amenzi covid 19 – APADOR-CH

Posts

Statul îți ia banii ilegal, dar se împiedică în tehnici legislative când e să ți-i dea înapoi

14/10/2021/in Articole, , , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Cum mimează Parlamentul și Guvernul grija pentru cetățean, refuzând să adopte o lege care ar anula amenzile neconstituționle din perioada de urgență și ar degreva instanțele de procese de contestare

În urmă cu un an jumate ieșeam cu surle și decizii de neconstituționalitate din starea de urgență, mulțumiți că am scăpat de primul val de Covid 19, crezând că e și ultimul. Curtea Constituțională trecuse de partea poporului și declarase neconstituționale articolele din ordonanțele de urgență în baza cărora fuseseră amendați peste 300.000 de oameni care încălcaseră dispozițiile militare ale Guvernului Orban.

În acel context optimist, de mai 2020, APADOR-CH a făcut și un apel public la Guvern, pentru acordarea unei amnistii fiscale, exclusiv pentru cei amendați în baza prevederilor declarate neconstituționale, pe de-o parte pentru a nu mai pune oamenii pe drumuri, ca să-și conteste amenzile, pe de altă parte pentru descongestionarea instanțelor, care și așa erau supraaglomerate.

Guvernul nu a vrut să-și ceară scuze oamenilor, printr-o amnistie fiscală – în fond decizia CCR arăta că Guvernul greșise – dar s-au găsit atunci niște parlamentari dornici să repare situația. O inițiativă legislativă a parlamentarilor Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu și Cseke Attila a fost depusă la Senat, imediat după decizia CCR, și o lună mai târziu, în iunie 2020, era adoptată cu 90 de voturi pentru, unul împotrivă și 39 de abțineri. Ea anula toate procesele verbale de contravenție întocmite de poliție în starea de urgență (conform art.28 din OUG 1/1999 și OUG 34/2020 declarate neconstituționale) și cerea Ministerului de Finanțe să le dea banii înapoi celor care plătiseră deja amenzile.

Actul primea avize favorabile de la toate comitetele și comisiile: Consiliul legislativ, Consiliul Economic și Social (CES), Comisiile juridică și de buget finanțe din Senat. Până și punctul de vedere al Guvernului (încă Orban), desi atrăgea atenția că proiectul nu e chiar bine scris din punct de vedere al tehnicii legislative, lăsa la latitudinea Parlamentului adoptarea respectivei legi.

În iunie 2020 legea a fost trimisă la Camera Deputaților, cameră decizională. A primit și aici câteva avize favorabile, de la Comisiile de drepturile omului, de buget finanțe, de apărare și ordine publică. Apoi toată lumea s-a luat cu alegerile parlamentare din decembrie 2020, inițiatorii legii nu au mai prins locuri în noul Parlament, iar legea se prăfuiește și azi pe la comisiile din Camera Deputaților.

Prins cu mâna în buzunarul omului, Guvernul zice că nu poate să dea banii înapoi, că deja și-a făcut planuri cu ei

Un an jumate mai târziu, îl avem pe Superman la Guvern, pe Xena, prințesa războinică în Parlament, și în continuare nicio lege care să repare nedreptatea făcută celor 300.000 de amendați în starea de urgență.

În aprilie 2021, senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă (autointitulată prințesa războinică…) a depus tot la Senat o inițiativă legislativă denumită la fel cu cea care se împotmolise la Camera Deputaților: Propunere legislativă privind unele măsuri administrative și fiscale din starea de urgență.

În mai puține articole decât predecesorii ei, Șoșoacă cerea ca faptele contravenționale comise în starea de urgență să nu se mai sancționeze, procesele verbale emise conform art.28 din OUG 1/1999 și OUG 34/2020 să fie anulate, amenzile plătite să fie restituite, iar cele neplătite să fie anulate.

