Consiliul Național de Integritate – Page 2

Posts

Analiza juridică CNI

10/09/2014/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

Analiză juridică Consiliul National de Integritate

– Organizare si funcționare –

Consiliul National de Integritate (CNI) este pentru Agenția Naționala de Integritate (ANI) o structura similara board-ului (consiliului director) pentru o asociație. Aceasta similitudine rezulta, in principal, din atribuțiile prevăzute de lege pentru CNI.

Legea care reglementează atât structura, cat si atribuțiile si funcționarea CNI este Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Aceasta lege a suferit mai multe modificări, cea mai recenta fiind cea adusa prin OUG 5/2013 (care a privit regimul salarizării personalului).

Astfel, capitolul IV din Legea 144/2007 are denumirea “Consiliul National de Integritate”, iar in articolele 34 – 40 din aceasta lege este reglementat, in principal, mecanismul de organizare si funcționare al CNI. Prevederi care interesează CNI pot fi găsite si in alte articole din Legea 144/2007 (de exemplu, in art. 26, art. 29).

De asemenea, activitatea CNI este reglementata si prin Regulamentul de organizare si funcționare a Consiliului National de Integritate, aprobat prin Hotărârea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI). Este de menționat ca, pe ordinea de zi a ședinței CNI din 15.04.2013, primul punct se refera la “actualizarea” (probabil, modificarea) acestui regulament.

Ce este CNI? Potrivit art. 34 din Legea 144/2007, CNI este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanenta.

Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publica in Monitorul oficial. Fiecare membru este, însă, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.

Componenta actuala a CNI poate fi caracterizata ca fiind stufoasa/numeroasa si politizata. Astfel, potrivit art. 35 al. 1 din Legea 144/2007, CNI este format din următorii membri:

cate un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat (in prezent, in Senat sunt 5 grupuri parlamentare: PSD-PC, PNL, PDL, UNPR, UDMR);
un membru desemnat de grupul minorităților naționale din Camera Deputaților;
un membru desemnat de Ministerul Justiției;
un membru desemnat de Ministerul Finanțelor Publice;
un membru desemnat de Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca UNCJR nu si-a desemnat un reprezentant);
un membru desemnat de Asociația Municipiilor din Romania
un membru desemnat de Asociația Orașelor din Romania
un membru desemnat de Asociația Comunelor din Romania
un membru desemnat de Agenție Naționala a Funcționarilor Publici, ca reprezentant al înalților funcționari publici;
un membru desemnat de Agenție Naționala a Funcționarilor Publici, ca reprezentant al funcționarilor publici;
un membru desemnat de comun acord de asociațiile magistraților, legal constituite (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca nu a fost desemnat un astfel de reprezentant);
un membru desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate in domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca locul reprezentantului societății civile este vacant de la data de 21.06.2012, ca urmare a demisiei lui Codru Vrabie);

In prezent, tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, conține 14 poziții, inclusiv locul vacant al reprezentatului societății civile. Deci, practic, in CNI activează 13 membri. Teoretic, prin ocuparea tuturor pozițiilor de membri, componenta CNI ar urca la 16 membri.

Numărul real al persoanelor implicate în structura CNI este, în realitate, dublu, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează si câte un supleant. Din examinarea proceselor-verbale de ședința ale CNI rezulta ca, de regula, atunci când lipsește membrul titular, se prezinta la ședința supleantul, potrivit art. 37 al. 4 din Legea 144/2007 (desigur, exista situații când lipsesc ambii).

Deci, practic, la aceasta data, in cadrul CNI activează 26 de persoane (membri si supleanți), iar, prin ocuparea tuturor pozițiilor prevăzute de lege, numărul total al acestor persoane poate urca la 32 (16×2).

Cine poate fi membru CNI? Art. 35/1 din Legea 144/2007 prevede ca poate fi numita in funcția de membru al Consiliului National de Integritate persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

este cetățean roman;
are capacitate deplina de exercițiu;
are studii superioare atestate in condițiile legii;
nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informații înainte de anul 1990;
nu a fost si nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informații;
nu s-a constatat in mod definitiv ca s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, in conflict de interese sau ca ar fi existat diferențe semnificative mai mari de 10.000 de euro intre venituri si cheltuieli;
nu a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care nu a intervenit reabilitarea
nu are cazier fiscal;
este apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea funcției.

Dovada ca persoana respectiva nu a fost si nici nu este agent sau colaborator al serviciilor de informații se face pe baza declarației pe propria răspundere, autentificată de un notar public (art. 35/1 al. 2 din Legea 144/2007).

Alegerea si revocarea președintelui CNI . Potrivit art. 36 din Legea 144/2007, președintele CNI este ales dintre membrii acestuia, prin votul a cel puțin 1/2 plus unu dintre membrii CNI. Votul este secret. Termenul in care CNI trebuie sa-si aleagă un președinte este de 5 zile de la data ședinței de constituire a CNI.

Tot in art. 36 din Legea 144/2007, se mai prevede ca președintele CNI poate fi revocat daca se afla într-unul dintre următoarele cazuri:

– a încălcat Constituția

– a încălcat vreo lege (redactarea textului art. 36, care conține sintagma “a încălcat Constituția si legile țării,” nu poate fi interpretata in sensul ca președintele CNI poate fi revocat numai după ce a încălcat si Constituția si toate legile tarii; încălcarea Constituției sau a unei legi este suficientă pentru revocare)

– a executat cu rea-credință atribuțiile ce îi revin prin funcția deținută.

Revocarea poate fi dispusa prin votul a cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor CNI. Votul este secret.

Se observa ca revocarea președintelui se poate dispune mai greu decât alegerea sa. Revocarea presupune votul a 2/3 din membri, deși alegerea s-a făcut cu votul a ½+1 din membri.

Mandatul membrilor CNIDurata mandatului unui membru CNI este de 4 ani. Mandatul poate înceta, mai înainte de cei 4 ani, in următoarele cazuri:

– prin demisie

– in caz de deces

– prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale si cazul in care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI in cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).

Cheltuielile de deplasare ale membrilor CNIArt. 29 al. 4 din Legea 144/2007 prevede ca ANI suporta, pentru membrii CNI, in limitele bugetului aprobat, cheltuielile de deplasare de la domiciliu, in cazul în care domiciliul acestora se afla in alta localitate decât municipiul București, precum si celelalte cheltuieli necesare efectuării deplasărilor in tara si in străinătate, in interesul realizării obiectivelor.

Indemnizația de ședință a membrilor CNIDe asemenea, art. 29 al 5 din Legea 144/2007 prevede ca membrii CNI au dreptul la o indemnizație de ședință de 1% din venitul salarial brut al președintelui ANI.

