Cerem Senatului reluarea votului pentru desemnarea reprezentanților societății civile în CSM

22/03/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Transparenta /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH împreună cu alte 21 de organizații neguvernamentale au făcut azi un apel către Senatul României pentru a relua procedura de vot în cazul desemnării celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Demersul vine ca urmare a faptului că procesul de desemnare a celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM a fost marcat de mai multe ilegalități, începând cu prelungirea nelegală a termenului de înscriere a candidaților și culminând cu faptul că Plenul Senatului nu a ales, în ședința din 7 martie niciun reprezentant dintre candidați, printr-o procedură diferită de vot care a dus la un blocaj evident.

De aceea organizațiile semnatare le solicită acum senatorilor să reia votul și nu întreaga procedură de înscriere a tuturor candidaților, ceea ce reprezintă o sancționare incorectă a acelor candidați care au respectat legea, și în cele din urmă o nedreptate la adresa întregii societăți civile, privată astfel de dreptul legal de a avea reprezentanți în CSM.

Textul scrisorii

22 martie 2017

Stimată doamnă senator, Stimate domnule senator,

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că noul Consiliu Superior al Magistraturii nu funcționează în componența prevăzută de art.133, alin.2 din Constituția României, respectiv nu are în componența sa cei doi reprezentanți ai societății civile.

Deși depunerea candidaturilor membrilor societății civile are un calendar expres prevăzut de art.19, alin.3 din Legea nr.317/2004[1] privind Consiliul Superior al Magistraturii, calendar care a fost respectat și s-a concretizat prin depunerea unui numar de 7 candidaturi, Senatul României, în legislatura precedentă, nu a procedat la numirea acestora până la finalizarea mandatului senatorilor.

Noul Senat al României, constituit la data de 27 decembrie 2016, în loc să continue procedura începută, a prelungit nelegal termenul de depunere a candidaturilor până pe 6 februarie – legea neprevăzând o astfel de posibilitate – în condițiile în care mandatul vechiului CSM a expirat în data de 6 ianuarie 2017. Prin contrast, noul Senat a validat în data de 27 decembrie 2016 magistrații aleși în noul CSM.

După prelungirea nelegală a termenului de depunere a candidaturilor pentru reprezentanții societății civile în CSM, Plenul Senatului nu a ales, în ședința din 7 martie niciun reprezentant. Procedura aleasă de către senatori, diferită de toate procedurile anterioare (i.e. vot electronic, pentru fiecare persoană în parte, în mai multe tururi de scrutin), a constat într-un vot negativ concretizat prin faptul că niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea simplă.

Biroul Permanent, în ciuda art.135, alin. 1 din Regulamentul Senatului[2] care face referire expresă la reluarea votului, a decis reluarea procedurii de depunere a candidaturilor pentru perioada 13 aprilie-15 mai.

Atragem atenția Senatului României că reluarea procedurii de depunere a candidaturilor urmată de aceeași metodă de vot (pe liste, fără un eventual al doilea tur de scrutin) face extrem de puțin probabilă întrunirea a jumătate plus unu din voturi de către 2 persoane.

Suntem pe deplin conștienți de dreptul Senatului României de a alege acei candidați pe care acest for îi consideră potriviți pentru înalta demnitate publică.

În egală măsură, apreciem rolul extrem de important al Parlamentului României de a da valoare art. 1, alin.5 din Constituție: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Astfel, pornind de la premisa că textele legale trebuie citite și interpretate în sensul de a produce efecte și nu de a nu produce,

Tinând cont că CSM este o autoritate constituțională și, ca atare, trebuie să se bucure de o componență constituțională, neatacabilă pentru vicii de legalitate în procedura de numire,

Având în vedere și Decizia 261/8 aprilie 2015 a Curții Constituționale dată într-o situație similară, în care Senatul a refuzat să adopte o hotărâre în privința cererii de reținere și cercetare a unui senator, motivând că votul a fost negativ (de respingere a cererii de reținere), iar CCR a stabilit atunci că Parlamentul este obligat să emită hotărâri asupra deciziilor pe care le ia, indiferent dacă acestea sunt pentru acceptare sau respingere – Decizia 261/2015 a CCR: „refuzul Senatului de a redacta și publica hotărârea adoptată în ședința Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligații constituționale, legale și regulamentare”,

Solicităm Biroului Permanent al Senatului revocarea hotărârii prin care s-a decis organizarea unei noi sesiuni de candidaturi și valorificarea propriului Regulament prin reluarea procedurii de vot pentru candidații care și-au depus dosarele în termenul legal, respectiv până la data de 6 noiembrie 2016.