Consiliul legislatv și CES au fost singurele entități care au avizat favorabil noua propunere, atrăgând atenția că mai există o propunere similară, și propunând aceleași amendamente ca și în cazul primei inițiative: denumirea actului să fie schimbată și să se opereze mici modificări de tehnică legislativă care să facă actul mai clar.

De exemplu, în avizul Consiliului legislativ se cere ca legea să se refere doar la sancțiunile date în baza articolelor declarate neconstituționale, nu la toate faptele săvârșite în starea de urgență, cum era redactată inițiativa doamnei Șoșoacă.

În mod straniu, desi în esență proiectul Șoșoacă este similar cu cel depus în 2020 de Ponta, Tăriceanu și Cseke (care fusese unanim avizat favorabil), acesta primește avize negative pe linie de la Comisiile juridică, de buget finanțe și, culmea, chiar de la Comisia de drepturile omului din Senat.

Guvernul Superman nu mai lasă la latitudinea Parlamentului adoptarea acestei legi (cum făcuse predecesorul său) și emite răspicat aviz negativ. Motivul halucinant: restituirea amenzilor deja încasate ar dezechilibra bugetele locale care se bazează pe acești bani, iar inițiatoarea trebuia să indice și surse de finanțare pentru acoperirea deficitului astfel creat.

„… având în vedere că sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice pe durata stării de urgenţă (…) se făceau venit la bugetul local, (…) prevederile iniţiativei legislative în forma actuală au implicaţii directe asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale. În acelaşi timp, anularea tuturor proceselor verbale de contravenţie emise pe perioada stării de urgenţă atrage micşorarea veniturilor la bugetul local, cu implicaţii asupra bugetului general consolidat, acesta fiind deja aprobat prin Legea bugetului de stat. Din perspectiva impactului financiar-bugetar, considerăm că ar fi fost necesare precizări referitoare la identificarea eventualelor surse de finanţare pentru acoperirea deficitului de venituri (…)”

Cu alte cuvinte, Guvernul hoțul prins cu mâna în buzunarul victimei pretinde că nu poate să dea drumul la bani pentru că și-a făcut deja planul ce să cumpere cu ei.

Inițiatoarea votează împotriva propriei legi, iar Comisia de drepturile omului e de partea Guvernului

În ciuda acestor avize negative, în septembrie 2021 proiectul primește voturi pentru de la toți senatorii PNL, USR și UDMR, abțineri de la aproape toți senatorii PSD (cu excepția unuia) și voturi contra de la toți senatorii AUR. Culmea parlamentarismului de Dâmbovița, inclusiv senatoarea Șoșoacă votează contra inițiativei sale. Pas de mai înțelege ceva!

Proiectul nu întrunește deci voturi suficiente la Senat, dar ajunge la Camera Deputaților, unde s-a înpotmolit și proiectul Ponta-Tăriceanu-Cseke. Și aici primește aviz negativ de la Comisia de drepturile omului și de la Comisia de ordine publică, și așteaptă, pe 19 octombrie, avizul de la Comisia juridică.

Ce părere aveți, după tot ce s-a întâmplat până acum, va vota Parlamentul României o lege prin care să repare ilegalitățile făcute de Guvern la adresa cetățenilor? Sau se va mulțumi să constate că de banii ăia din amenzi, autoritățile locale au plantat cu simț de răspundere niște panseluțe supraevaluate, în timp ce oamenii vor continua să aglomereze instanțele ca să-și ceară banii înapoi?

Și după toate astea, se exersează retoric pe la televiziuni mirarea: oare de ce nu au oamenii încredere în clasa politică?!