Obligații suplimentare ale membrilor CNIPotrivit art. 39 din Legea 144/2007, membrii CNI au obligația ca, in exercitarea atribuțiilor ce le revin:

– sa se abțină de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor lor politice privind activitatea CNI sau a ANI (actuala redactare a textului art. 39 interzice exprimarea/manifestarea convingerilor politice doar in legătura cu activitatea CNI sau ANI, fără a interzice exprimarea/manifestarea de convingeri politice care nu au legătură cu ANI sau CNI; o explicație a caracterului permisiv al textului privind exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor politice ar consta in numărul mare de politicieni prezenți in structura CNI);

– sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia ii este aplicabil același regim juridic ca si partidelor politice.

La aceste obligații se mai adaugă si cele din normele de conduita stabilite prin art. 17 – 20 din Regulament pentru membrii CNI.

In aceste norme de conduita, este definit conflictul de interese specific activității din cadrul CNI ca fiind situația in care unul din membrii acestuia are sau ar putea avea un interes personal de natură patrimoniala sau nepatrimoniala, care influențează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 144/2007, sau care ar putea aduce atingere independentei operaționale a ANI (art. 17 al. 1 din Regulament).

In normele de conduita este definita si o alta forma a conflictului de interese ca fiind situația in care efectele unui act sau fapt juridic, încheiat sau efectuat de un membru al CNI, creează un conflict de interese, iar acel membru al CNI maschează actul sau faptul juridic, ori efectele acestora, printr-un interpus, pentru ascunderea conflictului de interese (art. 17 al. 3 din Regulament).

De asemenea, normele de conduita conțin si definiția interesului personal (la care se refera definitivă “conflictului de interese specific activității din cadrul CNI”) ca fiind orice avantaj material sau de alta natura, urmărit ori obținut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea reputației, a influentei, a facilitaților, a relațiilor si a informațiilor la care membrii Consiliului au acces in virtutea profesiei, ocupației ori afilierii personale (art. 17 al. 2 din Regulament).

Normele de conduita mai prevăd si obligația membrilor CNI de a nu accepta, direct sau indirect, niciun fel de cadouri sau alte avantaje, patrimoniale sau nepatrimoniale, care ar putea influenta sau fi percepute ca influențând exercitarea atribuțiilor ori performanta îndeplinirii îndatoririlor asumate in cadrul CNI (art. 18 din Regulament).

Art. 19 din Regulament prevede obligația membrilor CNI de a depune la secretariatul CNI o declarație scrisa privind existenta unui conflict de interese, in maximum 3 zile de la data la care membrul CNI ia cunoștința despre intervenirea situației de conflict de interese, declarație care se aduce la cunoștință publica de îndată.

Pe toata durata existentei conflictului de interese, membrii CNI aflați in aceasta situație sunt obligați sa se abțină de la dezbaterea ori luarea oricărei decizii, cu caracter normativ sau individual. Mandatul membrilor CNI aflați in conflict de interese este exercitat de membrii supleanți corespunzători, pana la încetarea conflictului de interese (art. 19 al. 2 din Regulament).

Atribuțiile CNI sunt cele prevăzute in art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:

propune Senatului numirea și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;
constată suspendarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a președintelui, a vicepreședintelui sau a unui inspector de integritate al Agenției atrage suspendarea de drept din funcția pe care acesta o deține).
aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare și funcționare ale Consiliului și comisiilor Consiliului, precum și norme interne de conduită;
aprobă, prin hotărâre, regulamentul de desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI, precum si întreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componența comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor și soluționarea contestațiilor);
analizează, informările și rapoartele trimestriale pe care le prezintă președintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informări/rapoarte si mai des, de câte ori considera necesar;
formulează recomandări referitoare la strategia și activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților;
înaintează Senatului, anual și ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;
îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
analizează raportul anual de audit al activității ANI. Potrivit art. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmește în primele 3 luni ale anului și cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:

modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale;
organizarea eficientă a ANI;
comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităților de către conducerea ANI;
necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI

Ședințele CNIȘedințele CNI sunt publice (art. 38 al. 1 din Legea 144/2007). Legea nu prevede nicio excepție de la caracterul public al ședințelor.

CNI trebuie sa se întrunească in ședință cel puțin 1 ședință pe luna, precum si ori de câte ori este necesar (art. 40 al. 1 din Legea 144/2007).

CNI este convocat de președintele sau. De asemenea, poate fi convocat de ¼ din membrii săi (art. 40 al. 2 din Legea 144/2007).

Cvorumul de ședință este de 2/3 din numărul membrilor CNI, iar hotărârile se adopta cu votul majorității simple (1/2+1) a membrilor prezenți (art. 40 al. 3 din Legea 144/2007).

Secretariatul CNI este asigurat de personal desemnat din cadrul ANI (art. 40 al. 4 din Legea 144/2007).

În art. 4 – 13 din Regulament se fac detalieri cu privire la convocarea si desfășurarea ședințelor CNI.

Astfel, convocarea ședințelor CNI se face prin telefon, fax sau posta electronica, la adresele comunicate in fisa de corespondenta de către membrii CNI (formularul fisei de corespondenta este prevăzut in anexa la Regulament). Termenele de convocare a ședințelor sunt:

a) cu cel puțin 7 zile lucrătoare înaintea datei de desfășurare a ședințelor ordinare;

b) cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea datei ședințelor extraordinare;

c) cu cel puțin 24 de ore înaintea ședințelor convocate pentru situații excepționale.

Este de remarcat ca in Regulament se face o diferențiere discutabila intre ședințele care nu au caracter ordinar: ședințe extraordinare si ședințe excepționale, deși in lege sunt prevăzute doar 2 categorii de ședințe: ordinare (cel puțin 1 data pe luna) si extraordinare (ori de câte ori este necesar).

Ședințele CNI sunt conduse de către președinte, iar în lipsa acestuia de către un președinte de ședință ales la începutul ședinței, cu votul majorității celor prezenți.

Președintele verifica existenta cvorumului (art. 10 al. 2 din Regulament).

Situația cvorumului se consemnează într-un proces-verbal de prezenta, întocmit la începutul fiecărei ședințe, care se semnează de toți membrii prezenți. In cazul lipsei cvorumului, președintele CNI poate decide amânarea ședinței cu cel mult 15 zile calendaristice (art. 8 al. 2 si 3 din Regulament).

Potrivit art. 9 din Regulament, dezbaterea subiectelor de pe ordinea de zi trebuie sa respecte următoarea ordine:

a) aprobarea si semnarea procesului-verbal al ședinței anterioare, precedate de îndreptarea eventualelor erori de consemnare;

b) aprobarea ordinii de zi;

c) dezbaterea subiectelor a căror soluționare se face prin adoptare de hotărâri;

d) dezbaterea subiectelor a căror soluționare se face prin adoptare de recomandări;

e) realizarea informărilor asupra activităților curente;

f) dezbaterea subiectelor care nu au documentație anexa la mapa de ședință;

g) dezbaterea subiectelor introduse prin suplimentarea ordinii de zi;

h) dezbaterea solicitărilor tehnice ale secretariatului CNI.

Nu poate fi înscris pe ordinea de zi nici un subiect care necesita adoptarea de hotărâre sau de recomandare fără existenta unui proiect in formă scrisa (art. 9 al. 2 din Regulament).