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice

APADOR-CH

Funky Citizens

Academia de Advocacy

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

Centrul pentru Inovare Publică

Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

Expert Forum

Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică

Human Catalyst

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român de Politici Europene

CENTRAS

ActiveWatch

Miliția Spirituală

Centrul de Resurse pentru participare publică

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Societatea Academică din România

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Consiliul Tineretului din România

Liga Asociației de Proprietari Habitat

Fundația Rațiu pentru Democrație

[1] Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte

de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (…).

[2] Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repetă.

APADOR-CH cere înlăturarea de urgență a unei prevederi inumane din legea executării pedepselor

22/03/2017/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Învoirea deținuților în caz de deces în familie trebuie dată în mod obligatoriu și în timp util, iar verificarea veridicității situației trebuie să cadă în sarcina Administrației penitenciarelor, nu a deținuților

APADOR-CH protestează faţă de modul inuman în care sunt trataţi deţinuţii aflaţi în situaţia specială în care în familia lor se produce un deces. Au existat cazuri, dintre care unul foarte recent, soldat cu sinuciderea deţinutului, în care nu a fost permisă participarea la înmormântare.

Principala problemă constă în conţinutul legii executării pedepselor (Legea nr. 254/2013), care, în art. 171, nu prevede un drept al deţinutului de a fi învoit din penitenciar în această situaţie specială, ci doar o posibilitate, asupra căreia va decide conducerea penitenciarului.

De asemenea, legea permite o birocraţie inacceptabilă în astfel de cazuri, întrucât, pentru a spera la învoire, deţinutul trebuie să depună la conducerea penitenciarului copia certificatului de deces. Or, fiind în penitenciar, deţinutul se află în dificultate de a produce şi depune acea copie, mai ales în situaţia în care deţinutul rămâne fără familie în urma cazului de deces sau cei din familia sa nu se pot deplasa suficient de repede la penitenciar. Verificările privind existenţa cazului de deces invocat pentru învoire ar trebui făcute de conducerea penitenciarului, într-un termen scurt, fără a depăşi 24 de ore de la data cererii. Ne aflăm, totuşi, în era comunicaţiilor electronice.

Din aceste motive, APADOR-CH solicită parlamentului şi, de ce nu, chiar şi guvernului (care poate adopta ordonanţe de urgenţă) modificarea şi completarea de urgenţă a art. 171 din Legea nr. 254/2013, după cum urmează:

“Art. 171 – Învoirea din motive umanitare se acordă pentru participarea persoanei internate la înhumarea unui membru de familie, a oricărei persoane cu care are puternice legături afective și se poate acorda pentru soluţionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum şi în caz de calamitate. Verificările privind existenţa cazului de deces invocat în cererea de învoire se efectuează de conducerea penitenciarului, în cel mult de 24 de ore de la formularea cererii. Dacă verificările nu se finalizează în termenul de 24 de ore, învoirea va fi acordată. În cazul deţinuţilor consideraţi periculoşi, învoirea se va face sub pază. Formularea cu rea-credinţă de cereri de învoire prin invocarea unui caz de deces constituie abatere disciplinară.“

Update 19 Martie 2018

Am transmis astăzi, 19 martie 2018, comisiei juridice din Camera Deputaților propunerile noastre de îmbunătățire a proiectului de lege inițiat în urma comunicatului nostru de presă. Consultați fișa proiectului

Mulțumim D-lui Av. Bugnariu Dănuţ-Ioan pentru semnalarea, cu promptitudine, a recentei soluții din jurisprudența națională.

