunicare strategică sunt trei entități care s-au ocupat în ultima perioadă de luarea deciziilor în România și comunicarea lor în spațiul public, care s-a făcut cu din ce în ce mai multă zgârcenie. Direcțiile de sănătate publică refuză să le mai răspundă jurnaliștilor la întrebări, prefecturile au primit ordin și ele să nu mai comunice, pe județe, numărul de cazuri de îmbolnăviri, iar acel misterios „grup de comunicare strategică” – unicul abilitat să mai comunice ceva pe tema pandemiei – o face o dată pe zi, în mod unilateral, lăsând în urmă multe semne de întrebare pe care nu le elucidează nimeni. Ba, pe alocuri, grupul ia și decizii, de închidere a acelor site-uri acuzate că dezinformează.

De la instaurarea stării de urgență, practic țara e guvernată de aceste trei entități a căror componență ne este necunoscută. Pentru că într-o democrație e normal să știi cine ia decizii pentru tine, APADOR-CH a transmis guvernului o solicitare în care cere să fie comunicate opiniei publice componenţa nominală a celor trei entităţi menţionate mai sus, precum şi atribuţiile Grupului de comunicare strategică.

Vedeți mai jos solicitarea APADOR-CH. Așteptăm răspunsul Guvernului.