In cazul in care, in urma dezbaterilor din cadrul unei ședințe, se considera ca nu se poate lua o decizie cu privire la un subiect de pe ordinea de zi, acesta se reia in ședința imediat următoare. Amânarea adoptării unei decizii nu se poate face decât o singură data (art. 12 din Regulament).

Dezbaterile din cadrul ședințelor CNI si adoptarea deciziilor se consemnează in procesul-verbal al ședinței, care se întocmește de secretariatul CNI. Dezbaterile se înregistrează pe suport magnetic sau electronic, iar in baza înregistrării se întocmesc stenogramele ședințelor CNI.

Procesul-verbal al ședinței va cuprinde, in mod obligatoriu, potrivit art. 11 al. 2 din Regulament:

-subiectele discutate de pe ordinea de zi

-punctele de vedere exprimate de către membrii CNI si participanții invitați

-deciziile adoptate

-numărul de voturi acordat pentru fiecare decizie adoptata in parte.

Procesele-verbale si deciziile adoptate, hotărâri si/sau recomandări, se semnează de către președintele de ședință.

Comisia de evaluare din cadrul CNI răspunde la întrebarea cine verifica integritatea celor care verifica integritatea, cu alate cuvinte, cine verifica integritatea persoanelor din structura ANI (președinte, vicepreședinte, restul personalului)

Potrivit art. 38¹din Legea 144/2007, activitatea de evaluare a averii, a intereselor și a incompatibilităților pentru președintele și vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul acesteia se face, în condițiile acestei legi, de către o comisie de evaluare din cadrul CNI, alcătuită din 5 membri.

Cei 5 membri ai comisiei de evaluare sunt desemnați de CNI, la propunerea președintelui CNI.

Aceeași comisie de evaluare din cadrul CNI are, pe lângă atribuțiile cu privire la integritate, si atribuții de evaluare a capacității manageriale a funcțiilor ANI. Evaluarea se face pe baza raportului anual de audit extern independent dispus de Senat (art. 26 al. 2 si 3 din Legea 144/2007). In urma acestui audit, comisia de evaluare poate propune CNI eliberarea din funcție a președintelui si/sau vicepreședintelui ANI, pentru incapacitate manageriala. Daca CNI apreciază ca se impune eliberarea din funcție pentru incapacitate manageriala, va trimite aceasta propunere Senatului, care va dispune (art. 25 lit. b si art. 26 al. 1 din Legea 144/2007).

Detalii privind funcționarea comisei de evaluare se găsesc in art. 14 – 16 din Regulamentul de organizare si funcționare a CNI. Printre altele, in regulament se prevede:

Comisia de evaluare lucrează în prezența a cel puțin trei membri si ia decizii cu majoritatea membrilor săi, asigurând evaluarea averii, a intereselor și a incompatibilităților pentru președintele și vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul acesteia, precum și evaluarea capacității manageriale a funcțiilor ANI.
CNI desemnează si 3 membri supleanți ai comisiei de evaluare, care participă cu drepturi depline la ședințe, în absența membrului comisiei de evaluare pe care îl înlocuiește.
Comisia de evaluare poate audia experți și persoane implicate ori interesate în cauzele cu care este sesizată.
Mandatul comisiei de evaluare este de un an, cu posibilitatea reînnoirii.
Comisia de evaluare poate fi revocată prin hotărârea CNI, dacă acesta constată îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor prevăzute de lege si de regulament.
Comisia de evaluare informează CNI cu privire la rezultatele activității de verificare a personalului ANI, prin proces-verbal de constatare. CNI soluționează cauza și comunică hotărârea adoptată, președintelui ANI, pentru punerea în aplicare.
In scopul evaluării capacității manageriale a funcțiilor ANI, comisia de evaluare se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de: Senatul României, de CNI, de președintele ori de vicepreședintele ANI.
Comisia de evaluare analizează evoluția indicatorilor manageriali, îndeplinirea obiectivelor de management ale președintelui ANI, modalitatea de implementare a strategiei anuale și, după caz, a concluziilor rapoartelor de audit extern independent
Comisia de evaluare prezintă CNI un raport motivat privind capacitatea managerială. Președintele CNI înaintează Senatului acest raport si li trimite, spre cunoștința, președintelui și a vicepreședintelui ANI.
In situația în care comisia de evaluare constată incapacitatea managerială, președintele CNI convoacă o ședință extraordinară a CNI. Hotărârile sau recomandările CNI adoptate în această ședință extraordinară se comunică Senatului României și ANI (reamintim ca, potrivit art. art. 25 lit. b si art. 26 al. 1 din Legea 144/2007, CNI poate propune Senatului revocarea din funcție a președintelui si/sau vicepreședintelui CNI, in caz de incapacitate managerială).

Actele CNIIn art. 40 al .3 din Legea 144/2007 se prevede ca, CNI adopta hotărâri cu votul majorității simple a membrilor prezenți. In Regulamentul de organizare si funcționare a CNI se prevede ca acesta adopta si recomandări. Adoptarea de recomandări rezulta din atribuțiile legale ale CNI, printre care se numără si formularea de recomandări, in anumite situații (art. 38 al. 2 lit. f din Legea 144/2007).

Potrivit art. 2 din Regulament, CNI adopta hotărâri privind:

-alegerea președintelui CNI

-delegarea unor însărcinări către membrii CNI

-regulamentul de organizare si funcționare a CNI

-regulamentul de organizare si funcționare a comisiilor CNI

-normele interne de conduita

-regulamentul cuprinzând metodologia elaborării proiectelor de hotărâri si de recomandări ale CNI

-regulamentul de desfășurare a ședințelor CNI

-regulamentele de concurs sau de examen pentru selectarea președintelui, a vicepreședintelui si a personalului ANI

-propunerea de numire a președintelui si a vicepreședintelui ANI, in baza rezultatelor concursului sau examenului

-constatarea suspendării din funcție a președintelui sau a vicepreședintelui ANI

-propunerea revocării din funcție a președintelui si a vicepreședintelui ANI

-revocarea președintelui CNI

-obiectivele de management elaborate si asumate de președintele ANI (președintele ANI trebuie sa le prezinte plenului CNI, în termen de 30 de zile de la depunerea jurământului in fata plenului Senatului)

-componenta comisiei de evaluare din cadrul CNI

-constatarea neîndeplinirii atribuțiilor de către un membru al CNI, prin absenta nemotivata la trei ședințe consecutive sau la oricare șase ședințe ale CNI in cursul unui an

-aprobarea strategiei întocmita de președintele ANI, privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilităților de către ANI

-orice alte atribuții stabilite prin lege sau orice alte însărcinări stabilite prin Regulament

Potrivit art. 3 din Regulament, CNI adopta recomandări privind:

-strategia si activitatea ANI privind evaluarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilităților

-modificările legislative privind prevenirea si verificarea conflictelor de interese si a incompatibilităților, respectiv privind controlul averilor, in baza sesizărilor venite din partea președintelui ANI

-masurile si acțiunile necesare pentru creșterea eficientei activității ANI, in baza informărilor trimestriale din partea președintelui ANI sau in baza concluziilor rapoartelor anuale de audit extern independent

-practicile si procedurile administrative pentru aplicarea legislației privind domeniile conflictelor de interese, incompatibilităților si declarării averilor, precum si a prevederilor din alte acte normative aflate în strânsă legătură cu aceste domenii

-strategia privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilităților de către ANI

f) orice alte atribuții stabilite prin lege sau orice alte însărcinări stabilite prin Regulament.

