The project Know and claim your rights will consolidate the human rights protection system in Romania. On one hand it aims at a better understanding regarding the main concerns of the larger public concerning the human rights protection system (national sociological study). On the other hand it aims to develop the capacity to know and claim individual rights through the consolidation of the http://drepturicivile.ro/ website.
Furthermore, it will develop the capacity of a network of 10 NGOs to protect the rights of their beneficiaries by learning to use legal means before national judicial bodies and the ECHR system. Also, it will improve the knowledge of 50 legal professionals (judges, prosecutors, lawyers) regarding the human rights protection system enshrined in the European Convention on Human Rights. In collaboration with the Norwegian partners the project will contribute to the improvement of the system of implementation of the ECHR rulings in Romania, through an analysis of the de facto situation, a comparative study with the Norwegian equivalent mechanism and the implementation of a pilot advocacy strategy.
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/06/free-information.jpg200345Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-06-08 18:15:142017-03-22 10:50:27Know and claim your rights!
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În pofida numeroaselor condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru tratamentele inumane la care au fost supuși cetățeni români din partea organelor de ordine, fenomenul abuzurilor polițiștilor a luat amploare în loc să scadă.
În acest context, evenimentele tragice și abuzurile grave din anul 2014, care i-au avut ca protagoniști pe polițiștii din Secția 10 Poliție și de la Secția de Poliție a Centrului Vechi, reprezintă o situație critică a cărei soluționare urgentă presupune și exercitarea unei presiuni externe, mai ales mediatice, care să oblige la luarea de măsuri, în lipsa unor anchete rapide, eficiente si temeinice. APADOR-CH a solicitat autorităților române să investigheze modul de operare al agenților de poliție, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați, însă acest demers nu a produs încă efecte și deci nu este suficient.
APADOR-CH a demarat în acest an un proiect prin care dorește să atragă atenția publicului asupra fenomentului agresiunilor poliției la adresa cetățenilor. Date fiind abuzurile grave comise de polițiștii Secției 10 Poliție și ai Secției de Poliție a Centrului Vechi în ultima perioadă (experiența asociației de mai bine de 20 de ani în domeniu arată că este o situație ieșită din comun), durata lungă a soluționării dosarelor penale în curs, dar și faptul că demersurile efectuate până în prezent de APADOR-CH nu au produs efecte consistente, am considerat că este necesară crearea unei presiuni externe, în special mediatice, pentru a se lua măsuri administrative în sensul sancționării polițiștilor, dar și în sensul organizării activității poliției cu scopul eliminării abuzurilor.
Pe parcursul derulării proiectului vom publica anchete, reportaje despre abuzuri ale poliției, vom face demersuri administrative pentru obținerea unor date statistice referitoare la fenomen, vom organiza un training pentru jurnaliști și organizații neguvernamentale în care vom explica aspecte legale și modul în care pot fi combătute abuzurile, legal și jurnalistic, împreună.
Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/sigle.jpg201997Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-04 13:30:552015-11-25 14:43:56Cu ochii pe abuzurile poliției
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
În pofida numeroaselor condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru tratamentele inumane la care au fost supuși cetățeni români din partea organelor de ordine, fenomenul abuzurilor polițiștilor a luat amploare în loc să scadă.
În acest context, evenimentele tragice și abuzurile grave din anul 2014, care i-au avut ca protagoniști pe polițiștii din Secția 10 Poliție și de la Secția de Poliție a Centrului Vechi, reprezintă o situație critică a cărei soluționare urgentă presupune și exercitarea unei presiuni externe, mai ales mediatice, care să oblige la luarea de măsuri, în lipsa unor anchete rapide, eficiente si temeinice. APADOR-CH a solicitat autorităților române să investigheze modul de operare al agenților de poliție, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați, însă acest demers nu a produs încă efecte și deci nu este suficient.
Reglementarea conducerii administrative
La începutul anului, pe 4 martie 2014, Daniel-Gabriel Dumitrache (zis Dinte) a decedat după ce a fost victima unor agresiuni în incinta fostului sediu al Secției 10 Poliție, pe strada Stelea Spătaru nr. 15. Asociația a realizat o informare detaliată și un raport în legatură cu acest caz. Una dintre concluzii a fost că decesul în incinta unei secții de poliție confirmă vulnerabilitatea persoanei conduse “administativ”. O astfel de persoană, care este privată de libertate la fel ca un arestat sau un reținut este lipsită de orice mijloc legal de apărare.
Conducerea administrativă la secția de poliție este, în fapt, o privare de libertate deși oficialii români se feresc să recunoască acest lucru. Situația este prost reglementată, neexistând nicio garanție privind respectarea drepturilor persoanelor aflate în această situație. Poliția nu are sau nu dorește să facă publice evidențele cu numărul persoanelor conduse la secție, iar majoritatea cazurilor sunt mușamalizate profitându-se de faptul că victimele fac parte din categorii defavorizate care nu pot, din varii motive, să se plângă. APADOR-CH militează din 2012 pentru modificarea legislației în sensul reglementării mai clare a conducerii administrative – detalii aici.
APADOR-CH a demarat în acest an un proiect prin care dorește să atragă atenția publicului asupra fenomentului agresiunilor poliției la adresa cetățenilor. Date fiind abuzurile grave comise de polițiștii Secției 10 Poliție și ai Secției de Poliție a Centrului Vechi în ultima perioadă (experiența asociației de mai bine de 20 de ani în domeniu arată că este o situație ieșită din comun), durata lungă a soluționării dosarelor penale în curs, dar și faptul că demersurile efectuate până în prezent de APADOR-CH nu au produs efecte consistente, am considerat că este necesară crearea unei presiuni externe, în special mediatice, pentru a se lua măsuri administrative în sensul sancționării polițiștilor, dar și în sensul organizării activității poliției cu scopul eliminării abuzurilor.
Pe parcursul derulării proiectului vom publica anchete, reportaje despre abuzuri ale poliției, vom face demersuri administrative pentru obținerea unor date statistice referitoare la fenomen, vom organiza un training pentru jurnaliști și organizații neguvernamentale în care vom explica aspecte legale și modul în care pot fi combătute abuzurile, legal și jurnalistic, împreună.
De la legitimare la bandajare – Dacă poliţistul nu se prezintă, mai e obligatoriu să te legitimezi în faţa lui? Şi dacă n-o faci, are dreptul să te ameninţe cu pistolul? Ce se poate face, în cazurile de mai sus, pe actualele legi ale poliţiei.
