Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Cele mai frecvente erori în completarea formularului de cerere pentru sesizarea Curții europene a drepturilor omului (CEDO) – un video instructiv în limba română
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
UPDATE: Octombrie 2019 – legea a fost promulgată. Propunerile APADOR-CH au fost incluse în noua lege. Află ce drepturi ai când ești condus la secțieConform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice, supus dezbaterii de Ministerul Afacerilor Interne din noiembrie 2017 până acum, a fost completat și modificat la sugestiile primite din partea mai multor organizații. APADOR-CH a făcut o primă serie de propuneri pe care vi le-am prezentat aici, care au fost integrate în proiect. În urma modificărilor operate de MAI tot au mai rămas câteva aspecte discutabile, așa că azi, 16 ianuarie 2017 am trimis ultimele observații pe marginea a patru articole din proiectul de modificare.
Acestea se referă la:
La art. 40 din Legea poliţiei, să se adauge două noi alineate, (2/1) şi (2/2), cu următorul conţinut:
(2/1) Obiecţiunile persoanei cu privire la modul în care un poliţist îşi face cunoscută calitatea nu constituie un motiv de refuz al legitimării. În acest caz, persoana care apreciază că poliţistul nu s-a prezentat în mod corespunzător sau are îndoieli asupra calităţii acestuia, poate opta ca legitimarea să se facă la sediul celei mai apropiate secţii de poliţie. Cu aceeaşi ocazie, persoană poate formula plângere cu privire la modul în care poliţistul s-a prezentat/legitimat. Plângerea verbală se va consemna într-un proces verbal întocmit la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează persoanei. Plângerea scrisă va fi depusă, pe bază de dovadă, la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Plângerea va fi trimisă, de îndată, spre soluţionare, structurii competente. Soluţia va fi comunicată, în scris, persoanei în termen de 30 de zile de la data formulării plângerii.
(2/2) Prevederile alineatului (2/1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul celorlalte măsuri poliţieneşti.“
Reglementarea clară a acestei probleme nu va avea decât efecte benefice, prin evitarea unor posibile şi, după cum s-a dovedit, foarte probabile conflicte între cetăţean şi poliţist.
Citiți propunerile APADOR-CH integral
Aici găsiți și ultima formă a modificărilor propuse de MAI
Și Proiectul legii politiei a fost aprobat guvern la 22 februarie 2018
Dacă sunteți curioși să aflați ce drepturi aveți când vă întâlniți cu poliția, Citiți și manualul polițistului
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Avocatul copilului – Instituție înființată în 2018, în cadrul Avocatului poporului
Avocatul Copilului, sub coordonarea Avocatului Poporului, acţionează în scopul promovării şi protejării drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani,susţine şi încurajează respectarea şi promovarea drepturilor copiilor, în condiţiile Legii nr. 35/1997 (modificată prin Legea 9/2018), ale Convenției pentru drepturile copilului și ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În îndeplinirea mandatului specific domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, Avocatul Copilului îndeplineşte următoarele atribuţii:
Mai mult, Avocatul Poporului poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de legislaţia internă şi internaţională la care România este parte.
Avocatul Poporului
Așa cum îi spune și numele, Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. El își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor.
Avocatul Poporului îşi exercită rolul său (atribuţiile) din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, astfel cum prevede art. 59 al.1 din Constituţie.
Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC
Petiţiile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru. Ele trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul fiecărei persoane fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză.
Nu vor fi luate în considerare petiţiile anonime.
Termenul de sesizare a Avocatului Poporului este de cel mult 1 an de la data la care s-au produs încălcările drepturilor şi libertăţilor ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.
Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro
ANPCDA – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Justiției Sociale. ANPDCA monitorizează respectarea drepturilor tuturor copiilor şi contribuie la crearea unei societăţi demne pentru copii, implicând în acest proces autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, societatea civilă, părinţii şi copiii.
Serviciile de protecţie a copilului
Adopție/formulare/proceduri
ANPD – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități este autoritatea centrală română care îndeplinește obligaţiile asumate de statul român în materia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi prin convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte, pune în aplicare şi urmărește aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Adresele centrelor de consiliere pentru persoanele cu dizabilități, pe județe
ANES – Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a fost înființată în 2015 prin rebotezarea Departamentului guvernamental pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.