Registrele CNI.Potrivit art. 21 din Regulament, Secretariatul CNI întocmește si păstrează la zi cel puțin 6 registre de documente, după cum urmează:

a) Registrul pentru evidenta hotărârilor CNI

b) Registrul pentru evidenta recomandărilor CNI

c) Registrul pentru evidenta sesizărilor privind personalul ANI

d) Registrul proceselor-verbale

e) Arhiva înregistrărilor magnetice si electronice

f) Registrul de corespondenta a CNI

De asemenea, la CNI pot fi întocmite si păstrate si alte arhive de informații si date, potrivit legii (art. 21 al.1 lit. g din Regulament). Spre exemplu, potrivit art. 22 din Regulament, comunicările dintre CNI si alte entități publice sau private trebuie sa fie si arhivate, prin grija secretariatului CNI. Arhiva comunicărilor este distincta de registrul de corespondenta (in care doar se înregistrează comunicările).

Transparenta in activitatea CNI.In Regulamentul de organizare si funcționare a CNI, exista o prevedere importanta in articolul final, art. 26, in sensul ca hotărârile, recomandările, procesele-verbale si alte informații care, potrivit legii, sunt de interes public, se publica pe pagina de internet a ANI, la secțiunea „CNI”, in termen de 3 zile de la adoptare. Este o prevedere care elimina orice echivoc in legătură cu publicarea documentelor de interes public provenite de la CNI.

Aventura numirii unui reprezentant în Consiliul Național de Integritate

10/09/2014/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Citește și:

Ce cred oamenii că e CNI: între „habar n-am” și „încă o instituție care taie frunză la câini”

Pro și contra CNI

Ce este CNI și cum propunem noi să fie

Pentru că la începutul anului am derulat un proiect în care ne-am propus să vedem ce este și ce ar trebui să fie Consiliul Național de Integritate, și deoarece concluziile acelui proiect au sugerat că societatea civilă are nevoie de un reprezentant în CNI, am decis să continuăm demersurile până când vom avea și un „oengist” în CNI.

Cum i-am ales pe ai noștri

Zis și făcut. Ne-am adunat la aceeași masă mai multe organizații neguvernamentale și am pus la punct etapele desemnării unora dintre noi: un membru titular și un supleant. În urma discuțiilor au fost desemnați Ciprian Ciucu și Elena Calistru. Doi „oengiști” cu ștate vechi și dornici să se implice în monitorizarea integrității aleșilor și de la nivel instituțional de stat.

Speram că prin acest demers să provocăm și din partea celorlalte organisme asociative care-și desemnează reprezentanți în CNI niște reacții transparente: cum își aleg reprezentanții, pe ce criterii, să provocăm o dezbatere publică în care societatea să vadă cine sunt oamenii trimiși în CNI, ce realizări profesionale îi recomandă ca să fie acolo și, de ce nu, cum stau ei înșiși cu integritatea?

Cum se întâmplă adesea, însă, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu aia din parlament. Am fost luați prin surprindere de anunțul abrupt al Parlamentului (în 29 septembrie s-a publicat pe site-ul Senatului un anunț în care 13 octombrie era prevăzut ca termen limită de depunere a candidaturilor pentru CNI), care a cerut, practic de pe o săptămână pe alta, ca toată lumea (partide, asociații profesionale sau ministere) să-și desemneze trimișii în CNI, prin depunerea unor dosare stufoase.

Nu mai era timp de dezbateri, așadar. Ciprian și Elena au fost nevoiți să alerge la propriu timp de două zile ca să facă rost de unele hârtii de-a dreptul hilare, dată fiind vârsta lor. De exemplu, o dovadă că nu au făcut poliție politică înainte de 1989. Unul avea 4 ani la revoluție, iar celălalt abia prinsese câțiva ani cu cravata roșie de pionier. O declarație pe proprie răspundere ar fi fost suficientă, dar mecanismul birocratic trebuia hrănit cu hârtii oficiale.

Cum i-au desemnat alții pe ai lor

În același timp, ca să provocăm totuși o dezbatere publică, am făcut solicitări oficiale către toate partidele și structurile asociative care trebuia să-și desemneze membri în CNI. Nu ne-au răspuns decât Asociatia municipiilor și Ministerul de Finanțe.

Primul răspuns a fost semnat de Tudor Pendiuc (primar ce avea să fie arestat a doua zi după ce ne expediase răspunsul) și conținea un alt nume controversat – Robert Negoiță – propus ca membru titular în CNI. Un primar ce avea să fie arestat pentru corupție propunea în Consiliul Național de Integritate un alt primar, asupra integrității căruia planează multe semne de întrebare.

După cum aveam să vedem în Comisia Juridică a Senatului, semnele de întrebare erau și la propriu și la figurat.

Răspunsul de la Ministerul de Finanțe ne-a arătat ceea ce bănuiam deja: că nicio instituție nu are un set de reguli și niște criterii după care își alege reprezentanții în diversele consilii naționale. Cel mai adesea sunt trimiși acolo diverși indivizi, pe singurul criteriu: „să avem și noi un om al nostru”.

De altfel o altă corespondență purtată de data asta chiar cu Comisia Juridică a Senatului ne-a arătat, negru pe alb, că nu există acest set de criterii de desemnare pentru simplul motiv că „legea nu prevede”. Integritatea e discutabilă și e lăsată la latitudinea șefilor de partide, ministere sau asociații.

Cum au fost validați candidații în Comisia Juridică a Senatului

Dacă nu era de ajuns maniera total netransparentă și „pe genunchi” în care se făcuse anunțul și desemnarea candidaților, însăși procesul de validare din Comisia Juridică a Senatului avea să așeze bomboana de pe coliva desemnării noilor membri ai CNI.

Numele candidaților au fost ținute secrete până în ziua audierii din comisie. În ciuda demersurilor noastre și ale presei, care au cerut transparență, chiar și convocarea la audieri în comisie s-a făcut prin SMS cu o zi înainte. Iar ziua întâlnirii a fost amânată de veo două ori, tot prin SMS.

Validarea însăși a fost o procedură golită de orice sens, în condițiile în care, pe repede înainte, într-o jumătate de oră, cei 20 de candidați au fost „audiați” fiind puși să-și spună la microfon numele, vârsta, meseria și dacă „îndeplinesc condițiile legale să facă parte din CNI”. Evident, toți le îndeplineau, deși la începutul ședinței secretariatul comisiei atrăsese atenția că dosarele unora nu erau complete, că în cazul unor candidați acestea nu conțineau altceva decât CV-ul respectivilor.