Din nou despre legitimare şi bandajare. Apar şi jandarmii – Jandarmii te pot legitima sau doar poliţia? Ce poţi face dacă eşti condus la secţie şi amendat pentru refuz de legitimare? Poţi fi amendat pentru simplul fapt că nu ai buletinul la tine? Ştiai că împiedicarea legitimării altuia te poate costa cam de 30 de ori mai mult decât refuzul de a te legitima tu însuţi? Ce faci dacă poliţistul care-ţi cere actele e în civil? Există vreo reducere la plata amenzii?
Când polițiștii te conduc la secție și-ți spun că ai căzut pe scări– Florin Micu a ajuns la APADOR-CH căutând pe google „ce faci când ești bătut de poliție”. Pățania lui poate fi a oricărui tânăr care se trezește puțin mai vocal într-o seară de vară, în părculețul blocului, la o bere cu prietenii. Pentru că asta a fost greșeala lui, plătită nu numai cu o amendă pentru tulburarea liniștii publice, așa cum ar fi normal, ci cu o vizită la secția de poliție și o bătaie aplicată cu sete de „oamenii legii”.
După moartea lui Dinte, parcagiul omorât în Secția 10 de poliție, Ștefan Mako de la Casa Jurnalistului a început să documenteze subiectul abuzurilor poliției. A mers la audierile din procesul polițistului acuzat că l-a omorât pe Dinte, a „lucrat” cu parcagii ca să le cunoască mai bine viața, a luat și bătaie de la poliție în timp ce filma încătușarea unui cetățean în Centrul Istoric, a discutat cu cetățeni bătuți, cu polițiști și șefii lor, a încercat să înțeleagă de ce poliția e un soi de Fight Club. APADOR-CH l-a susținut cu date, statistici și expertiză juridică. După câteva luni de documentare a fost publicată investigația „Procesul” în patru episoade:
Un om zace pe ciment, într-o baltă de vomă, pe holul decrepit din anexa unei secții de poliție. Miroase groaznic, polițiștilor le e silă, dar unul îngenunchează lângă el și își lipește urechea de gura strâmbă. N-aude nimic. Să sune cineva la 112!
– Ce are persoana în cauză? – A leșinat. E boschetar. L-am adus la bază și a leșinat. E bolnav. […] – Haideți, că nu mai respiră ăsta, vă rog eu, urgentați!
Acum o oră, mortul era bine-mersi. A mâncat ceva cu un tovarăș, apoi s-a dus să facă parcarea. S-a fofilat când a venit patrula; n-avea chef de scandal. Polițiștii îl cunoșteau, parcagiu’ ăla drogat de pe Decebal, îl legitimaseră și cu o seară înainte, dar l-au luat oricum la vestiarul secției ca să-l identifice.
Tipul era agitat și tot comenta că de ce l-au luat. Unul dintre polițiști s-a enervat, i-a dat un picior în piept și l-a trântit lângă o masă de sticlă, apoi l-a lovit cu palmele până când a spart blatul și s-a tăiat la deget.
Mai mulți colegi au trecut pe lângă ei fără să intervină. Polițiștii s-au pus de acord să spună că a căzut pe scări și s-a aruncat singur pe masa de sticlă, apoi a vomitat, a făcut pe el și a murit.
Ăsta e cel mai smardoi de la a 17-a, mi-au zis parcagiii despre polițistul care s-a luat de mine. Ăsta nu te bate oricum, dacă ai onoarea cu el. Se dezbracă de uniformă și o dă la parte cu tine, gentleman. Da’ cum să dai într-un polițai, chiar și dezbrăcat, în secția de poliție? Mai sunt unii care-i altoiesc c-un șut în fund, o palmă, ăia-s ok. Există tot felul de topuri și categorii de genul cel mai, deși cu majoritatea n-ai treabă, te roagă să pleci sau îți dau amendă, dacă tot s-au obosit.
Bătaia, conflictul sunt lucruri ordinare în viața de stradă. Mulți preferă mardeala sau o scatoalcă decât să rămână fără bani sau, mai rău, să fie înjurați. Dacă vor să facă reclamație riscă să și-o mai ia o dată sau să le bage pe gât niște furturi cu autor necunoscut. „Decât s-ajungi la pușcărie, nu mai bine îți iei omoru’?“
Toți băieții cu care am vorbit la parcare au câte o poveste cu polițiști: unu că i-au spart rotula cu bâta, altu a fost sac de box pentru un mardeiaș în uniformă, celălalt și-a furat-o rău într-un gang, nici nu l-au mai dus la secție. Pe stradă umblă o fază că la secție te pune polițistu’ să tragi un bilețel, să-ți alegi stilul în care vrei s-o iei: vandam, brusli, chichician.
„Sincer, regret ce s-a întâmplat”, îmi zice un tip fălcos, la costum. E noiembrie, sunt la Poliția Capitalei, într-o sală de conferințe, la masă cu corpul de control. Tipul e directorul adjunct al poliției, Lupu Nelu. Ieri seară mi-a transmis pe Facebook să vin să ne cunoaștem mai bine.
„Ce s-a întâmplat” e că în urmă cu câteva zile am luat bătaie de la niște agenți în timp ce documentam abuzurile poliției.
Mă plimbam cu bicicleta prin Centrul Vechi și am văzut doi polițiști care discutau cu un cetățean. I-au cerut să se legitimeze, ăsta se mișca încet, un agent s-a enervat și a început să tragă de el și să țipe, cetățeanul s-a enervat și el și a sărit la agent. M-am oprit să filmez.
Polițiștii l-au doborât și l-au liniștit cu câteva lovituri. La mine a venit unu’ în civil și mi-a zis să nu mai filmez, să fac pași, că nu e treaba mea. Mi-a dat peste mână. Nu m-am oprit. M-am dus după cetățean, voiam să văd ce se întâmplă. Asta l-a enervat pe cel în civil. I-a pus pe agenți să mă ia și pe mine. Mi-au luat mobilul și au oprit filmarea. M-au aruncat în biroul din centrul vechi. Am fost lovit, scuipat, amenințat că te fut în cur și înjurat pentru „lipsă de spirit civic”. În timpul ăsta, alți doi polițiști își vedeau de treabă. În vreo zece minute s-au calmat și mi-au dat drumul de parcă eram prieteni.