Update 19 Iunie 2018

Învoirea deținuților și arestaților, pentru înmormântări în familie, a devenit un drept

Parlamentul a adoptat modificările la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Printre modificări se regăsesc câteva amendamente susținute de APADOR-CH privind învoirea din motive umanitare a persoanelor arestate și condamnate.

Cum ne „punem oamenii noștri” în organismele colegiale?

16/03/2017/in Articole, /by APADOR-CH

Training de o zi destinat ONG-iștilor, despre mecanismele legislative și birocratice de desemnare și susținere a unor reprezentanți ai societății civile în organismele colegiale – CNI, CNCD, CSM

APADOR-CH organizează vineri, 24 martie 2017, un curs de o zi despre mecanismele de desemnare și susținere a reprezentanților societății civile în organismele colegiale. Dacă vreți să știți de ce nu avem reprezentanți în CNCD, în CSM sau în CNA sau cum am reușit să avem totuși doi în CNI, vă invităm la un training de o zi în care vă vom arăta cum se poate schimba situația.

Trainingul se adresează ONG-iștilor, are loc la Hotel Novotel București, durează o zi și începe de la 9.30. Înscrierea se face trimițând un email pe adresa office@apador.org, în care veți specifica organizația din care faceți parte, domeniul de activitate al acesteia și rolul avut în organizație. Selectarea participanților în limita locurilor disponibile se va face de către echipa APADOR-CH care va susține trainingul.

Acțiunea face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului de Inovare Civică, și urmărește identificarea acelor organizații care doresc să-și asume rolul de lider în monitorizarea unuia dintre organismele colegiale, în funcție de disponibilitate și de domeniul propriu de activitate. Această pregătire a organizațiilor devine cu atât mai necesară în contextul recentului eșec înregistrat de societatea civilă în trimiterea celor doi reprezentanți în Consiliul Superior al Magistraturii.

Înscrierile se fac până marți, 21 martie, ora 12.00, pe adresa office@apador.org. Participarea la training e gratuită.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Parchetul general, obligat de instanță să arate strategia de combatere a abuzurilor poliției, cu care s-a lăudat la Consiliul Europei

10/02/2017/in Articole, /by APADOR-CH

APADOR-CH a câștigat procesul intentat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pentru a obține o informație publică, și anume „Strategia pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”.

Actul solicitat de APADOR-CH de la Parchet, în baza Legii 544/2001, figurează în corespondența dintre fostul premier al României, Dacian Cioloș, și comisarul european Nils Muižnieks, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa cetățenilor. Comisarul european a făcut o vizită în România în 2014 și a aflat de numărul mare de abuzuri ale forțelor de ordine ce rămân nepedepsite. În 2016 i-a scris premierului român ca să afle dacă autoritățile au luat măsuri pentru remedierea situației, iar premierul i-a răspuns că printre măsurile luate s-ar afla și această strategie a parchetului.

Cerută de APADOR-CH de la Parchet, misterioasa strategie se dovedește a fi, de data asta în corespondența noastră cu Parchetul, doar un „ordin intern” al procurorului general. PICCJ refuză să facă public ordinul, pe motiv că este un „act intern de lucru” și nu face parte din categoria informațiilor publice, așa că APADOR-CH mută corespondența cu Parchetul în justiție. Concomitent au fost trimise solicitări similare către Guvernul României și comisarul Nils Muižnieks, în speranța că dacă s-a lăudat în extern cu ea, măcar Guvernul și oficialii europeni or fi văzut strategia asta.

Niciuna dintre cele două instituții sesizate nu a răspuns întrebărilor APADOR-CH. În schimb instanța a obligat PICCJ să facă public conținutul ordinului nr. 214 din 9 octombrie 2015, emis de Procurorul general. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Indiferent de deznodământul final, acesta este încă un exemplu ce demonstrează că autoritățile române continuă să exceleze la proba formelor fără fond, de dragul raportării îndeplinirii planului la export, în schimb eșuează lamentabil în privința implementării concrete a măsurilor și, nu în ultimul rând, la transparența față de public. În cazul PICCJ, ironia vine și din faptul că tocmai Ministerul public, garantul respectării legilor în România, pierde un proces pe motiv că nu respectă o lege, a liberului acces la informații publice.