Cu toate astea s-a atras atenția că exact candidații societății civile, care făcuseră toate eforturile ca să-și depună dosarele complete, nu aveau și copii după buletine. Somați să le depună pe loc, altfel aveau să nu fie validați în acea ședință, candidații s-au văzut nevoiți să le atragă atenția senatorilor asupra absurdului situației: buletinele nu puteau fi xeroxate, deoarece fuseseră lăsate la poarta Senatului. Unde nu ai voie să intri decât pe bază de invitație scrisă și cu buletin. Cu zâmbete jenate, până la urmă s-a decis că buletinele vor fi scanate la poartă și trimise comisiei în timpul ședinței.

Merită amintit și faptul că pentru susținerea candidaților noștri la comisie a trebuit să facem o întreagă procedură birocratică, în urma căreia am avut voie să asistăm la o ședință a comisiei care, prin lege, este publică. Chiar înainte de începerea ședinței din Comisia Juridică am cerut (noi și presa) să vedem lista cu candidați. Am primit-o după insistențe, deși ar fi fost normal ca ea să figureze deja pe site, împreună cu CV-urile candidaților. Altfel nu puteam decât să speculăm asupra integrității acestora.

Senatorii se declară surprinși de graba alegerii noului CNI

La câteva zile după ședința de validare din comisie, candidații au primit din nou un SMS care îi anunța, la ora 14.00, că peste două ore Senatul se întrunea în plen ca să-i numească. Nimeni nu se aștepta la graba asta, pentru că validarea candidaților nu fusese finalizată în cazul tuturor celor de pe listă. Semnele de întrebare în cazul unor candidați încă figurau, dar părea că altele erau urgențele. MCV-ul venea în țară și trebuia să i se arate că avem integritatea … integră. Sau cel puțin că mimăm bine și avem un Consiliu Național de Integritate.

Așa că punctul privind numirea noilor membri ai CNI și ordinul de constituire au fost puse pe ordinea de zi a Senatului cu nici două ore înainte, fapt pentru care mai mult de jumătate dintre candidați nu au putut ajunge în plen.

Chiar și noi, susținătorii, am parcurs o cursă cu obstacole ca să putem participa ca spectatori. Un circ întreg s-a petrecut și în Senat, unde liberalii și democrații s-au făcut că nu picep de ce atâta grabă să-i voteze pe niște oameni despre care nici ei nu știau mare lucru (deși de data asta lista și CV-urile candidaților figurau pe site-ul Senatului), darmite publicul.

După numărarea candidaților, precum steagurile lui Pristanda, și după negocierile de rigoare, între liderii grupurilor parlamentare, pe care le puteți vedea în filmul de mai jos, a avut loc în sfârșit și votul propriu zis. Secret și individual. Dar pe alocuri destul de revanșard – cum a fost în cazul fostei președinte a CNI, Cyntia Curt, reprezentanta PDL – încât să iasă senatorii la prezidiu și să spună cu năduf de ce nu au votat anumiți candidați.

În final, târâș grăbiș, România s-a ales cu un CNI nou (compus din 9 membri titulari și 9 supleanți) în care societatea civilă are și ea un titular și un supleant. A doua zi urmau să se vadă cu reprezentanții Comisiei Europene ca să dea asigurări despre buna credință a României în privința luptei pentru integritate. Și această întâlnire a fost anunțată, cum altfel, prin SMS, pentru a fi, numai câteva ore după, anulată tot prin SMS. Între timp își dăduse demisia din proaspătul CNI reprezentantul Asociației Județelor, dezvăluit în presă că avea probleme de integritate …

Asta a fost experiența noastră cu desemnarea unor membri în CNI. Am învățat din ea că numirea unor oameni într-un mecanism de altfel destul de important nu ține nici de integritate, nici de competență, ci doar de oportunitate și pe alocuri chiar de iuțeală de picior. Este numit cine se nimerește, validat cine se află mai aproape de sediul Senatului sau cine fuge mai repede, ca să fie prezent la ședință, și în final votat cine are ochi frumoși și place senatorilor.

Am mai aflat că procedura de stabilire a candidaților este complet netransparentă și că însăși validarea lor este ținută departe de ochii publicului. Nu neapărat pentru că cineva ar vrea să ascundă ceva, ci în virtutea unor mecanisme împământenite în timp, necontestate de nimeni, combinate pe alocuri cu incompetență.

Dar avem patru ani la dispoziție să schimbăm ceva, prin reprezentanții societății civile în CNI.

Epilog neașteptat

La prima ședință a noului CNI, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președinte. Relatarea și filmul evenimentului – aici.

Ce a urmat

CNI sub președinția societății civile – ziua 1: Se caută un președinte integru pentru ANI

Modificări legislative ce pot facilita accesul societății civile în organisme importante ale statului

Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

Se caută un șef integru pentru ANI – ce condiții trebuie să îndeplinească

Calendarul concursului pentru șefia ANI

Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, ales președinte al noului Consiliu Național de Integritate

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

10/09/2014/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Național de Integritate (CNI) este pentru Agenția Națională de Integritate (ANI) o structură oarecum similară consiliului director pentru o asociație.

Înființarea și funcționarea CNI este reglementată de Legea 144/2007, precum și prin Regulamentul de organizare si funcționare a Consiliului National de Integritate, aprobat în 2011 și actualizat în 2013 (regulamentul este postat pe site-ul CNI).

Așadar, conform acestor acte normative, CNI este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă.

Membrii CNI, numiți de către Senat, sunt reprezentanți ai grupurilor parlamentare din Senat (PSD-PC, PNL, PDL, UNPR, UDMR); un reprezentant al grupul minorităților naționale din Camera Deputaților; membri ai Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice; reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Municipiilor, Asociației Orașelor, Asociației Comunelor, Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, un reprezentant al asociațiilor magistraților și un membru desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar.

În prezent, tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, conține 14 poziții, inclusiv locul vacant al reprezentatului societății civile (rezultat ca urmare a demisiei lui Codru Vrabie la 21.06.212). Practic în CNI activează 13 membri. Teoretic, prin ocuparea tuturor pozițiilor de membri, componența CNI ar urca la 16 membri. Numărul real al persoanelor implicate în structura CNI este, în realitate, dublu, deoarece, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează și câte un supleant, care poate participa la ședințe în locul reprezentantului titular.

Cine poate fi membru CNI

Membru al Consiliului Național de Integritate poate fi orice cetățean român care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are studii superioare, nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informații înainte de 1990, nu a fost și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informații, nu s-a constatat în mod definitiv că s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, în conflict de interese sau că ar fi existat diferențe semnificative mai mari de 10.000 de euro între veniturile și cheltuielile acestuia, nu a fost condamnat pentru infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea, nu are cazier fiscal și este apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției.