Rolul principal al ANES este acela de promovare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale. Elaborează şi aplică strategia şi politicile Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, armonizează cadrul legislativ cu reglementările Uniunii Europene, integrează activ şi vizibil perspectiva de gen în toate politicile şi programele și, de asemenea, controlează aplicarea și respectarea reglementărilor în domeniu.
Nu-i merge site-ul, nu știm ce mare lucru face, momentan
ANSPDCP – Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este o autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale. Reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, așa cum sunt ele prevăzute de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Cum te poți plânge la ANSPDCP dacă crezi că ți-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001:
– dacă nu fi introdus anterior o acţiune în justiţie, cu acelaşi obiect şi aceleaşi părţi,
– numai după ce te-ai adresat în prealabil operatorului reclamat, cu 15 zile înainte de a depune plângere la autoritatea de supraveghere.
În toate cazurile, plângerea trebuie însoţită de dovezi și de datele de identificare ale petiționarului. Nefurnizarea datelor de identificare (în special, nume, prenume şi adresa de domiciliu/reşedinţă) conduce la clasarea plângerii ca anonimă.
CSM – Consiliul Superior al Magistraturii
Funcționează după Legea 317/2004
Octombrie 2016: APADOR-CH îl propune pe Codru Vrabie ca membru al CSM din partea societății civile
Martie 2017: Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CSM
În prezent (martie 2017) CSM funcționează fără cei doi reprezentanți ai societății civile – detalii aici
Noua procedură de alegere a celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM se deschide în data de 13 aprilie 2017
Mandatul membrilor este de 6 ani, nu poate fi reînnoit, mandatele actuale expiră în 2023
Foștii reprezentanți ai societății civile în CSM până în 2017, Victor Alistar și Corina Dumitrescu au fost desemnați prin Hotărârea 31/2010, declarată neconstituțională prin decizia CCR 54 /2011 care a considerat neconstituțională numirea d-lui Alistar. Prin Hotărârea 37/2011 este re-validată Corina Dumitrescu, iar prin Hotărârea 39/2011 este aleasă d-na Giorgiana Iorgulescu care în august 2012 demisionează, iar prin Hotărârea nr 43/2012 este înlocuită cu dna Ciochină Daniela.
În prezent (martie 2017) CSM funcționează fără cei doi reprezentanți ai societății civile – detalii aici
Magistrații au fost inițial validați prin Hotărârea nr. 43 din 22 decembrie 2010 declarată ulterior neconstituțională prin Decizia CCR 53/2011 și validați prin Hotărârea 11/2011.
Membrii din partea societății civile în CSM în mandatul 2011-2017:
| Nume | Data când a fost ales | Se termină mandatul | Observații |
| DUMITRESCU Corina Adriana | 6 ianuarie 2017 | Rector Dimitrie Cantemir | |
| CIOCHINĂ Daniela | 6 ianuarie 2017 | Profesor Dimitrie Cantemir |
CES – Consiliul Economic și Social
CNI – Consiliul Național de Integritate
Consiliul Național de Integritate funcționează conform Legii 144/2007
Membrii sunt numiți de Senat pentru un mandat de 4 ani
Martie 2017 – Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CNI
Consiliul are 14 membri din care un reprezentant desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar
Reprezentanții societății civile în CNI:
| Nume | Organizație | Ales | Se termină mandatul | Observații |
| Paul Chioveanu | ActiveWatch | 15 iunie 2016 | 8 dec. 2018 | |
| Calistru Elena | Funky Citizens | 8 dec. 2014 | 8 dec. 2018 |
ATOP – Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică
Funcționează în fiecare localitate după Legea 218/2002. Mandatul e de 4 ani și coincide cu mandatele aleșilor locali
La nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv la nivelul fiecărui consiliu judeţean, ATOP este constituit din următorii membri :
ATOP este condusă de un preşedinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau al Consiliilor Judeţene pe o perioadă de 4 ani.
Mandatul membrilor ATOP este valabil până la următoarele alegeri locale pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru Consiliile Judeţene, urmând ca după alegerile locale să fie desemnată o altă componenţă pentru o perioadă de 4 ani.