Șeful poliției și IGPR, amendați de instanță cu 350 de lei/zi pentru refuzul de a comunica informații publice

10/02/2017/in Articole, /by APADOR-CH

[button link=”http://www.apador.org/manualul-de-bune-practici-al-politiei/” style=”alert” color=”red” window=”yes”]UPDATE decembrie 2017 – După doi ani de procese am obținut „manualul de bune practici” al poliției[/button]

Bogdan Despescu – Inspector General al Poliţiei Române – a fost obligat de instanță la plata către bugetul de stat a unei amenzi de 250 lei/zi, începând cu data de 4.11.2016, data la care APADOR-CH a dat în judecată Poliția Română pentru că a refuzat să furnizeze informații publice. În aceeași decizie pronunțată de Tribunalul București la 30 ianuarie 2016, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) este obligat să plătească APADOR-CH penalităţi de 100 lei/zi întârziere, începând cu aceeași dată a introducerii acțiunii în instanță, până la momentul furnizării informațiilor.

Aceasta este cea mai recentă decizie judecătorească pe care am obținut-o în procesul purtat cu IGPR de anul trecut, de când i-am cerut să ne furnizeze informații privind procedurile de conducere la secție, amprentare, fotografiere și control aplicate cetățenilor escortați la secția de poliție. Poliția a refuzat să ne furnizeze aceste informații, solicitate conform Legii 544/2001, pe motiv că popularizarea lor ar fi de natură să afecteze activitatea organelor. Totuși procedurile sunt informații publice, pe care orice cetățean are dreptul să le cunoască, iar dovada că motivarea IGPR invocată în proces este falsă e faptul că aceste proceduri sunt publicate într-un manual care se vinde la liber în librării, sub semnăturile unor polițiști.

IGPR a fost obligată de instanță să facă publice procedurile, dar în loc să se conformeze a preferat să trimită un răspuns alambicat, cu informații contradictorii, ba că ordinul ce conținea procedurile ar fi fost abrogat, ba că procedurile în sine sunt specificate într-un alt act administrativ, dar care nu se aplică.

APADOR-CH a dat din nou în judecată IGPR și pe șeful acestuia, pentru nerespectarea hotărârii judecătorești, cerând ca inspectorul șef Bogdan Despescu și instituția pe care o conduce să fie amendate conform legii. Instanța a decis și de această dată în favoarea dreptului publicului de a fi informat, obligând poliția să respecte legea sub sancțiunea financiară. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată de poliție în 15 zile.

Dacă va rămâne definitivă, șeful IGPR va fi obligat să plătească din salariul propriu către buget suma de 250 de lei x cel puțin 100 de zile (până acum) câte s-au scurs de la începerea acestui proces. În același timp, IGPR va achita (de data asta de la buget) către APADOR-CH amenda zilnică de 100 de lei, pentru că unul dintre funcționarii săi refuză să respecte legea.

Obligă pârâtul Bogdan Despescu – Inspector General al Poliţiei Române, la plata către bugetul de stat a unei amenzi în cuantum de 250 lei/zi, începând cu data de 4.11.2016, data formulării prezentei acţiuni şi până la executarea integrală a dispoziţiilor sentinţei civile 392/25.01.2016 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal Obligă pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române la plata către reclamantă a unei penalităţi de 100 lei/zi întârziere, începând cu data de 4.11.2016, data formulării prezentei acţiuni şi până la executarea integrală a dispoziţiilor sentinţei civile 392/25.01.2016 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal Cu recurs în 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal 30.01.2017 (citește textul deciziei)

[box]

Demersuri făcute în acest proces:

Gratis! Poliția Română, obligată de instanță să publice procedurile de lucru în cazul legitimării, amprentării și conducerii la secție

Poliția Română se comportă hoțește chiar și în fața instanței, când i se cer informații publice

[/box]

APADOR-CH solicită CCR să se pronunțe înainte de 11 februarie

03/02/2017/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH cere public Curții Constituționale a României să ia măsurile administrative necesare pentru prioritizarea soluționării sesizărilor privind OUG 13/2017, primite în ultimele zile atât de la Avocatul Poporului cât și de la Consiliul Superior al Magistraturii și de la Președintele României.