Alegerea președintelui CNI se face prin votul secret a jumătate plus unu dintre membrii CNI, iar destituirea acestuia necesită votul a două treimi dintre membri. Dacă a încălcat Constituția, legile țării sau și-a exercitat atribuțiile cu rea credință.

Mandatul membrilor CNI este de patru ani, dar poate înceta și înainte prin deces, demisie sau revocare de către Senat.

Cu cât sunt plătiți membrii CNI și ce obligații au

Indemnizația de ședință a membrilor CNI este de 1% din venitul salarial brut al președintelui Agenției Naționale de Integritate, respectiv 87 de lei/ședință, cu mențiunea că de regulă ședințele sunt lunare.

Obligațiile membrilor CNI sunt stabilite de Legea 144/2007 și de regulamentul de funcționare:

– să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor lor politice privind activitatea CNI sau a ANI;

– să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație politică.

– să nu se afle în conflict de interese, adică să nu aibă un interes personal de natură patrimonială sau nepatrimonială, care influențează sau ar putea aduce atingere independentei operaționale a ANI;

– să nu aibă un interes personal, adică orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea reputației, a influenței, a relațiilor și a informațiilor la care membrii CNI au acces;

– să nu accepte direct sau indirect cadouri sau avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale care le-ar putea influența exercitarea atribuțiilor;

Ce face CNI

În ședințele CNI, care sunt publice și se desfășoară cel puțin o dată pe lună, atribuțiile Consiliului sunt:

– propune Senatului numirea și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;

– aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale CNI și ale comisiilor CNI, precum și norme interne de conduită;

– aprobă regulamentul de desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;

– analizează raportul anual de audit și rapoartele trimestriale pe care le prezintă președintele ANI și formulează recomandări referitoare la strategia și activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților;

– înaintează Senatului, anual și ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;

Cine-i controlează pe cei care verifică integritatea aleșilor

Comisia de evaluare din cadrul CNI răspunde la întrebarea cine verifică integritatea celor care verifică integritatea, cu alte cuvinte, această comisie verifică integritatea persoanelor din structura ANI (președinte, vicepreședinte, restul personalului). Comisia CNI este compusă din 5 membri, desemnați la propunerea președintelui CNI, și verifică averea, interesele și incompatibilitățile președintelui, vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul Agenției.

Comisia mai evaluează și capacitatea managerială a șefilor ANI, pe baza raportului anual de audit extern independent. În urma acestui audit comisia poate propune eliberarea din funcție a președintelui/vicepreședintelui ANI, iar CNI poate trimite la Senat această propunere.

Mandatul acestei comisii de evaluare este de un an, ea se poate autosesiza sau poate acționa la sesizarea Senatului, a CNI sau chiar a președintelui/vicepreședintelui ANI.

Aventura numirii unui reprezentant în CNI

Aventura numirii unui reprezentant în Consiliul Național de Integritate – proiect derulat în 2014, începând cu sprijinirea a doi reprezentanți din societatea civilă, urmărirea procesului de desemnare și votare în Parlament, și încheiat cu victoria neașteptată a desemnării reprezentantului societății civile ca președinte CNI – povestea cu poze și video aici.

Citește analiza juridică completă a CNI, elaborată de avocatul Dan Mihai

Citește raportul de monitorizare a activității CNI pe perioada proiectului

* Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Ce este CNI și cum propunem noi să fie

29/09/2013/in Buna guvernare /by APADOR-CH

Proiectul de monitorizare și analiză a activității Consiliului Național de Integritate (CNI), pe care APADOR-CH l-a derulat în ultimele trei luni, s-a încheiat cu un set de recomandări pentru îmbunătățirea activității CNI. Considerăm că rolul CNI în prezent este unul mai degrabă decorativ și că ar fi nevoie de o amendare a legislației astfel încât activitatea celor două entități care veghează la integritatea politicienilor să fie deopotrivă mai transparentă și mai eficientă. În contextul politic actual, în care mulți aleși locali se declară nemulțumiți de activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și fac presiuni asupra parlamentarilor să modifice legile ce vizează conflictele de interese, considerăm că este binevenită și o discuție publică despre modul în care funcționează CNI și relația acestuia cu ANI. Vă propunem, așadar, să citiți setul de analize pe care APADOR-CH le-a făcut în cadrul proiectului, părerile pro și contra CNI ale unora dintre cei implicați în aceste două entități și vă așteptăm cu comentarii pe marginea propunerilor de modificare a legii, pe care le puteți citi mai jos:

[button color=”red”]RECOMANDĂRI PRIVIND CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE (C.N.I.) [/button] [typography font=”Cantarell” size=”24″ size_format=”px”]Modificări legislative[/typography]

Există două mari direcții ce ar putea fi urmate prin modificările legislative:

[highlight]A) Menținerea CNI[/highlight] și adoptarea unor modificări legislative care să contureze mai clar rolul, independența și eficiența CNI

[highlight]B) Desființarea CNI,[/highlight] urmând ca ANI să funcționeze ca o autoritate adminstrativă autonomă fără „tutore”, la fel ca și celelalte autorități adminstrative autonome. Această direcție are mai mult un caracter teoretic, având în vedere, în principal, astfel cum a rezultat și din interviuri, raportul MCV, dar își are susținătorii ei și, din acest motiv, nu a fost omisă din cuprinsul prezentelor recomăndari. Nu poate fi exclusă ab initio posibilitatea ca ANI să fie reglementată ca o autoritate adminstrativă autonomă suficient de puternică pentru a putea funcționa în bune condiții și singură, fără „pavăza” CNI. Principalul argument poate fi acela că alte autorități adminstrative autonome nu sunt însoțite și de o „pavăză” de genul CNI și nici nu a fost exprimată vreo solicitare ca aceste autorități să fie însoțite de o entitate de genul CNI. Desigur, în cazul în care este urmată direcția de desființare a CNI, rămân fără obiect recomandările prezentate în cele ce urmează.

Așadar, :

[toggle title_open=”Modificări legislative cu menținerea CNI” title_closed=”Modificări legislative cu menținerea CNI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

-a) Reglementarea organizarii si functionarii CNI printr-o lege noua, separata de “legea ANI” (Legea 144/2007). Avantajul relglementarii CNI printr-o lege separata este, in primul rand, de natura practica: s-ar putea opera corectiile necesare privind activitatea CNI fara a mai fi nevoie de a se pune in discutie modificarea “legii ANI”(Legea 144/2007). In prezent, exista o mare retinere, atat in cadrul ANI, cat si al unor membri CNI si al unor experti intervievati, cu privire la orice initiativa care ar conduce la rediscutarea in Parlament, sub orice aspect, a Legii 144/2007. Aceasta deoarece, odata intrat in Parlament un proiect de modificare, chiar in bine, a Legii 144/2007, ar exista riscul ca Parlamentul sa adopte in final modificari “rele” ale Legii 144/2007 prin care sa fie redusa sau ingreunata activitatea ANI. Un astfel de risc nu este de neglijat, existand precedente care pot justifica aceasta temere.