UPDATE noiembrie 2022 – Camera Deputaților a respins proiectul de lege care ar fi anulat amenzile date ilegal în pandemie

Decizia CCR pe înțelesul tuturor

07/05/2020/in Buna guvernare, Comunicate, , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Ce a decis Curtea Constituţională cu privire la starea de urgenţă; Ce se întâmplă cu amenzile necontestate în termen; Poliția poate amenda în continuare; Ce trebuie să facă Parlamentul și Guvernul mai departe

În şedinţa din 6 mai 2020, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la sesizarea Avocatului Poporului privind două ordonanţe de urgenţă, respectiv OUG nr. 1/1999 şi OUG nr. 34/2020, care reglementează procedura instituirii stării de urgenţă şi a stării de asediu, precum şi amenzile ce se pot aplica pentru nerespectarea măsurilor stabilite pentru gestionarea stării de urgenţă/asediu.

Pe scurt, potrivit comunicatului emis, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, următoarele:

1 Starea de urgență este constituțională

Starea de urgenţă a fost instituită în mod constituţional. Nu se pune problema „anulării” ei. Curtea a stabilit că, în mod corect, în decretul prezidenţial au fost identificate şi indicate drepturile şi libertăţile al căror exerciţiu urma să fie restrâns.

Dar în decret au fost prevăzute şi unele măsuri concrete, care au constat în modificarea, completarea sau suspendarea unor dispoziţii legale. Aceste măsuri concrete au depăşit limita prevăzută de lege (OUG 1/1999) în care preşedintele putea acţiona. Parlamentul ar fi putut să sancţioneze depăşirea competenţelor legale de către preşedinte, însă nu a făcut-o.

(Vom primi mai multe clarificări despre această problemă reţinută de Curtea Constituţională, privind depăşirea parţială a competenţelor legale prin decretul prezidenţial, odată cu publicarea motivării deciziei CCR)

2Nu și amenzile date pentru nerespectarea ei

Toate amenzile aplicate pe durata stării de urgenţă pentru nerespectarea măsurilor stabilite pentru combaterea pandemiei nu au o bază constituţională (fie pentru că reglementarea este neclară – cazul art. 28 din OUG 1/1999 – fie pentru că prin ordonanță de urgență nu se pot restrânge drepturi şi libertăţi – cazul întregii OUG 34/2020). Aceasta înseamnă că nu au bază constituţională nici amenzile „mici” (cele aplicate în prima fază a stării de urgenţă) şi nici amenzile „mari” (cele aplicate după majorarea amenzilor, care a fost stabilită prin OUG nr. 34/2020).

Se mai pot da amenzi acum?

Decizia Curţii Constituţionale îşi produce efectele numai după publicarea ei în Monitorul Oficial, publicare care se va face, cel mai probabil, după încetarea stării de urgenţă, deci după 15 mai 2020.

Până la publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial, ea nu produce nici un efect, așadar se mai pot aplica amenzile stabilite prin ordonanţele care reglementează starea de urgenţă (cele majorate). Din punct de vedere practic, însă, aceste amenzi aplicate devin inutile, deoarece ele pot fi contestate la instanță şi vor fi anulate pe motiv că actul pe care s-au bazat a fost declarat neconstituţional (până la terminarea procesului din instanţă, decizia Curţii Constituţionale va fi publicată în Monitorul Oficial și va produce efecte pentru viitor, adică pentru toate procesele care se vor finaliza după publicarea ei).

Mai pot fi contestate amenzile?

Deci, Curtea Constituţională nu a anulat nicio amendă, dar în baza acestei decizii, fiecare persoană dintre cei amendaţi, dacă se mai află în termenul de contestaţie, de 15 zile de la primirea procesului-verbal prin care a fost amendată, poate contesta amenda în instanță şi va câştiga procesul. După opiniile mai multor jurişti, toţi cei amendaţi încă se mai află în termenul de contestație, care este suspendat până la încetarea stării de urgenţă, conform unei prevederi din decretele prezidenţiale prin care a fost instituită şi apoi prelungită starea de urgenţă.