Calitatea de membru al ATOP se pierde în cazul în care titularul nu mai îndeplineşte funcţia care a determinat desemnarea sa, iar pentru reprezentanţii comunităţii, în situaţia în care îşi schimbă domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială ori ca urmare a revocării lor.
Desemnarea nominală a autorităţii teritoriale de ordine publică este validată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de către consiliul judeţean pentru o perioadă de 4 ani.
ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
ANRE este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi de primul-ministru, la propunerea ministrului de resort, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele reprezintă ANRE în relaţiile cu terţii.
Pentru aprobarea reglementărilor elaborate de ANRE se constituie un comitet de reglementare, format din preşedinte, vicepreşedinte şi 3 reglementatori. Cei 3 reglementatori din comitetul de reglementare, sunt numiţi de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani, la propunerea ministrului de resort.
Comitetul de reglementare al ANRE este asistat de un consiliu consultativ format din 11 membri, numiţi prin ordin al ministrului de resort, din care: a) un membru – din partea direcţiei de specialitate din ministerul de resort; b) 2 membri – din partea asociaţiilor patronale din domeniul energiei; c) 2 membri – din partea organizaţiilor sindicale ale salariaţilor din domeniul energiei; d) un membru – din partea asociaţiilor din administraţia publică locală; e) 2 membri – din partea organizaţiilor profesionale; f) 3 membri – din partea asociaţiilor consumatorilor de energie electrică şi termică.
Actuala componență a ANRE:
| Nume | Organizație | Ales | Se termină mandatul | Observații |
| Alexandru Sandulescu | Ministerul Economiei | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Corneliu Condrea | Ministerul Economiei | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Silvia Vlasceanu | Federatia Patronala a Asociatilor Companiilor de Utilitati din Energie – ACUE | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Alexandru Maximescu | Federatia Patronala Petrol si Gaze | 25.02.2013 | 25.05.2020 | |
| Petrica Prohib | Federatia Nationala a Sindicatelor din Electricitate – Univers | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Gheorghe Buesteanu | Sindicatul Liber Romgaz Medias | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Tudor Pendiuc | Asociatia Municipiilor din Romania | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Ion Lungu | Asociatia Furnizorilor de Energie Electrica din Romania – AFEER | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Ioan Ignat | Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei – CNR-CME | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Ion Dobroiu | Asociatia Nationala a Consumatorilor de Energie din Romania – ANCER | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Costel Stanciu | Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Elena Georgeta Gavriloiu | Consiliul Concurentei | 25.02.2013 | 25.02.2018 | |
| Marius Alexandru Dunca | Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor | 25.02.2013 | 15.10.2019 |
CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Martie 2017 – Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CNCD
Membrii CNCD sunt numiți pentru un mandat de 5 ani.
Procedura pentru ocuparea postul deținut de Petre Florin Manole, eliberat prin alegerea acestuia ca deputat, se derulează prin depunerea dosarelor până la data de 14 aprilie 2017. UPDATE – data depunerii dosarelor – 8 mai 2017
Alte două posturi urmează să fie vacante în 2017, inclusiv cel al lui Istvan Haller, cel propus de societatea civilă
| Nume | Data când a fost ales | Se termină mandatul | Observații |
| Theodora BERTZI | Iunie 2012 | Februarie 2019 | Prin Hotărâre nr. 28 din 25/02/2013 |
| Istvan HALLER | Iunie 2012 | Iunie 2017 | Promovat de societatea civilă Numit prin Hotărâre nr. 29 din 26/06/2012 |
| Maria LAZAR | Iunie 2012 | Iunie 2017 | Prin Hotărârea nr. 29 din 26/06/2012 |
| Csaba Ferenc ASZTALOS | Aprilie 2015 | Aprilie 2020 | Prin HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015 |
| Ilie Dincă | Aprilie 2015 | Aprilie 2020 | Deși nu a fost votat de comisie a primit o reaudiere separata HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015 |
| Claudia Sorina Popa | Aprilie 2015 | Aprilie 2020 | HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015 |
| Petre Florin Manole | Aprilie 2015 | Demisie 2016 | |
| Luminița Gheorghiu | Aprilie 2015 | Aprilie 2020 | HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015 |
| Cristian Jura | Aprilie 2015 | Aprilie 2020 | HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015 |
CNA – Consiliul Național al Audiovizualului
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Dacă trimiteți contestația la judecătoria greșită va fi înregistrată şi apoi redirecţionată către judecătoria competentă ceea ce înseamnă o întârziere de luni de zile.