Am ajuns acasă uluit, am intrat în bucătărie și le-am povestit colegilor ce s-a întâmplat. Am decis să facem totul public și a ieșit tărăboi mare: am primit sute de mesaje și telefoane; cazul a apărut înmajoritatea canalelor media; mai multe asociații au cerut anchetarea urgentă a cazului, au făcutrapoarte și s-au oferit să mă reprezinte în instanță; un deputat a solicitat audierea polițiștilor în Parlament; până și OSCE a luat poziție – a catalogat evenimentul ca inacceptabil și a cerut investigații serioase.
Asta regretă, de fapt, directorul Lupu și colegii lui. Că n-am venit la ei să rezolvăm treaba ca-ntre băieți, că a ieșit tărăboi și el s-a trezit urecheat din toate părțile. Pentru că a fost un caz foarte vizibil, autoritățile au început să se miște: au anunțat că se investighează, au deschis dosare penale și au promis că cei care au greșit o să fie pedepsiți.
În 2011, șeful poliției române, Liviu Popa, le recomanda agenților să nu le fie frică să folosească pistolul. „Îi îndemn la fermitate, să înlăture frica și teama că dacă vor folosi armamentul se va întâmpla nu știu ce. Îi asigur că nu vor trebui să facă multe rapoarte”, spunea chestorul Popa. Și fostul președinte Traian Băsescu i-a încurajat să o facă, însă polițiștii trag mai mult în poligon decât la serviciu. În 2014 polițiștii români au folosit armamentul din dotare în 86 de cazuri.
Internetul românesc e plin de videoclipuri cu oameni care și-o caută: iau polițiști la mișto sau îi agresează când încearcă să-și facă treaba. Infractorii nu le știu de frică nici atâta. Mulți polițiști sunt bătuți sau înjunghiați când se trezesc singuri într-o situație complicată. Chiar și somațiile de tragere rămân fără rezultat în multe cazuri. Popescu mi-a povestit că a fugit după niște puștani care furau, le-a zis stai că trag!, dar s-au oprit abia când a sărit pe unul dintre ei.
Oricum, „un cuțit e mult mai periculos decât o armă în lupta de aproape“. Dar cel mai des oamenii sunt nervoși și nemulțumiți. Fac scandal și dup-aia se plâng că sunt abuzați, zice agentul. „Noi avem o vorbă: cetățean european cu drepturi, dar fără obligații.“
APADOR-CH publică rezultatele cercetării privind modul în care autoritățile române mimează pedepsirea polițiștilor care comit abuzuri în relația cu cetățeanul.
Cercetarea a fost derulată în perioada februarie – iunie 2015 în cadrul proiectului „Cu ochii pe abuzurile poliției”, și relevă faptul că doar 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare.
[box type=”download”]Dând click pe fiecare județ în parte aflați câte camere de luat vederi există în fiecare secție de poliție sau câte plângeri pentru purtare abuzivă au fost depuse în fiecare județ, și câte au avut sorți de izbândă.[/box]
*
***
Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/sigle-1.jpg201997Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-04 10:04:152020-09-11 10:08:46Cu ochii pe abuzurile poliției
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
București, 31 martie 2015
APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.
Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.
De ce e nevoie de proiect
Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013) ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios. Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.
Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.
Unde sunt sediile AVP în țară
Cum faci o plângere la AVP
Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți. Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Statisticile de pe site-ul AvP arată căactivitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/sigle-parteneri.jpg4281644Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-03-31 14:02:572017-03-22 10:51:14Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
La 12 ani după înființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, partidele politice parlamentare trebuie să propună și să numească șase noi membri ai Colegiului Director dintr-un total de nouă. Politizarea excesivă a acestui proces reprezintă un risc real pentru continuitatea și consolidarea instituțională a CNCD. Viitorul Colegiu Director, în măsura în care își tratează mandatul cu responsabilitate, are datoria de a spori capacitatea instituțională și profesională a CNCD. În consecință, este necesar ca partidele politice să propună persoane competente și cu un interes dovedit în domeniul combaterii discriminării pentru mandatele de membru al Colegiul Director al CNCD. Credibilitatea unui organism specializat în combaterea discriminării, din perspectiva legislației europene, este asociată direct nu doar cu independența de care trebuie să se bucure acesta, ci și cu calitatea activității și profesionalismul membrilor săi.
Coaliția anti-discriminare, formată din nouă organizații non-guvernamentale care apară și promovează drepturile omului, a susținut candidaturile a patru reprezentanți ai societății civile pentru Consiliul Director al CNCD.
Odată cu cele patru candidaturi depuse, organizațiile semnatare au solicitat Parlamentului respectarea principiilor transparenței, reprezentativității, independenței și profesionalismului în cadrul procesului de propunere și nominalizare a membrilor Colegiului Director al CNCD. Un proces transparent de desemnare, cu respectarea procedurilor de nominalizare stabilite
Acesta este un jurnal al procesului prin care societatea civilă a supravegheat și s-a implicat în selecția și numirea noilor membri CNCD.
Filmul audierii candidaților în Parlament – 24 martie 2015
***
Despre proiect:
Sprijinirea unor candidaturi și monitorizarea transparenței procesului de selectare și desemnare a noilor membri CNCD fac parte dintr-un proiect mai amplu derulat începând din 2014 de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În cadrul aceluiași proiect s-a reușit desemnarea unui membru și a unui supleant din partea societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI).
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/discriminare-650-360.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-03-25 16:16:052015-06-26 11:01:25Societatea civilă implicată în eficientizarea CNCD
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
București, 31 martie 2015
Cu ce se ocupă Avocatul Poporului (clik pe poză)
APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.
De ce e nevoie de proiect
Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești (clik pe poză)
Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013) ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios. Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.
Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.
Citește jurnalul proiectului (clik pe poză)
Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.
Performanțele Avocatului Poporului
Statisticile de pe site-ul AvP arată căactivitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.
Cum funcționează avocații altor popoare – Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/12/Diploma-avp-page-001.jpg598900Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-03-11 10:17:422020-09-11 11:04:41Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
După „Ce este și ce ar trebui să fie CNI”, APADOR-CH a demarat proiectul în care și-a propus să aducă la aceeași masă mai multe organizații neguvernamentale, care să lucreze împreună pentru desemnarea a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Național de Integritate.