-b) Modificarea actualei Legi 144/2007 privind ANI (lege care cuprinde si reglementarea privind CNI).

Indiferent de modalitatea [-a) sau b)-] in care vor avea loc modificarile legislative pe directia mentinerii CNI si adoptarii unor dispozitii care sa contureze mai clar rolul, independenta si eficienta CNI, acestea ar putea sa se refere la :

a- Introducerea unui nou caz de incetare a mandatului de membru CNI, si anume: revocarea reprezentantului de catre entitatea care l-a desemnat. In sens juridic, orice raport care presupune reprezentarea unei persoane (fizie sau juridice) este insotit si de dreptul celui reprezentat de a revoca mandatul reprezentantului. Cel care reprezinta nu actioneaza in nume propriu, ci in numele si pe seama celui reprezentat.

b- Introducerea unei prevederi prin care se suspenda de drept orice control efectuat de ANI cu privire la un membru CNI pe durata exercitarii acestui mandat. Prevederea se completeaza cu una in sensul ca dupa incetarea mandatului, persoana respectiva va putea fi verificata si cu privire la perioada in care controlul a fast suspendat. Se elimina astfel posibililtatea, cel putin teoretica, ca ANI sa efectueza presiuni, prin inititerea cotroalelor, asupra membrilor CNI

Varianta: se mentine posibilitatea verificarii de catre ANI a membrilor CNI, in cursul mandatului acestora, dar verificarea unui membru se va efectua numai dupa incuviintarea acesteia de catre CNI (de exemplu, cu votul majoritatii simple a celor prezenti la sedinta). In cazul in care CNI nu incuviinteaza verificarea, ea se va putea efectua numai dupa incetarea mandatului respectivului membru si va putea privi si perioada mandatului. Si prin aceasta varainta de recomandare se acorda o garantie in plus membrilor CNI impotriva unor posibile presiuni reprezentate de verificarile la care pot fi supsui chiar de catre entitatea pe care ei (CNI) o controleaza, cel putin, prin comisia de evaluare (care e constituita din membri CNI).

c- Revenirea la cunatumul indemnizatiei de sedinta de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (870 lei), asa cum era inainte de anul 2010, in loc de 1% din respectivul venit (87 lei), asa cum este in prezent. Actuala indemnizatie nu e deloc motivanta si transforma, practic, activitatea din cadrul CNI in voluntariat. Exista un cerc vicios care ar trebui intrerupt: unele opinii sunt in sensul ca inactivitatea/ineficienta/invizibilitatea CNI nu justifica o indemnizatia mai mare decit cea actuala, iar alte opinii sunt in sensul ca pentru o indemnizatie cu un cuantum asa scazut, nici nu se poate astepta la mai multa implicare a membrilor CNI. O solutie rezonabila ar fi revenirea la situatia de dinaintea “feberi taierilor de venituri” din anul 2010, febra care nu s-a manifestat doar la nivelul CNI.

Varianta: in cursul discutiilor a rezultat si varianta ca, indiferent de cuantumul indemnizatiei, aceasta sa fie suportata din veniturile entitatii care-si desemeaza reprezentantul.

d- Transformarea CNI intr-un organism cu activitate permanenta si cu personalitate juridica. Un organism cu activitate permanenta, care nu se intalneste doar ocazional (lunar) va functiona mai coerent si mai eficient. Un organism cu personalitate juridica poate dispune de propriile resurse/alocari financiare, deci si de o independenta mai mare. Totusi, aceasta transformare a CNI necesita o dezbatere ceva mai complexa privind rolul acestuia, intrucat activitatea permanenta presupune si exercitarea unor atributii mai largi si specifice unei activitati cu caracter permanent (zilnic).

e- Reducerea componentei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care sa indeplineasca si urmatoarele conditii:

– sa nu fie desemnati de politicieni (parlamentari/gruprui parlamentare)

– sa aiba o pregatire de specialtate: juridica, economico/financiara, manageriala

Prin aceste modificari structurale s-ar ajunge la o formula mai supla, mai ferita de ingerintele politice si mai profesionista. Componenta redusa ar putea functiona si in cazul in care CNI ramane organism cu activitate nepermanenta si fara persoanlitate juridica.

f- Introducerea unei noi atributii a CNI, constand in dreptul CNI de a dispune un audit pe partea operationala a activitatii ANI. In prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI. Auditul extern e doar pe management si, practic, e doar un control finanaciar privind cheltuirea banului public, fara a acoperi partea operationala. In acest context, ar fi necesara o definire mai clara a principiului independentei operationale a ANI, astfel cum este formulat in art. 15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană.”

Sintgama “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosita in textul legal citat mai sus are un caracter foarte general si permite o interpretare extensiva, care face, parctic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizeaza entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde incepe si unde inceteaza, in practica, principiul independentei operationale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, in conditiile in care si legea este neclara sub acest aspect. Este posibil ca afirmatiile din interviuri privind rolul “decorativ” al CNI sa aiba sorgintea in aceasta neclaritate privind continutul si limitele principiului indendentei operationale, neclaritate care se extinde si cu privire la entiatea care verifica, practic, respectarea acestor limite.

[/toggle] [toggle title_open=”Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a CNI” title_closed=”Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a CNI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

a- Introducerea in Regulament a unei prevederi in sensul ca minuta sedintei CNI se publica in ziua in care are loc sedinta, iar procesul-verbal se publica in maximum 3 zile de la data sedintei

b- Introducerea in Regulament a unei prevederi in sensul ca procesul-verbal de sedinta se poate semna si prin folsoirea semnaturii electronice. Aceasta prevedere trebuie insotita si de demersurile practice necesare pentru ca semnatura electronica sa fie operationala pentru membrii CNI

c- Introducerea in Regulament a unor prevederi prin care sa se asigure respectarea termenelor legale (de 10 zile- regula sau de maximum 30 zile – exceptia) in care trebuie raspuns la cerererile de informatii formulate in temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. In prezent, intrucat sedintele au o periodicitate lunara, iar procesul-verbal de la o sedinta este semnat abia in sedinta urmatoare, raspunsul la o cerere trimisa in temeiul Legii 544/2001 poate intirzia cu mult peste 10 zile/30 zile, pe urmatorul traseu : cererea de informatii trimisa CNI va trebui sa astepte prima sedinta a CNI in care va fi luata in dezbatere, iar procesul-verbal in care se ia masura cu privire la cererea de informatii este semnat abia la sedinta urmatoare, deci dupa inca o luna. O solutie pentru rezolvarea in termenul legal a cererilor intemeiate pe Legea 544/2001 ar fi introducerea semnaturii electronice pentru membrii CNI.