– E util să aveți un martor credibil – cu nume și adresă – care să vă confirme varianta și să fie dispus să se prezinte în instanță. Dacă nu e dispus să meargă la judecătorie, e mai bine să nu vă încurcați.
– Contestația trebuie să fie formulată clar și cât mai concis. E bine să precizați că cereți judecarea și în lipsă. E util să vă prezentați la propriul proces, dar dacă se întâmplă să nu puteți și nu ați cerut să se judece în lipsă riscați să se suspende dosarul. În acest caz va trebui să solicitaţi repunerea dosarului pe rol în inteval de un an alfel, dosarul va fi închis.
JUDECĂTORIEI SECTORULUI X,
Domnule Președinte,
Subsemnatul A. V., cu domiciliul în orașul, str., nr., și domiciliul procedural ales în București, str., nr. , sect., depun prezenta
Contestație
împotriva Procesului Verbal seria … nr. … din data de …, emis de către (secția de poliție sau UM de jandarmi, dacă este menționat în procesul verbal), București,
în contradictoriu cu Jandarmeria Română cu sediul în str. Jandarmeriei nr.9-11, Sector 1, Bucureşti
În fapt, în data de 19.01.2012 în jurul orei 22 ieșeam din localul Edgar’s Pub din str. Edgar Quinet nr. 9, sector 1 împreună cu A. V.si C. P. Menționez că în zilele anterioare am filmat în zonă manifestațiile din Piața Universității pe care le foloseam ca arhiva personala fiind regizor de film, pentru un proiect cinematografic. În timp ce mergeam pe strada Edgar Quinet spre Universitate împreună cu A. V și C. P. spre locul de parcare, am văzut o mulțime de oameni alergând spre noi. Eu m-am oprit să filmez evenimentul. Pe măsură ce oamenii treceau pe lângă mine am văzut, la aproximativ 50-100 de metri un rând de jandarmi. Eu am continuat să filmez, lângă mine mai erau câțiva reporteri și doi cameramani de la televiziune. La un moment dat jandarmii au mai înaintat spre mine, iar eu am continuat să filmez. Pe stradă mai eram eu și rândurile de jandarmi. Un jandarm a ordonat: „Ia-l bă pe ăla!”. Din rând au ieșit trei jandarmi și m-au apucat cu brutalitate, cu toate că nu am fugit și nici nu am opus rezistentă. Ajuns în mijlocul lor au început să mă lovească cu bastoanele fără nici un motiv. Am încercat să-i opresc spunându-le că nu au nici un motiv să dea in mine. Loviturile au continuat, fapt care constituie un abuz. Un jandarm a strigat:„Vezi că vrea să fugă!” deși nu aveam pe unde să fug. Atunci m-au îmbrâncit și un baston m-a lovit în zona capului. M-au obligat să șterg tot ce am filmat, ceea ce am și facut, dar în timp ce încercam să șterg mai primeam câte o lovitură.
Menționez că a doua zi am reușit să recuperez prin procedee electronice imaginile filmate în momentul capturării mele, imagini pe care le voi atașa contestației înregistrate pe un DVD. Jandarmii m-au împins într-o nișă a Facultății de Litere, unde erau căzuți alți doi tineri. Unul dintre ei mi-a spus că nu-și mai simte piciorul. Am stat acolo aproximativ 15 minute până a venit mașina jandarmeriei. Precizez că înainte de a urca în maşină atât eu cât şi cele două persoane care mă însoţeau am spus jandarmilor că sunt jurnalist.