Rezultatul, procedura și aventura numirii reprezentanților în CNI pot fi urmărite vizual și scris aici. Proiectul continuă cu susținerea activității celor doi în CNI, precum și cu încercarea de a avea un trimis al societății civile și în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
*Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/01/sigle.jpg221680Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-10-15 18:59:422020-09-10 12:02:24Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
APADOR-CH, împreună cu alte 16 organizații ale societății civile, a inițiat campania „Politică fără bariere”, cu scopul de a modifica legislația electorală în sensul liberalizării accesului cetățenilor în politică.
„Politică fără Bariere” urmărește modificarea legislației pentru garantarea drepturilor la asociere politică și participare la alegeri.
Considerăm că modificarea legislației este o reparație necesară în ceea ce privește exercitarea dreptului la asociere și la participare politică, acum grav îngrădite.
Propunerile noastre urmăresc două obiective majore:
1. Primul este eliminarea barierelor administrative la înregistrarea unui partid, concomitent cu condiționarea înscrierii listelor de partid în toate competițiile electorale de prezentarea unui număr de semnături de susținere.
2. Al doilea obiectiv este asigurarea unei mai mari egalități de șanse între partidele mari, cele mici sau nou înființate și candidații independenți.
Odată adoptate, propunerile noastre ar conduce la revigorarea competiției electorale, la un interes crescut din partea cetățenilor pentru politică și la o mai bună reprezentare a intereselor existente în societate.
Organizațiile membre ale campaniei „Politică fără bariere” împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România.
Poziție Politică fără Bariere: dezbatere și pseudo-dezbatere
Ședința de azi a Comisiei Comune pentru Legile Electorale a luat în dezbatere aprobarea Legii privind alegerile parlamentare, în ciuda demersurilor și avertismentelor transmise de Campania „Politică fără Bariere” încă din 22 mai și 6 iunie. Cel mai probabil, deputații vor adopta mâine, 17 iunie, proiectul de lege, tot în absența dezbaterilor de substanță.
În ultimele 2 săptămâni, formațiunile politice reprezentate în Comisie au refuzat orice formă de dialog, consultare sau dezbatere pe marginea textului rezultat din plenul Senatului, demonstrând o gravă lipsă de considerație față de câteva drepturi fundamentale ale mai multor categorii de electorat.
Campania „Politică fără Bariere” a decis să nu cauționeze procesul care a dus la acest proiect de act normativ prin prezența la ședința de azi a Comisiei comune și se distanțează de acest proiect de lege, care nu reprezintă un pas înainte. Față de proiectul legii privind alegerile parlamentare, Campania „Politică fără Bariere” studiază posibilitatea de-a-i cere Președintelui României să întoarcă proiectul spre reexaminare în Parlament.
Apel către președintele Iohannis: cereți avizul CCR înainte de a promulga Legea partidelor
Domnule Preşedinte,
În urma votului final din data de 6 mai 2015 v-a fost trimis spre promulgare Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr.14/2003.
Apreciem cǎ proiectul respectiv constituie un important pas cǎtre reformarea sistemului politic. Ne referim în primul rând la modificarea art.18, în sensul posibilitǎţii înregistrǎrii unui nou partid politic cu numai 3 membri fondatori, fǎrǎ restricţii teritoriale, cerinţǎ care rezultǎ şi din Decizia nr.75 din 26 februarie 2015 a Curţii Constituţionale a României. Cu toate acestea, unele prevederi ulterioare introduc restricţii în calea desfǎşurǎrii activitǎţii noilor partide, îndeosebi a celor locale.
Considerǎm cǎ aceste restricţii nu sunt numai indezirabile, ci şi contrare prevederilor constituţionale.
Ne referim la modificǎrile aduse articolului 47, alineatul (1), litera b), referitor la condiţiile de radiere a partidelor, în urma constatǎrii neîndeplinirii obiectivelor stabilite. El este formulat astfel: “nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţǎ, în douǎ campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare”.
Motivele pentru care considerǎm cǎ acest articol este neconstituţional:
1. Legat de procedurile de dizolvare sau radiere a partidelor, Comisia de la Veneţia susţine, într-un document adoptat în 1999 , că dizolvarea partidelor ca sancţiune trebuie să fie o măsură utilizată cu maximă precauţie şi doar în situaţii excepţionale. Mai precis, Comisia recomandă ca această măsură să fie utilizată doar dacă un partid, în ansamblu, nu doar indivizi din cadrul său, urmăresc îndeplinirea unor obiective politice prin mijloace care contravin constituţiei naţionale. De asemenea, Comisia recomandă ca, înainte ca organele de justiţie să hotărască radierea unui partid, organele abilitate ale statului trebuie să evalueze dacă partidul reprezintă cu adevărat un pericol la adresa stabilităţii democratice sau a drepturilor cetăţenilor şi dacă nu pot fi utilizate şi mijloace mai puţin radicale de prevenire a pericolului.
2. Comisia de la Veneţia recomandă ca statele să implementeze legislaţie respectând prezumţia generală în favoarea formării partidelor politice şi a funcţionării lor, protejându-le de radiere. Radierea nu ar trebui permisă decât în cazuri extreme, prescrise de lege şi necesare într-o societate democratică . De asemenea, în Hotărârea din 12 aprilie 2 2011, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Partidul Republican al Rusiei împotriva Rusiei, CEDO argumentează că ”puterea de a limita dreptul la asociere trebuie folosită cu moderaţie, iar excepţiile de la dreptul asocierii trebuie interpretate strict şi doar motive convingătoare şi persuasive pot justifica restricţionarea acestui drept. Un partid, chiar întru totul inactiv, nu produce niciun prejudiciu semnificativ.
Amintim cǎ au fost eliminate atât din legea în discuţie, cât şi din celelalte aflate în stadiu de proiect, toate prevederile care ar fi putut acorda unor partide fǎrǎ activitate anumite avantaje (dobândirea de sedii, subvenţii publice, depunerea de candidaturi neînsoţite de liste de semnǎturi de susţinere). Singura cheltuialǎ publicǎ generatǎ de un astfel de partid ar fi, eventual, generatǎ de exercitarea controlului financiar din partea Autoritǎţii Electorale Permanente. Deci, mǎsura radierii ar fi disproporţionatǎ în raport cu eventualul prejudiciu produs.
3. Articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului protejează dreptul de asociere în partidele politice ca o parte a dreptului de asociere, prevăzând că „orice persoană are dreptul la libertate de asociere”, fără alte restricţii în afara de cele care sunt prevăzute de lege ca fiind “necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi a libertăţilor altora”. Radierea partidelor politice pentru motive care nu sunt necesare într-o societate democratică este împotriva spiritului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
4. Obligarea unui partid de a participa în alegeri nu poate fi introdusă prin lege, deoarece, conform definiţiei date unui partid prin Legea 14/2003 la art. 1 şi art. 2 pot fi îndeplinite şi altfel decât prin participarea la alegeri. Prevederile referitoare la înfiinţarea partidului au fost modificate pentru a respecta dreptul la asociere, conform reglementării sale prin art. 40 din Constituţie. Din această perspectivă, prevederea din PL privind radierea partidelor poate ridica probleme de constituţionalitate, deoarece introduce posibilitatea ca o organizaţie înfiinţată în baza dreptului la asociere să fie desfiinţată ca urmare a faptului că nu îndeplineşte una dintre activităţile specifice potenţiale ale unui partid, chiar dacă recurge la alte activităţi pentru a îndeplini scopurile prevăzute la art.1 şi 2.
În forma sa actuală, sancţiunea pentru inactivitatea partidelor nu este acordată cu modificarea condiţiilor pentru înregistrarea partidelor. Atunci când numărul de 25.000 de membri era necesar pentru înfiinţarea şi activităţile unui partid, se putea argumenta că unul dintre scopurile cele mai importante ale partidului era prezentarea la alegeri cu un număr important de candidaţi. Un partid cu un număr limitat de membri poate avea şi alte scopuri decât participarea la alegeri pe scară medie – la nivel de mai mult de 50 de circumscripţii electorale pentru alegerile locale.
5. Considerăm că orice limitări asupra activităţii partidelor politice care restrâng dreptul la asociere trebuie să urmărească un obiectiv legitim. Conform Comisiei de la Veneţia, acest obiectiv trebuie să fie necesar pentru existenţa unei societăţi democratice. După cum s-a constatat chiar în Decizia nr.75/2015 a Curţii Constituţiionale a României, “legislaţia în vigoare [anterior introducerii articolului în discuţie n.n.] conţine suficiente elemente, de natura unor garanţii cu rolul de a limita riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale”.
Mai mult, Comisia de la Veneţia prevede că „orice limitare privind formarea sau activitatea partidelor politice trebuie să fie de natură proporţională. Radierea sau refuzul înregistrării nu trebuie aplicată decât dacă alte metode mai puţin restrictive pot fi găsite. Radierea este cea mai severă sancţiune existentă şi nu trebuie considerată proporţională decât în cazul unor violări importante ale legii” . Rezoluţia 1308 (2002) Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prevede la paragraful 11 că „un partid politic poate fi interzis sau radiat doar ca ultim mijloc şi respectând procedurile care oferă garanţiile necesare pentru un proces corect.” Plecând de la acest text şi alte texte internaţionale la care România este semnatară, considerăm că articolul 47.1 introduce o limitare arbitrară, care discriminează partidele de dimensiuni mici, împiedicându-le să se dezvolte în ritmul pe care îl doresc, sau să aibă activităţi la un nivel redus, spre exemplu în interiorul unei localităţi. Aceste partide îşi vor pierde toate prerogativele şi nu vor putea să se reînregistreze cu acelaşi nume.
De asemenea, considerăm că radierea este o sancţiune neproporţională pentru partidele care nu pot prezenta candidaţi în alegeri. Conform convenţiilor internaţionale, radierea este cea mai severă sancţiune care poate fi impusă unui partid politic. Reamintim că în legea 14/2003 prevede această sancţiune în cazul inactivităţii partidului, în cazul în care se constată încălcarea Constituţiei sau când scopul partidului devine ilegal. Conform legislaţiei româneşti, partidele politice nu pot fi radiate atunci când activităţile pe care le întreprind nu sunt ilegale. Dimpotrivă, sancţiunile pentru nerespectarea legislaţiei electorale sau a finanţării partidelor politice au fost considerate în mod repetat de către GRECO şi misiuni de observare ale OSCE ca disproporţionate, în sensul că sunt prea reduse pentru a reprezenta sancţiuni eficiente. În forma sa actuală, Legea 14/2003 impune cea mai severă sancţiune pentru partide care nu respectă Constituţia sau au scopuri ilegale, dar şi pentru partide care nu încalcă nici o lege, dar care nu doresc sau nu reuşesc să prezinte candidaţi la alegeri.
6. Articolul în discuţie anuleazǎ, în fapt, dreptul la existenţǎ al partidelor cu obiective locale (care reprezintǎ interesele cetǎţenilor din una sau câteva localitǎţi mai puţin de 75). Acest lucru contravine recomandǎrilor Comisiei de la Veneţia: “Prevederile referitoare la limitarea partidelor politice care reprezintă o zonă geografică ar trebui […] să fie eliminate din legislaţia relevantǎ” . Standardele internaţionale şi documente la care România este semnatară prevăd că partidele politice au dreptul de a-și desfăşura activitatea liber, însă articolul 47.1 introduce obligaţia pentru partide de a se conforma unui model de partid. Un partid care poate fi înfiinţat doar de către 3 membri este obligat să îşi extindă activitatea dincolo de o singură localitate, sau chiar un singur judeţ, sub ameninţarea radierii. Mai mult, recomandările Comisiei de la Veneţia subliniază că o candidatură este expresia dreptului de a candida, aceasta nu poate fi o obligaţie. Ori în cazul articolului 47.1, se introduce obligaţia de a prezenta candidaturi, mai precis cel puţin 75 de candidaturi.
7. Pentru a nu fi radiate, aceste partide vor fi obligate fie sǎ depunǎ candidaturi formale la alegerile parlamentare, fie sǎ reducǎ la alianţe de circumstanţǎ, prin care sǎ pǎcǎleascǎ alegǎtorii, la alegerile locale. Mai jos redǎm câteva situaţii care ar putea rezulta drept consecinţǎ a acestei reglementǎri.
a. Un partid care la alegerile locale ar obţine postul de primar şi majoritatea în consiliul local într-o localitate, dar nu a depus candidaturi nici în precedentele alegeri (parlamentare sau europarlamentare) şi nici în alte 75 de circumscripţii electorale (localitǎţi) ar putea fi radiat imediat dupǎ încheierea alegerilor. Primarul şi consilierii proaspǎt aleşi ar putea fi consideraţi în situaţia de pierdere a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales (alin. (2) lit. h 1 ) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali), ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor anticipate.
b. Existǎ posibilitatea ca în anumiţi ani, alegerile parlamentare sǎ fie urmate de alegeri pentru Parlamentul European, caz în care partidele care au ca obiectiv doar participarea în alegerile locale sǎ fie desfiinţate. Acest lucru se va produce în 2019, dupǎ alegerile parlamentare din 2016.