Vezi cum se poate contesta amenda Covid 19

Amenzile pentru tulburarea ordinii publice rămân în vigoare

Aceasta nu înseamnă că faptele prin care se tulbură liniştea şi ordinea publică vor rămâne nesancţionate în urma declarării neconstituţionale a art. 28 din OUG 1/1999 şi a OUG 34/2020, deoarece pentru astfel de fapte (petreceri zgomotoase, săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare etc.) pot fi aplicate în continuare sancţiunile contravenţionale prevăzute de Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice

La fel și dosarele penale pentru răspândirea bolilor

De asemenea, cei care nu respectă măsurile de combatere a pandemiei şi cauzează infectarea altor persoane vor putea fi urmăriţi penal, pentru comiterea infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor. Dar, este de subliniat că şi în acest domeniu există o mare problemă: printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul a majorat pedepsele pentru această infracţiune şi a extins incriminarea cu privire la alte fapte. Şi în legătură cu acea ordonanţă de urgenţă există pericolul ca, dacă va fi atacată la Curtea Constituţională, să fie declarată neconstituţională (deoarece restrânge drepturi şi libertăţi şi încalcă un referendum naţional).

Ce trebuie să facă Parlamentul și Guvernul mai departe?

Dar, cât mai repede posibil, Parlamentul va trebui să reglementeze clar şi previzibil regimul stării de urgenţă, printr-o lege care să ţină cont de recenta decizie a Curţii Constituţionale. În prezent, ca urmare a acestei decizii, regimul stării de urgenţă poate fi considerat ca fiind unul haotic. Iar pandemia încă nu s-a terminat.

În acest context, APADOR-CH atrage atenţia asupra faptului că în cazul anunţatei „stări de alertă”, care, începând cu 15 mai 2020, ar putea să înlocuiască actuala stare de urgenţă, nu pot fi restrânse drepturi cetăţeneşti prin ordine de ministru, planuri de acţiune şi ale acte administrative cu caracter normativ inferioare legii. În măsura în care, în starea de alertă, se va dispune restrângerea de drepturi şi libertăţi prin alte acte normative decât prin lege, măsurile vor fi neconstituţionale, pentru că vor încălca art. 53 din Constituție.

Din acest motiv, APADOR-CH consideră că Guvernul ar fi trebuit să prezinte Parlamentului, până la această dată, un proiect de lege privind măsurile necesare pe durata stării de alertă pentru combaterea pandemiei, măsuri care presupun restrângeri de drepturi şi libertăţi. A mai rămas o săptămână până la încetarea stării de urgenţă şi până la posibilul debut al stării de alertă, dar un astfel de proiect de lege nu a fost trimis Parlamentului. Proiectul de lege, dacă există, ar trebui trimis chiar şi acum Parlamentului, pentru a evita crearea unei stări de incertitudine normativă, de genul celei create prin reglementarea deficitară a amenzilor din starea de urgenţă, relevată prin recenta decizie a Curţii Constituţionale.

Reamintim că, în urma acestei decizii a Curţii Constituţionale, APADOR-CH a solicitat adoptarea urgentă a unei măsuri de amnistie fiscală pentru cei amendaţi în baza textelor legale declarate neconstituţionale. Scopul amnistiei fiscale este de a evita supraaglomerarea instanțelor de judecată cu cele peste 300.000 de contestații ale celor amendaţi, contestaţii care vor avea succes în instanță.

În cazul în care această problemă nu va fi rezolvată pe plan intern, există riscul de supraaglomerare a CEDO, deoarece este foarte posibil ca cei peste 300.000 de amendaţi să se adreseze CEDO. Să nu uităm că, în urmă cu câţiva ani, din cauza nerezolvării pe plan intern a problemei restituirii proprietăților confiscate înainte de 1989, s-a ajuns la supraaglomerarea CEDO cu astfel de cause.