Organizația face astfel un apel public către CCR pentru a stabili termenele ședințelor de judecată în așa fel încât să poată pronunța o decizie înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor din OUG 13/2017, care au stârnit atâta îngrijorare în opinia publică.

Pronunțarea Curții Constituționale în acest caz înainte ca efectele controversate ale OUG 13/2017 să se producă, adică înainte de data de 11 februarie 2017, este absolut necesară.

AVP minte, legea îi dă dreptul să atace acum ordonanța guvernului

01/02/2017/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH protestează faţă de refuzul Avocatului Poporului, exprimat public, de a ataca la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă (OUG) nr. 13/2017 privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, publicată în M.Of. nr. 92 din 1 februarie 2017, sub pretextul că aceasta nu a intrat încă în vigoare.

Asociaţia precizează că art. 13 al . 1 lit. f din Legea nr. 35/1997, prevede că Avocatul Poporului poate ataca la Curtea Constituţională orice lege sau ordonanţă. Legea nu distinge între ordonanţele publicate în monitorul oficial dar neintrate în vigoare şi cele în vigoare. Deci, Avocatul Poporului nu are nicio restricţie legală sub acest aspect şi poate ataca, potrivit legii, şi ordonanţele publicate în monitorul oficial, înainte ca ele să intre în vigoare.

În consecinţă, asociaţia solicită Avocatului Poporului ca, pentru eventualele aspecte de neconstituţionalitate ale OUG nr. 13/2017 să sesizeze, din oficiu, Curtea Constituţională, aşa cum a făcut-o în cazul altor legi/ordonanţe, cel mai recent exemplu fiind atacarea la Curtea Constituţională a legii care interzice celor condamnaţi să ocupe funcţii în Guvern.

SRI, reclamat la Oficiul European Antifraudă (OLAF)

31/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cinci organizații neguvernamentale – Societatea Academică din România (SAR), Active Watch, Asociația Miliția Spirituală, Asociația pentru Apărarea Drapturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTi) – au trimis azi o plângere la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în legătură cu modul în care Serviciul Român de Informații a primit fonduri europene pentru SII Analytics, un program cu potențial de monitorizare generalizată a populației.

Plângerea a fost înaintată în același timp și Comisiei de control a SRI din Parlament.

Principalele acuzații

În sesizare, organizațiile semnatare arată că există suspiciunea că SRI a fost favorizat înaintea și în cadrul procedurii de licitație a proiectului din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), licitație la care, de altfel, a fost singurul ofertant. SRI a depus proiectul înainte de publicarea Ghidului solicitantului.

Concret, suspiciunea de favorizare se bazează pe urmatoarele aspecte:

Dezbaterea publică cu privire la Ghidul Solicitantului aferent apelului de proiecte a durat doar 5 zile, iar apelul de proiecte a fost publicat la doar 3 zile după închiderea dezbaterii publice. Timpul între publicarea apelului de proiect de către Organismul Intermediar și depunerea proiectului a fost de numai 7 ore;
Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial la mai mult de o lună de la publicarea apelului de proiecte și declararea câștigătorului, nerespectându-se astfel prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
SRI a fost unicul aplicant în cadrul apelului lansat;
Conform Ghidului Solicitantului, SRI nu întrunește condițiile de eligibilitate pentru acordarea finanțării în cadrul acestui apel;
Proiectul în cauză încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (Art. 7 și 8) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Citiți textul integral al plângerii

Semnatari:

Demersuri anterioare făcute pe aceeași temă:

– Amintim că APADOR-CH a atras atenția asupra acestui proiect încă din vara anului 2016 – SRI primește fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetățenilor, deghizat în eGuvernare

– Răspunsurile oficiale la acel demers au fost contradictorii și în general au minimizat impactul pe care proiectul îl are asupra populației sau au contrazis prevederile din caietul de sarcini pe baza căruia au fost accesate și primite fondurile europene:

– Comisia Europeană – Suntem la curent în legătură cu preocupările exprimate de unele ONG-uri din România cu privire la acest proiect, și urmărim îndeaproape acest subiect.