8. Curtea Constituţională a formulat următorul argument, la punctul 9 din Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, privind aspectele neconstituţionale din Legea 14/2003: „riscul devalorizării partidelor, în sensul supraaglomerării lor pe scena politică, nu mai subzistă în România anului 2014, astfel că şi mijlocul prevăzut de lege pentru contracararea acestuia a devenit caduc”. Actualele prevederi din proiectul de lege privind radierea partidelor au tot scopul de a preveni supraaglomerarea sistemului de partide, prin eliminarea acelora care nu au activitate electorală. Totuşi, radierea la intervale prea scurte creşte volatilitatea la nivelul sistemului de partide şi împiedică evoluţia organizaţională firească a unui partid nou format.
9. Existǎ 19 judeţe (Ilfov, Brǎila, Covasna, Tulcea, Giurgiu, Cǎlǎraşi, Braşov, Sǎlaj, BistriţaNǎsǎud, Sibiu, Galaţi, Satu Mare, Ialomiţa, Mehedinţi, Harghita, Hunedoara, Constanţa, Gorj, Vrancea), plus Municipiul Bucureşti, care au mai puţin de 75 de localitǎţi, deci un partid care ar depune candidaturi în întregul judeţ nu va satisface condiţia privind alegerile locale.
10. Menţionăm că, dintre ţările membre ale Consiliului Europei, puţine includ în legislaţia lor prevederi atât de stricte legate de radierea partidelor politice. Conform studiilor realizate de Comisia de la Veneţia , doar Armenia recurge la radierea partidelor politice care nu au prezentat candidaţi la alegeri . Pe de altă parte, alte ţări din cadrul Consiliului Europei, restricţionează accesul partidelor politice la subvenţii pentru cele care nu trec un anumit prag. Acesta este și cazul României.
Având în vedere argumentele de mai sus vǎ solicitǎm, domnule Preşedinte, ca în baza articolului 146, alineatul a) sǎ solicitaţi Curţii Constituţionale a României sǎ se pronunţe asupra constituţionalitǎţii legii susmenţionate, înainte de promulgare.
Organizațiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere apreciază ca pozitivă adoptarea de către Parlamentul României a unui pachet de legi format din Legea partidelor politice, Legea finanțării partidelor și Legea alegerilor locale. Considerăm că, în ansamblul lor, acestea deschid competiția politică și introduc noi reglementări, care pot consolida reprezentarea politică a cetățenilor în următoarele cicluri electorale.
Propunerile Campaniei Politică fără Bariere, care se regăsesc în legile adoptate miercuri, prin votul final al Camerei Deputaților, sunt:
înființarea partidelor politice cu doar trei membri, fără criteriu de teritorialitate (față de 25.000 de semnături din cel puțin 18 județe);
egalizarea condițiilor de candidatură pentru formațiunile politice și candidații independenți;
reducerea numărului de semnături necesare pentru susținerea, respectiv înscrierea candidaturilor;
posibilitatea cetățenilor de a susține mai mulți candidați la înscrierea în competiția electorală;
anularea pragului electoral pentru candidații independenți și raportarea la coeficientul electoral.
Deficiențele identificate de Campania Politică fără Bariere privesc:
reintroducerea criteriului de teritorialitate prin procedura de radiere;
menținerea sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur;
introducerea, în fapt, a unui număr de semnături mai mare de 1% (recomandarea Consiliului Europei – Comisiei de la Veneția) pentru înscrierea unei candidaturi;
subvenționarea discriminatorie a partidelor și reintroducerea criteriului de teritorialitate la decontarea cheltuielilor de campanie;
menținerea în birourile electorale a statutului privilegiat al partidelor parlamentare;
limitarea accesului partidelor neparlamentare, în campania electorală, la mijloacele publice de comunicare în masă.
La aproape 25 de ani de la infamul „noi muncim, nu gândim,” Comisia comună pentru legile electorale a reușit performanța de-a adopta două proiecte de lege cruciale pentru democrație în mai puțin de jumătate de oră, fără nicio urmă de argumentație, fără vreun dubiu, fără vreo remușcare.
În proiectul noii Legi a partidelor politice au fost introduse criterii de radiere a partidelor extrem de drastice, care fac imposibilă, de facto, existența partidelor locale. În comunicat, câteva scenarii extrem de plauzibile, în situația în care textul necorelat va rămâne în vigoare.
Din păcate, unele dintre barierele eliminate la nivelul înființării/înscrierii partidelor au fost re-introduse prin mecanismele de radiere, respectiv finanțare a partidelor. Politică fără Bariereconsideră că, astfel, sunt încălcate atât principiile noastre, discutate cu partidele politice, cât și înseși principiile adoptate de Comisie:
principiul privind radierea partidelor care nu depun candidaturi și/sau nu obțin un anumit număr de voturi, în mai multe circumscripții electorale, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial;
principiul privind subvenționarea partidelor, respectiv decontarea cheltuielilor din campania electorală, numai pentru partidele locale care obțin 3% din voturile exprimate la nivelul unui județ, contravine atât principiului privind eliminarea criteriului teritorial, cât și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi obținute;
textul nemodificat/neactualizat din art. 15 și 16 ale Legii 334/2006, care menține evaluarea performanței electorale prin raportare la numărul de mandate obținute și atingerea pragului electoral la nivel național, contravine principiului privind eliminarea criteriului teritorial și principiului privind finanțarea partidelor în funcție de numărul de voturi.
În privința înființării partidelor, liderii PNL au acceptat ideea reducerii semnificative a numărului de membri fondatori și posibilitatea discuțiilor pe marginea criteriului de teritorialitate. Trebuie precizat însă că proiectul legislativ pe care partidul îl are în vedere ca punct de pornire prevede ca membrii fondatori ai unui partid să fie din cel puțin 10 județe.