În mașină eram în total 22 de civili și dacă îmi aduc bine aminte, 5 sau 6 jandarmi. Un tânăr deja lovit si cu sânge pe față a mai fost lovit zdravan de câteva ori, altul îmbrăcat în alb, cu o haină destul de subtire a fost și el lovit de câteva ori din cauza unei suspiciuni a unui jandarm cum ca l-ar fi văzut înjurând în stradă. Drumul a durat aproximativ 30 de minute timp în care am fost percheziționați, jandarmii au urlat la noi și ne-au amenințat, ne-au obligat sa închidem telefoanele să nu-i înregistrăm. Am ajuns în jurul orei 22,40 la secția de poliție nr. 4.
Aici am fost coborât din mașină, condus în secție unde mi-am prezentat buletinul. Apoi, la cererea unui polițist îmbrăcat în civil şi de faţă cu el am scris o declarație despre cele întâmplate în care am menţionat şi faptul că am fost tratat cu brutalitate. Polițistul mi-a luat numarul de telefon și seria telefonului. După ce am dat declarația am fost dus într-un alt birou unde mi-au fost luate amprentele, am fost fotografiat la perete din față și profil și filmat cu toate că nu existau indicii că aş fi săvârşit vreo infracţiune. Nu am fost informat ca pot refuza aceasta procedura care presupune introducerea mea in baza de date cu fotografii, amprente si imagine video. Un polițist sau jandarm care purta cagulă a completat procesul meu verbal cu”tulburarea linistii si ordinii publice” de asemenea tot el a completat ca eu „nu am obiecțiuni cu privire la întocmirea procesului verbal” şi mi-a aplicat prin acest proces verbal sancţiunea “avertisment” cu toate că i-am spus că nu sunt vinovat. După trei ore petrecute în secția de poliție am semnat în cele din urmă procesul verbal pentru a putea pleca şi pentru că am fost înștiințat de polițistul care mi-a luat declarația că-l pot contesta. Am părăsit secţia de poliţie în jurul orei 01,30 a zilei de 20 ianuarie.
În fapt nu sunt vinovat de cele acuzate în Procesul Verbal.
Solicit anularea Procesului Verbal prin care am fost sancţionat cu avertisment având în vedere faptul că nu mă fac vinovat de săvârșirea nici unei contravenții.
Solicit judecare şi în lipsă.
De asemenea cer scoaterea datelor mele (poze, amprente, imagini video) din baza de date a poliției deoarece datorită meseriei mele acest fapt îmi poate prejudicia dreptul la liberă exprimare și accesul la alte evenimente sociale spontane. Menționez că aceste date mi-au fost luate fără ca eu să fiu înștiințat asupra dreptului meu de a refuza.
La incidentul din strada Edgar Quinet au fost prezente cu mine A. V domiciliata în …..și C. P., dmiciliată în…………, martore care pot confirma cele afirmate de mine.
Anexez la prezenta contestație copie C.I., copie după procesul verbal, un DVD cu filmarea din momentul în care sunt luat de jandarmi și o adeverintă din partea casei de producție care să ateste faptul că sunt în desfășurare cu un proiect de film având ca subiect manifestatiile din Piata Universitatii.
Data:
Nume şi prenume:
Semnătura
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Un aspect mai puțin cunoscut cu privire la instituția Avocatului Poporului este că, pe lângă sediul central din București, Avocatul Poporului mai are 15 birouri teritoriale în țară. Găsiți localitățile și adresele la care se află aceste birouri pe harta de mai jos – click pe fiecare locație în parte pentru datele de contact ale birourilor teritoriale.
Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Dacă vreți să știți mai multe despre Avocatul Poporului citiți o analiză juridică a instituției, care cartografiază principalele atribuții și competențe ale AVP. În documentul de mai jos puteți găsi informații utile cu privire la instituția Avocatul Poporului, cum este organizată această instituție, cum își desfășoară activitatea și în ce domenii lucrează.
Un alt aspect mai puțin cunoscut cu privire la instituția Avocatului Poporului este că, pe lângă sediul central din București, Avocatul Poporului mai are 15 birouri teritoriale în țară. Găsiți localitățile și adresele la care se află aceste birouri pe harta de mai jos – click pe fiecare locație în parte pentru datele de contact ale birourilor teritoriale.
Pentru o versiune abreviată a ce este și ceea ce face instituția Avocatul Poporului puteți consulta acest pliant pe care l-am realizat în sprijinul cetățenilor interesați să se adreseze acestei instituții.
Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC
Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
Așa cum îi spune și numele, Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. El își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor.
Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă a cărei existenţă este prevăzută expres în Constituţia României, în articolele 58-60.
Rolul Avocatului Poporului este precizat în art. 58 al. 1 din Constituţie şi constă în apărarea drepturilor şi libertăţilorpersoanelor fizice.
Avocatul Poporului îşi exercită rolul său (atribuţiile) din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, astfel cum prevede art. 59 al.1 din Constituţie.
Prin chiar art. 1 din Legea nr. 35/1997, s-a precizat că Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.
Dar, art. 15 al. 4 din Legea nr. 35/1997 prevede că nu fac obiectul activităţii Avocatului Poporului şi vor fi respinse fără motivare:
Din acest motiv, sfera “autorităţilor publice” la care se referă, generos, art. 1 din Legea nr. 35/1997 se reduce, în realitate, la“autorităţile administraţiei publice” (ministere, agenţii/oficii/structuri guvernamentale, deconcentrate, consilii judeţene şi locale, primari, prefecţi etc) – a se vedea art. 13, 15, 21-25 din Legea nr. 35/1997.
Aceasta înseamnă că Avocatul Poporului se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat cu o petiţie numai dacă încălcarea dreptului/libertăţii a fost comisă de către o autoritate a administraţiei publice. Deci, nu intră în această categorie încălcările drepturilor/libertăţilor comise de o persoană fizică sau, după caz, de o persoană juridică alta decât cele din sfera autorităţilor administraţiei publice.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 35/1997, Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăţilor comerciale, a asociaţiilor sau a altor persoane juridice, precum şi inopinat, prin efectuarea vizitelor în locurile de detenţie, potrivit legii.
Petiţiile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru. Ele trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul fiecărei persoane fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză.
Nu vor fi luate în considerare petiţiile anonime.
Termenul de sesizare a Avocatului Poporului este de cel mult 1 an de la data la care s-au produs încălcările drepturilor şi libertăţilor ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.
Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei, în condiţiile prezentei legi.
În cazul în care Avocatul Poporului constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.
Autorităţile publice în cauză au obligaţia să ia de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate de Avocatul Poporului, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta Avocatul Poporului.
Deşi Avocatul Poporului poate emite numai recomandări (art. 21 din Legea 35/1997), faptul că legea prevede obligaţia autorităţilor publice de a lua măsurile necesare în raport de constatările Avocatului Poporului (art. 23 al. 2 din Legea 35/1997), conferă acestor
recomandări un caracter oarecum mai puternic decât cel de simple informări cu caracter facultativ. Desigur, depinde şi de cât de mult este decis Avocatul Poporului ca, în practică, să urmărească şi să insiste, în limitele legii, pentru că recomandările sale să fie respectate.
În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, legea prevede că Avocatul Poporului se va adresa, după caz, autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectului, care au obligaţia să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.
Dacă nici autorităţile administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectul nu reacţionează, Avocatul Poporului va putea sesiza Guvernul, întrucât are dreptul să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.
Dacă nici Guvernul nu reacţionează şi nu adoptă, în termen de cel mult 20 de zile, măsuri privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului, el va comunica acest fapt Parlamentului.
Avocatul Poporului este obligat să aducă la cunoştinţa persoanei care i-a adresat petiţia modul de soluţionare.
[box type=”info” style=”rounded”]
Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC
Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
10 decembrie marchează în lume Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Acum 68 de ani, Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universară a Drepturilor Omului. Anul acesta se împlinesc totodată 25 de ani de când s-a înființat la București Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Deși se presupune că, de 25 de ani, suntem familiari cu noțiunile fundamentale privind drepturile și libertățile cetățenești, un studiu național făcut anul acesta la cererea APADOR-CH, arată că oamenii nu-și cunosc așa de bine drepturile în România democrată. 72% dintre români recunosc că nu sunt bine informați în privința drepturilor pe care le au, dar 80% dintre ei consideră că le sunt încălcate drepturile civile. Cel mai des încălcate se consideră a fi: dreptul la o judecată echitabilă (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecție a proprietății (58%).
Instituțiile menționate de respondenți că încalcă frecvent drepturile omului în România sunt: Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația locală (50%).
