Statul face legi proaste pe care nu știe cum să le aplice, dar te amendează dacă nu le respecți – cazul spălării banilor
Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Ministerul Justiției și al Finanțelor își pasează de un an de zile responsabilitatea clarificării unei legi făcute prost, pe care pare că nici ele nu știu cum s-o aplice. E vorba despre Legea 129/2019 şi OG 26/2000, care reglementează contradictoriu modul în care organizațiile neguvernamentale ar trebui să raporteze statului care le sunt beneficiarii reali. Aceste raportări au apărut în legislația națională ca urmare a transpunerii Directivei europene privind spălarea banilor.
Confruntate cu sancțiuni pentru nerespectarea noii reglementări și chiar cu spectrul desființării, organizațiile neguvernamentale au făcut nenumărate demersuri către instituțiile abilitate să clarifice și să aplice legea, pentru a înțelege cum trebuie să facă aceste raportări, însă de mai bine de un an de zile cele două ministere amintite își pasează răspunderea de la unul la altul, folosind răspunsuri sforăitoare care nu spun nimic.
În această perioadă ar trebui să expire termenul pentru primele raportări, și toate organizațiile se întreabă și întreabă autoritățile cum trebuie aplicată legea, cum se fac mai exact raportările, dacă e nevoie de anumite acte sau nu, dacă se poate face online sau nu etc. Răspunsurile sunt pe măsura legislației, alambicate și nu spun nimic.
Iată, de exemplu, o mostră de răspuns primit azi de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), din subordinea Ministerului de Finanțe. În locul unui răspuns simplu (da, nu, nu știu sau nu e treaba noastră), iată ce răspuns „elaborat” am primit:
Întrebare: „Dacă, în cazul asociațiilor și fundațiilor, declarația privind beneficiarii reali trebuie să fie însoțită și de copii ale actelor de identitate ale celor nominalizați ca beneficiari reali?
Răspuns: Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului a constituit un proces ce a implicat toate instituțiile cu competențe în cadrul sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor/finanțării terorismului (organismele de supraveghere prudențială financiară, organismele de conducere ale profesiilor reglementate, autorități de control fiscal/financiar, parchete, poliție, instanțe de judecată, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, etc).
Pe parcursul întregului proces de elaborare a actului normativ de transpunere, instituțiile implicate au transmis observații și propuneri referitoare la acest proiect, care au fost analizate și integrate, după caz, dat fiind faptul că referitor la aceeași normă juridică au existat mai multe poziții ale diverselor autorități implicate.
În acest context, apreciem că textul final al proiectului normativ reflectă, într-o mare măsură, opiniile exprimate de instituțiile interesate, proiectul Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative fiind rezultatul unui efort colectiv, în cadrul căruia O.N.P.C.S.B. şi M.J. au avut rolul de co-iniţiatori.
Legea nr. 129/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial împreună cu un pachet de acte normative incidente care au fost modificate și completate, dintre care amintim Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile care reglementează dispozițiile referitoare la declararea de către asociații și fundații a benenficarilor reali pentru completarea Registrului Național ONG gestionat la nivelul Ministerului Justiției, motiv pentru care apreciem că această instituție vă poate furniza puncte de vedere referitoare la aplicarea unitară a legislației în domeniu.
*
Singura informație certă primită din cel mai recent răspuns al ONPCSB este că termenul limită pentru depunerea declarațiilor se amână cu trei luni, adică până la 14 august 2020, grație pandemiei și stării de urgență. În rest, răspunderea este pasată tot la Ministerul Justiției, care, cel mai probabil va răspunde ca și până acum, că nu interpretează legislația existentă, și va pasa la rându-i răspunderea înapoi către ONPCSB, care trebuie să verifice și să aplice sancțiuni celor care nu respectă legislația.
După cum se vede și în acest caz, statul român nici nu-i ajută, nici nu-i respectă pe cetățenii care vor să respecte legea.
Solicitare către Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020 Ce ne-a răspuns Oficiul Național Pentru Combaterea Spălării Banilor – iulie 2020
UPDATE 13 iulie 2020
Până la urmă în răspunsurile primite de la Ministerul Justiției am găsit câteva soluții, dar nu pe toate:
- de exemplu am aflat că declararea beneficiarilor trebuie însoțită de actele de identitate ale acestora (în copie semnată de titulari) – vezi răspunsul nr.1
- că declararea beneficiarilor reali se va face, din 14 august, fie prin poștă, fie direct la sediul Ministerului Justiției, București, strada Apolodor nr.17 sector 5, pentru a putea fi verificată și calitatea persoanei împuternicite să facă respectiva declarație;
- și că la nivelul MJ a fost dezvoltată și o aplicație pentru un registrul electronic al beneficiarilor reali, ceea ce înseamnă că aceste declarații se vor putea face și online de la un moment neprecizat încă – vezi răspunsul nr.2
- rămâne în continuare în aer definiția exactă a beneficiarilor reali, despre care MJ susține că s-ar fi rezolvat printr-o ordonanță pe care Guvernul a adoptat-o la 1 iulie 2020, dar care deocamdată nu este publicată. Rămâne de văzut dacă în respectiva ordonanță se lămurește termenul de beneficiari reali ai asociațiilor și fundațiilor. Dacă nu, probabil fiecare organizație va fi nevoită să-și imagineze.