Cele două părți au căzut de acord că este util să fie anulată interdicția din legea actuală care împiedică o persoană să semneze două liste de susținere pentru candidați, fiind de acord că o semnătură de susținere reflectă opțiunea alegătorului de a asculta un candidat în campania electorală și nu o intenție de vot.
Ca urmare a întâlnirii de astăzi cu Politică fără Bariere, dl. Preşedinte Zgonea le va propune membrilor Comisiei să includă Legea partidelor politice şi Legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale în mandatul Comisiei comune. Aceste legi vor fi discutate prioritar, împreună cu Legea pentru alegerea autorităţilor publice locale, până la finalul lunii mai 2015, pentru a putea intra în vigoare cu un an înaintea alegerilor locale din 2016, conform Deciziei Curții Constituționale a României. Legea pentru alegerea Parlamentului, cea privind alegerea Preşedintelui României, respectiv Legea privind procedurile de referendum (naţional şi local) vor fi definitivate în iunie sau cel mai târziu în octombrie 2015, pentru a intra în vigoare înaintea alegerilor parlamentare din 2016, conform aceleiaşi Decizii CCR.
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o Societate Deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/10/politica-fara-bariere.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-09-14 16:01:062015-06-26 11:02:01Politică fără bariere
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale
Intrarea în cabina de vot cu altă persoană este o contravenție electorală, totuși legiuitorul a uitat să prevadă și o sancțiune pentru asta. Prin urmare, votul „comun” nu e legal, dar nici pedepsit nu poate fi. Alte infracțiuni și contravenții, însă, da. Citiți mai mult.
Model de reclamație pentru sesizarea unei contravenții electorale:
Model de reclamație pentru sesizarea unei contravenții electorale:
Subsemnatul(a)/Subscrisa ….[numele si prenumele persoanei fizice/denumirea persoanei juridice]…., domiciliat(a)/cu sediul în ….[domiciliul petitionarului/sediul persoanei juridice]……, reprezentata de……….. in calitate de……., în temeiul Ordonanţei nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor si a Legii nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, va aduc la cunostinta urmatoarele:
…………………………..[descrierea cat mai precisa si clara a faptelor care pot constitui contraventiile prevazute de legea nr. 370/2004, cu indicarea datei si locului comiterii/observarii lor sau a consecintelor lor, a autorilor, daca sunt cunoscuti sau identificabili, precum si a dovezilor existente (inscrisuri, fotografii etc.]…………………………………….
Din situatia de fapt expusa mai sus rezulta ca este necesar sa luati/dispuneti urmatoarele masuri: sa constatati ca a fost savasita contraventia prev de art. 55 lit…… din Legra nr. 370/2004, contraventie care isi produce efectele si in prezent, sa luati masuri de sanctionare a celor vinovati si de restabilire a stuatiei in conformitate cu legea.
Va solict sa-mi/sa ne comunicati modul de solutionare a petitiei si masurile dispuse.
Data: Semnatura/Numele, prenumele, calitatea si semnatura reprezentantului,
Anexe:
– inscrisuri constand in:
– fotografii reprezentand:
Model de plângere penală pentru mită electorală - se depune la Parchet
Domnule prim-procuror,
Subsemnatul(a)/Subscrisa ….[numele si prenumele persoanei fizice/denumirea persoanei juridice]…., domiciliat(a)/cu sediul în ….[domiciliul petitionarului/sediul persoanei juridice]……, codul numeric personal…….., reprezentata de……….. in calitate de……., codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, în temeiul art. 288 si urm. din Codul de procedura penala, va sesizez urmatoarele:
…………………………..[descrierea cat mai detaliata si clara a faptelor care, in opinia autorului sesizarii, constituie infractiune, cu precizarea datei savarsirii faptelor sau a constatarii urmarilor faptelor ori a oricaror imprejurari legate de cauza; daca sunt cunoscute, trebuie mentionate numele si adresa faptuitorului, precum si mijloacele de proba existente] ……………………………………………………….
Solicit/solicitam tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate.
Mijloacele de proba pe care se intemeiaza prezenta plangere sunt urmatoarele:
– martori :
– inscrisuri:
– fotografii:
Data: Semnatura/Numele, prenumele, calitatea si semnatura reprezentantului,
Domnului prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria/Tribunalul………..
Asistență juridică live pentru alegători, în zilele de 15 și 16 noiembrie 2014
Expert forum și Funky citizens anunță că pe 15 noiembrie (orele 15-20) și pe 16 noiembrie (orele 6-22) vor fi alături de cetățeni și vor oferi informații de specialitate legate de procedurile de votare, mijloacele de sesizare și contestare a neregulilor sau reclamare a infracțiunilor electorale.
Dacă credeți că drepturile v-au fost încălcate, ați identificat probleme sau nereguli legate de organizarea votului, aveți nevoie de clarificări legate de legislație sau regulile de desfășurare a procesului electoral, folosiți cu încredere mijloacele de contact:
Serviciul telefonic va funcționa între orele 15 și 20 în data de 15 noiembrie, respectiv 6 – 22 în data de 16 noiembrie, ziua alegerilor și este gratuit, implicând doar costurile standard ale apelurilor, taxate de către operatorii de telefonie. Paginile web și Facebook vor include informații generale, precum și întrebări frecvente legate de ziua alegerilor.
Zece ONG-uri, între care și APADOR-CH, solicită BEC să permită de urgență acreditarea observatorilor la turul II de scrutin
Zece organizații neguvernamentale au transmis astăzi o solicitare în regim de urgență către Biroul Electoral Central solicitând să ia o decizie cu privire la procedura de acreditare a observatorilor pentru turul al II-lea al alegerilor. Întrucât legislația nu este clară, iar BEC nu a publicat o decizie, deși există cereri în acest sens depuse încă de la începutul săptămânii, solicităm publicarea unei decizii pozitive care să permită ONG-urilor care au primit adeverințe de la AEP să depună documentele de acreditare la birourile județene.
Solicităm BEC să își exercite atribuțiile de instituție publică și să ia de îndată o decizie care să transparentizeze organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, având în vedere pozițiile publice ale factorilor interesați legate de posibile nereguli la primul tur de scrutin. De asemenea, solicităm instituției să ia decizii în timp util, fără a prelungi nejustificat luarea unor hotărâri esențiale pentru desfășurarea în condiții legale a alegerilor.