Chiar dacă unii consideră că drepturile și libertățile cetățenești sunt respectate, odată dobândite în decembrie 1989, realitatea ne arată că ele sunt foarte ușor de încălcat. Garanția respectării drepturilor omului presupune un demers susținut, care antrenează instituții ale statului, organizații neguvernamentale și cetățeni. Este important ca statul să le respecte drepturile cetățenilor, dar la fel de important este ca ei să și le cunoască, și să le revendice permanent.
De 25 de ani, APADOR-CH îi ajută pe oameni să-și cunoască drepturile și să le obțină la CEDO, atunci când nu reușesc în instanțele naționale. Totodată, organizația monitorizează acțiunile statului și atrage atenția ori de câte ori apar derapaje instituționale sau legislative.
Pentru a-i ajuta pe cetățeni să fie mai combativi și conștienți de drepturile lor, APADOR-CH a lansat anul acesta un site dedicat – www.drepturicivile.ro – unde acordă consultanță juridică gratuită. Site-ul conține informații generale despre drepturile omului și metode utile prin care cetățenii pot interacționa cu instituțiile, în diverse spețe concrete.
Cei care se familiarizează mai greu cu denumirile oficiale vor găsi pe site și reprezentări grafice simple și amuzante ale celor 23 de drepturi fundamentale prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (potrivit sistematizării noastre), desenate sub forma semnelor de circulație. (insert link)
Măcar o dată pe an, de 10 decembrie, citiți ce drepturi fundamentale aveți! În restul anului, luptați pentru ele.
Imaginile sunt desenate de artista Carmen Nistor. Alegeți și descărcați de aici ce drept vreți să susțineți și promovați-l pe blogul personal sau pe pagina de Facebook.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Tine minte în ce moment ţi-au cerut actul de identitate
Dacă ai fost lovit, cheamă, când ieși din sediu, prieteni, familie cunoştinţe şi mergeţi imediat la Institutul Medico-Legal unde se va constata dacă prezinţi urme de violenţă şi ţi se va recomanda o perioadă de îngrijiri medicale.
Dacă starea de sănătate este gravă, după ieșirea din sediul poliției mergi la un spital de urgență pentru a fi supus unui set de investigații (eventuale radiografii, etc) și apoi prezintă-te la INML și spune la ce unitate medicală ai fost.
Dacă nu prezinţi urme vizibile, aşteaptă o zi pentru eventualitatea că ar apărea vânătăile.
Asigură-te că familia, rudele, prietenii vor da declaraţii despre starea în care te-au văzut la ieşirea din sediu. Asta dacă doreşti să faci plângere pentru purtare abuzivă din partea poliţiştilor sau, după caz, tratament inuman sau degradant.
Fă fotocopii de pe certificatul medico-legal şi pregăteşte cel puţin încă un set de fotografii.
De regulă, la sfârşitul interogării, poliţia va redacta un proces verbal de amendare.
Dacă nu eşti de acord, scrie la rubrica mențiuni versiunea corectă și nu semna decât dacă se menționează ce susții tu. Se poate însă să te oblige să semnezi.
În cazul în care nu semnezi, procesul verbal (P.V.) îți va fi comunicat la domiciliu. În ambele cazuri (și dacă ai semnat și dacă nu ai semnat) contestă P.V. la judecătoria din raza teritorială în care a fost redactat procesul verbal, în maxim 15 zile de când ți-a fost comunicat. De exemplu, daca PV a fost emis de Poliția sect.1, atunci competența aparține Judecătoriei Sector 1.
NU plăti amenda până nu ai o decizie a instanței de judecată.
Păstrează fotocopii ale P.V., ale contestației de la judecătorie şi ale hotărârii judecătorești. Dacă există declaraţii de martori, fotocopiază-le.
Fă plângere la parchet împotriva abuzurilor poliţiştilor cât se poate de repede
– Legea nu mai prevede un termen fix, dar nu risca.
– Certificatul medico-legal, fotografiile color şi declaraţiile martorilor îţi vor fi de folos.
– Dacă ai posibilităţi materiale este bine – dar nu obligatoriu – să angajezi un avocat.