Se impune o amnistie fiscală pentru degrevarea instanțelor

06/05/2020/in Buna guvernare, Comunicate, , Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH cere Guvernului să dea o amnistie fiscală pentru toți cei amendați că nu au respectat măsurile dispuse în starea de urgență

APADOR-CH atrage atenţia că, prin decizia Curţii Constituţionale din 6 mai 2020, au fost declarate neconstituţionale art. 28 din OUG nr. 1/1999 și întreaga OUG nr. 34/2020, prin care au fost stabilite și apoi majorate amenzile ce se pot aplica pentru nerespectarea măsurilor stabilite pe durata stării de urgenţă.

Din acest motiv, se va ajunge la o supraaglomerare a instanţelor de judecată, cu contestaţii împotriva tuturor amenzilor aplicate pentru nerespectarea măsurilor stabilite în stare de urgenţă (și amenzile mai mici, aplicate înainte de majorea lor, și cele mai mari, de după majorarea cuantumului lor).

Numărul persoanelor amendate era de 300.859, la data de 2 mai 2020, potrivit declaraţiilor ministrului de interne. Ceea ce presupune că vor exista peste 300.000 de dosare pe rolul instanţelor de judecată, doar cu privire la contestarea acestor amenzi.

APADOR-CH consideră că este inutilă supraaglomerarea instanţelor cu contestaţii privind amenzile aplicate în baza unui act normativ declarat neconstituţional, deoarece soluţia ce va fi dispusă de instanţe va fi aceeaşi în toate cazurile, și cât se poate de previzibilă: admiterea contestaţiei și anularea amenzii aplicate.

De aceea, pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare ce ţin de administrarea justiţiei și pentru decongestionarea instanţelor de judecată (care, oricum, au foarte mult de lucru și fără aceste contestaţii), APADOR-CH solicită Guvernului să adopte o ordonanţă de urgență prin care să dispună amnistia fiscală pentru toți cei amendaţi pentru nerespectarea măsurilor dispuse pe durata stării de urgență.

O astfel de ordonanţă de urgență, prin care să se dispună amnistia fiscală, ar fi constituţională, deoarece vizează o situaţie care necesită o soluţie foarte rapidă și nu afectează (restrânge) drepturi și libertăţi, ci dimpotrivă repară efectele unui act neconstituţional, fără ca fiecare persoană amendată să mai fie obligată să iniţieze o procedură judiciară, pentru unii, destul de incomodă, iar pentru instanțe, de-a dreptul împovărătoare.

Această măsură de amnistie fiscală trebuie însoţită si de o prevedere care să se refere la cei care au achitat deja amenda, pentru evitarea unei situaţii discriminatorii între cei care au achitat amenda și cei care nu au achitat-o. Astfel, ar trebui prevăzut că persoanele care au achitat amenda au dreptul să opteze între restituirea sumei plătite și folosirea acestei sume achitate pentru plata altor datorii pe care le are la stat.

APADOR-CH consideră că este regretabilă această lipsă de profesionalism a autorităților, în gestionarea unei stări de urgentă, și solicită luarea de îndată a măsurilor reparatorii amintite (amnistia fiscală), fără a mai pune cetățenii pe drumuri, la instanțele de judecată.

În condiţii normale, APADOR-CH nu ar susţine amnistia fiscală, dar în faţa unei astfel de gafe a autorităţilor, amnistia fiscală pentru cei amendaţi pentru nerespectarea măsurilor stabilite în stare de urgenţă pare a fi singura măsură rezonabilă.

Răspunsul Ministerului Justiției la acest apel

Tag Archive for: amenzi covid 19

Posts

Ce a decis Curtea Constituţională cu privire la starea de urgenţă; Ce se întâmplă cu amenzile necontestate în termen; Poliția poate amenda în continuare; Ce trebuie să facă Parlamentul și Guvernul mai departe

1 Starea de urgență este constituțională

2Nu și amenzile date pentru nerespectarea ei

Se mai pot da amenzi acum?

Mai pot fi contestate amenzile?

Amenzile pentru tulburarea ordinii publice rămân în vigoare

La fel și dosarele penale pentru răspândirea bolilor

Ce trebuie să facă Parlamentul și Guvernul mai departe?