În atenția doamnei judecător VERONICA NĂSTASIE,
Președinte Biroul Electoral Central
București, 7.11.2014
Nr iesire 28/07 noiembrie 2014
SOLICITARE
Stimată doamnă președinte,
Organizațiile semnatare vă solicită publicarea de urgență a unei decizii care să permită organizațiilor neguvernamentale cu adeverință de la Autoritatea Electorală Permanentă să poată acredita observatori suplimentari pentru al doilea tur de scrutin.
Conform articolului 47 din Legea 370/2014, acreditarea observatorilor interni se face la cererea organizațiilor neguvernamentale, care îndeplinesc condițiile de la alineatul (3), de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
Până la acest moment nu există o procedură clară pentru observatorii care vor să se acrediteze doar pentru cel de-al doilea tur de scrutin și nu au fost acreditați pentru primul tur. Am luat cunoștință de Decizia 8D/11.09.2014, care nu specifică clar care este procedura pentru al doilea tur de scrutin, ci doar că acreditările obținute la primul tur de scrutin sunt valabile și la cel de-al doilea.
Birourile electorale de circumscripție județeană cărora li s-au transmis întrebări legate de procedura de acreditare pentru cel de-al doilea tur nu au o procedură unitară și oferă răspunsuri diferite, situație pe care o considerăm gravă. Biroul Electoral Teleorman acceptă spre exemplu documentele pentru acreditările destinate celui de-al doilea tur, dar nu le poate valida în lipsa unei decizii a Biroului Electoral Central; pe de altă parte, răspunsul verbal primit din partea BEJ Dolj specifică faptul că nu se mai primesc astfel de decizii.
Solicităm luarea de urgență a unei decizii referitoare la permisiunea birourilor electorale de a primi documente pentru acreditarea observatorilor pentru cel de-al doilea tur de scrutin de către organizațiile care au primit deja adeverința de eligibilitate din partea Autorității Electorale Permanente. Vă rugăm să transmiteți în acest sens o decizie birourilor electorale județene care să unifice practica la nivel national.
Considerăm că legislația în vigoare, cu precădere articolul 47 din Legea 370/2004 permite acreditarea observatorilor și pentru cel de-al doilea tur, întrucât nu conține niciun fel de reglementări limitative. Astfel vă solicităm să luați o decizie astăzi, pentru a permite acreditarea oservatorilor la birourile județene la începutul săptămânii viitoare. Este o decizie care nu mai trebuie amânată, având în vedere că s-au depus solicitări legate de clarificarea acestui aspect la registratura BEC încă din 3 noiembrie. Susținem că nevoia de a asigura un grad crescut de transparență – având în vedere numeroasele luări de poziție legate de organizarea turului I al alegerilor – și accesul părților interesate la monitorizarea procesului electoral nu trebuie limitate în niciun fel.
Activewatch
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația Pro Democrația (APD)
Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)
Expert Forum (EFOR)
Centrul pentru Resurse Civice (CRC)
Centrul Rațiu pentru Democratie (CRD)
Fundația Freedom House (FH)
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă Plenum
***
Informații difuzate în turul 1 al alegerilor prezidențiale
APADOR-CH susține demersul IPP de a invita candidații la președinție la o dezbatere.
Alegătorii români merită o dezbatere electorală în alegerile prezidențiale 2014
București, 23 octombrie 2014 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat public invitația de participare la o dezbatere electorală înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale 2014, adresată principalilor candidați, după un format utilizat în campaniile din democrațiile consolidate, cu următoarele detalii.
Ziua, ora și locația dezbaterii: Miercuri 29 octombrie, 19.00
Palatul Parlamentului – propunere
Candidații invitați: 6 candidați (în ordinea intenției de vot din sondaje): Victor Ponta, Klaus Iohannis, Elena Udrea, Călin Popescu Tăriceanu, Teodor Meleșcanu și Monica Macovei.
Moderatori:
4 moderatori. IPP a adresat un apel televiziunilor care vor sa transmită dezbaterea să ne contacteze pentru a avea un moderator desemnat de la fiecare din posturi. Fiecare moderator va modera o secțiune.
Un demers al mai multor organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, prin care urmărim restabilirea încrederii cetățenilor în politicieni, dar și facilitarea accesului nediscriminatoriu în viața politică. Citește mai mult.
La începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, reiterăm apelul la o campanie fără discriminare pe care l-am adresat candidaților și partidelor și în campania pentru alegerile europarlamentare. Citește mai mult.
Alte instrumente utile în campanie:
Cine ce a promis – o pagină pe care se ține socoteala promisiunilor făcute de politicieni în campania electorală, apoi sunt monitorizate faptele pe parcursul mandatelor.
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/alegeri1.jpg394700Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-09-11 09:09:002020-09-11 10:00:58Prezidențiale 2014 – Votează legal, nu-i lăsa pe alții să aleagă pentru tine!
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Peste 500 de milioane de europeni își vor alege la 25 mai europarlamentarii. Românii sunt chemați să aleagă 32 de oameni pentru Parlamentul European, din câteva zeci de membri de partid sau independenți. Pentru că dincolo de doctrinele politice sau de promisiunile cu sau fără acoperire, în campania electorală se mai spun și lucruri care lezează sau care încalcă legile, vă oferim aici câteva instrumente utile pentru a identifica astfel de derapaje și vă invităm să le sancționați alături de noi.
Într-o Europă multiculturală, campania electorală pentru forul legislativ trebuie să fie una civilizată, fără discursuri instigatoare la ură, discriminatorii sau naționalist-extremiste.
APADOR-CH va monitoriza comportamentul candidaților în campania electorală și va sancționa eventualele derapaje ale acestora. Vom sesiza mai întâi partidele din care aceștia fac parte, apoi, dacă partidele nu reacționează, vom sesiza acele instituții ale statului menite să sancționeze astfel de cazuri: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Biroul Electoral Central (BEC), Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Vrem să vedem cu ocazia asta cum reacționează instituțiile și cât de bine sunt reglementate lucrurile în cazul abaterilor electorale, iar experiența aceasta ne va folosi la monitorizarea viitoarelor campanii electorale.
Acest demers este unul apolitic, menit să sporească încrederea cetățenilor în mecanismele democratice electorale și să contribuie la întărirea capacității de răspuns a instituțiilor statului semnalele societății civile.
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/08/parlament-mic.jpg340800Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-09-10 13:36:552020-09-10 14:08:54Alegeri europarlamentare 2014 – Deschide ochii înainte să se închidă urnele!