– SRI: SII Analytics nu amenință drepturile și libertățile cetățenești, nu ar fi fost eligibil pentru fonduri UE

– Autoritatea pentru protecția datelor se ascunde după „securitatea națională”

Dezbaterea proiectelor de ordonanță privind grațierile și modificările aduse Codului penal

30/01/2017/in Transparenta, Video /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a participat azi, 30 ianuarie 2017, la dezbaterea organizată de Ministerul Justiției, pe marginea proiectelor de ordonanță de urgență privind grațierile colective și modificări aduse Codului penal. Evenimentul, cerut insistent de societate, a adunat peste o sută de participanți – reprezentați ai unor organizații neguvernamentale sau simpli cetățeni – și un număr mare de ziariști. Din cauza participării masive, dezbaterea s-a ținut în două etape. În pofida interesului uriaș, suscitat de tema dezbaterilor, Ministerul justiției nu a luat măsuri suficiente pentru o organizare propice. Sonorizarea proastă și lipsa unui dialog real între participanți și ministru, au fost două dintre cele mai vizibile minusuri ale dezbaterii, care s-a transformat astfel într-o audiență colectivă.

Practic ministrul justiției, Florin Iordache, a dat impresia că a ascultat/notat punctele de vedere exprimate de participanți, dar a refuzat să spună, chiar și la finalul dezbaterii, dacă va ține cont de ele, de care anume sau în ce fel va proceda mai departe cu cele două ordonanțe, dat fiind că mulți dintre participanți au cerut retragerea lor.

La dezbatere au fost prezentate puncte de vedere pro și contra ordonanțelor, atât pe fond cât și pe formă, mare parte dintre cei prezenți fiind de părere că cele două acte ar trebui dezbătute în Parlament, nicidecum adoptate în procedură de urgență, de Guvern.

APADOR-CH a reiterat punctul de vedere transmis și în scris ministerului, cerând totodată ca în caz că se ajunge la discutarea unor proiecte de lege, consultarea publică să fie extinsă la mai mult de 30 de zile. Prima parte a dezbaterii, care a durat mai bine de două ore, poate fi urmărită în această înregistrare video:

APADOR-CH cere CCR să clarifice sintagma „condamnări penale” din Legea 90/2001

27/01/2017/in Buna guvernare, Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a depus azi la Curtea Constituțională un amicus curiae în sprijinul demersului de clarificare a prevederilor Legii 90/2001, lege care îi împiedică pe politicienii condamnați să ocupe funcții de demnitate publică în Guvern.

Asociația consideră că sunt neîntemeiate argumentele folosite de Avocatul Poporului, pentru a motiva excepția de neconstituționalitate ridicată la CCR pe această temă, dar în același timp apreciază că sintagma „condamnări penale” din cuprinsul legii amintite ridică probleme de constituționalitate, întrucât este prea vagă și lasă loc la interpretări arbitrare.

APADOR-CH apreciază că, prin ambiguitatea sa, sintagma „condamnări penale” din amintita lege încalcă art. 1 al. 5, art. 23 al. 11 şi art. 53 al. 2 din Constituţie (ce vizează respectarea prezumției de nevinovăție și restrângerea unor drepturi).

Ca modalitate practică de remediere a viciului de constituţionalitate prezentat, asociaţia consideră că este suficient ca în decizia Curţii să se menţioneze că respectiva sintagmă este constituţională în măsura în care ea se referă la „condamnări definitive pentru care nu a intervenit reabilitarea sau, după caz, nu a încetat executarea măsurilor de siguranţă”.

Citiți textul integral al amicus curiae depus de APADOR-CH.

*

Dosarul în care CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității Legii 90/2001 se află în fază de raport (nu are încă un termen, conform procedurilor Curții). În aceeași speță a mai depus amicus curiae și organizația Expert Forum.
Organizaţiile neguvernamentale nu au calitate de intervenient în acest contencios constituţional, în care Curtea a fost sesizată de Avocatului Poporului, însă prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu să ajute instanţa, ca “prieteni ai instanţei” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informaţii/observaţii relevante pentru soluţionarea unei cauze importante.