– Dacă parchetul dispune neînceperea urmării penale (NUP) ai 20 de zile la dispoziţie de la comunicare să conteşti decizia la procurorul ierarhic superior.
– Dacă şi acesta confirmă NUP, ai alte 20 de zile de la data comunicarii să faci contestaţie la judecătorie.
Judecătorul poate soluționa cererea ta în trei moduri:
A) o admite şi hotărăşte judecarea procesului.
Dacă eşti nemulţumit de hotărîrea definitivă şi irevocabilă şi poţi proba că procesul nu a fost corect, trimite plângere la CEDO in termen de maximum 6 luni de la data pronunţării.
Dacă până la trimiterea plângerii nu ai primit/obţinut motivarea scrisă a hotărârii judecătoreşti, menţionează acest aspect.
B) o admite dar decide
retrimiterea dosarului la parchet pentru continurea cercetărilor. Din momentul acestei hotărâri, poţi aştepta 6 luni să vezi ce se întâmplă cu plângerea ta, care va urma din nou traseul procuror – procuror ierarhic superior şi eventual din nou judecătorie, dacă se va menţine decizia de NUP. Dacă până la împlinirea termenului de 6 luni nu ai o decizie favorabilă, (parchetul nu a făcut noi cercetări; sau, parchetul şi-a menţinut soluţia de NUP sau parchetul a decis trimiterea în judecată a persoanelor care au comis abuzuri asupra ta dar procesul nu s-a încheiat) te poţi plânge la CEDO cu menţionarea situaţiei tale juridice din acel moment.
C) o respinge ceea ce înseamnă a confirmat soluţia de NUP a parchetului.
În acest caz trebuie sa te plângi imediat la CEDO (dar tot – obligatoriu – în termen de maximum 6 luni de la data hotărârii judecătoreşti) şi cu respectarea indicaţiilor de mai sus.
Dacă nu parcurgi toate etapele în fața instanțelor naționale nu te poți adresa Curții Europene.
Sorry, this entry is only available in Română. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În cadrul proiectului “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” a fost formată Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești (RADC)
Organizațiile membre și persoanele de contact sunt:
Ioana Avădani: ioana@cji.ro
Septimius Pârvu: septimius.parvu@expertforum.ro
Florina Presadă: florina@ce-re.ro
Simona Popescu: simona.popescu@sar.org.ro
Mircea Kivu: mircea.kivu@gmail.com
Mihail Bumbeș: mihail.bumbes@militiaspirituala.ro
Elena Calistru: calistru.elena@gmail.com
Bianca Toma: bianca.toma@crpe.ro
Iuliana Iliescu: iuliana.iliescu@apd.ro
Cristina Mastacan: cristina@centras.ro
****
Secretariatul RADC este asigurat de partenerii în proiect:
Persoană de contact: Cristinel Buzatu – cbuzatu@apador.org
Sorina Untu – sorina@mma.ro
Maria Antică – maria.antica@robcc.ro
Acest document prezintă metodologia ce ghidează procedura de selecție a noilor membri care vor să adere la Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești (RADC). Documentul cuprinde și criteriile în baza cărora se va face selecția noilor membri.
Aderare
În ambele cazuri cei care vor să adere sunt rugați să trimită o scrisoare în care să indice pe scurt motivația, să descriere organizația care aplică la calitatea de membru, cu indicarea adresei și a site-ului organizației. Aplicațiile se trimit prin mail la adresa: cbuzatu@apador.org.
Metodologie de vot
Secretariatul RADC trimite toate solicitările de aderare membrilor RADC iar deciziile sunt luate pe principiul consensualismului și al aprobării tacite. Voturile și punctele de vedere trebuie exprimate in scris și sunt centralizate de secretariatul RADC. Membrii RADC pot solicita informații suplimentare de la organizațiile aplicante în vederea deliberării.
Selecția noilor membri se realizează pe baza următoarelor criterii:
Notificare
Organizațiile solicitate vor fi informate în scris cu privire la decizia asupra candidaturii lor de secretariatul RADC.
Lista rămâne deschisă. Invităm organizațiile interesate de îmbunătățirea activității instituției Avocatului Poporului să se înscrie printr-un e-mail trimis pe adresa: cbuzatu@apador.org.
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.