[/toggle] [toggle title_open=”Aplicarea eficientă a reglementărilor în vigoare privind CNI” title_closed=”Aplicarea eficientă a reglementărilor în vigoare privind CNI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]

a- CNI are printre atributiile prevazute in actuala lege si aceea de a formula recomandari referitoare la strategia si activitatea ANI. In cazul in care aceste recomandari nu sunt respectate de ANI, CNI poate propune Senatului revocarea conducerii ANI. In acest sens, recomandarile CNI, a caror trasatura dominanta este larghetea, generalitatea, ar putea avea un caracter mai concret, mai aplicat, ceea ce ar permite si urmarirea mai atenta/serioasa a modului in care aceste recomandari sunt sau nu respectate in activitatea ANI. Iar, in caz de nerespectare, ar fi necesara mai multa hotarare pentru impunerea respectarii recomandarilor, inclusiv prin propunerea de revocare adresata Seantului.

b- CNI poate solicita Senatului un alt raport anual de audit extern independent al activitatii ANI (art. 26 al. 3 din Legea 144/2007), raport distinct de raportul anual de audit finantat de ANI (art. 32 din Legea 144/2007). Pina in prezent, nu au existat astfel de demersuri din partea CNI.

c- Senatul a dat dovada de pasivitate totala: nu a dispus niciodata un raport de audit, desi avea dreptul, potrivit art. 26 al. 3 din Legea 144/2007. De asemenea, desi a primit rapoartele cu privire la activitatea ANI si CNI, dupa ce acestea au fost inaintate comisiilor de specialitate (in principal Comisiei juridice), ele nu au fost niciodată analizate. Senatul ar trebui sa-si ia in serios si sa-si exercite atributiile de verificare prevazute de Legea 144/2007.

[/toggle]

Așteptăm completările voastre pentru eficientizarea activității CNI.

Ce cred oamenii că e CNI: între „habar n-am” și „încă o instituție care taie frunză la câini”

20/09/2013/in Articole, /by APADOR-CH

La întrebările unui scurt sondaj despre Consiliul Național de Integritate, realizat pe pagina de Facebook și pe blogul APADOR-CH, și vizualizat de cel puțin 1000 de ori, au răspuns doar 31 de oameni. Cel mai probabil, acest nivel scăzut al ratei de răspuns indică lipsa de interes și de cunoștințe a publicului larg față de instituțiile statului. Foarte probabil este că o mare parte dintre acei 31 care au răspuns sunt persoane familiarizate deja cu instituțiile cu atribuții privind integritatea.

Sondajul nu are pretenția de acuratețe sociologică, a fost făcut doar ca o consultare populară în social media și folosit ca un teasing pentru public în timpul proiectului privind monitorizarea CNI. Răspunsurile obținute cu această ocazie, însă, ne-au confirmat în mare măsură așteptările: CNI nu are notorietate în rândul cetățenilor, iar rolul lui, chiar și pentru cei care au auzit de el, e destul de incert. Pe scurt rezultatele au arătat că deși 22 dintre cei 31 de respondenți au auzit despre CNI, cei mai mulți dintre ei nu știu exact cu ce se ocupă instituția, ce rol are și dacă reușește să și-l îndeplinească. Câțiva dintre cei care au încercat totuși un răspuns au fost destul de aproape de realitate.

O adunătură de reprezentanți ai partidelor politice care apără fărădelegile ANI și susțin șantajul politic

După ce 22 dintre respondenți au afirmat că au auzit de CNI, întrebările „Ce este CNI?” și „Ce rol are CNI?” au fost mai greu de elucidat. În afară de „nu știu” sau „habar n-am”, câteva răspunsuri au fost: „un organism de control”, „un alt organism de monitorizare”, „îndeamnă la respectarea principiului moral al dreptății honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere” (adică: a trăi în mod onest, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce i se cuvine), „colegiul care supervizează activitatea ANI”, „o interfață politică pe criterii de reprezentativitate”, „o adunătură de reprezentanți ai partidelor politice care apără fărădelegile ANI și susțin șantajul politic”, „niște bugetari care taie frunză la câini” și doar două răspunsuri care au explicat că CNI este o instituție formată din reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, ai unor ministere și asociații profesionale, fără personalitate juridică, numită și controlată de Senatul României.

Verifică aleșii de inadvertențe între declarațiile de avere și portofele

Rolul CNI este văzut de cei care au răspuns la întrebări în general ca o interfață politică între Parlament și ANI, deoarece „pentru sporirea autonomiei ANI aceasta nu este pusă direct sub controlul unei comisii parlamentare, așa cum sunt alte autorități administrative autonome” – spune unul dintre respondenți. Dar au existat și răspunsuri precum: „verifică activitatea ANI”, „să ne prezinte fața reală a funcționarilor publici, mai ales cei de la vârful instituțiilor statului”, „să angajeze niște bugetari în plus”, „atrage atenția asupra existenței unor incompatibilități în cazul unei persoane care aspiră la sau exercită o funcție publică”, „verifică aleșii de inadvertențe între declarațiile de avere și portofele”, „veghează la independența și activitatea corectă a Agenției Naționale de Integritate”, „controlul activității ANI”, „să încaseze indemnizaiile de ședință”, „să poată primi salarii niște tolomaci care nu ar fi în stare să se angajeze în altă parte”.

La întrebarea „credeți că CNI își îndeplinește rolul”, jumătate au răspuns „nu știu”, mai puțin de o treime sunt de părere că nu își îndeplinește rolul, iar mai putin de o cincime consideră că da, și-l îndeplinește. Vom reveni în zilele următoare cu mai multe informații despre ce este CNI, ce ar trebui să fie și ce propune societatea civilă pentru o funcționare eficientă a acestei instituții.

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie

15/09/2013/in Finalizate /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

APADOR-CH a derulat în 2013 proiectului “Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?” în care a monitorizat timp de câteva luni activitatea CNI, a analizat legislația în baza căreia funcționează instituția și a formulat o serie de propuneri de modificare a legii pentru îmbunătățirea activității.

Proiectul și-a propus să contribuie la creșterea nivelului de informare cu privire la activitatea CNI și facilitarea unui dialog între ONG-uri în vederea armonizării perspectivelor privind rolul reprezentantului societății civile în CNI.

Citește raportul de monitorizare

În timpul proiectului, ca urmare a monitorizării derulate de APADOR-CH asupra activității CNI, s-au desprins următoarele concluzii majore cu privire la activitatea CNI:

Accesul publicului larg este liber la ședințele CNI
Ședințele se desfășoară periodic cu respectarea cerințelor legale
Ședințele funcționează în special ca sesiuni de informare, în perioada de monitorizare nu a fost adoptată vreo decizie, hotărâre sau recomandare
Pe site sunt anunțate ședințele în timp util dar procesele verbale ale ședințelor apar cu întârzieri semnificative
O altă deficiență privind informarea cu celeritate a publicului, provenită tot din faptul că CNI este un organism nepermanent, este faptul că răspunsurile la cererile de informații de interes public sunt formulate și expediate solicitantului doar după ce sunt discutate în plen deși cel puțin unele dintre răspunsuri se referă la date concrete pe care secretariatul agenției le-ar putea furniza rapid.
Senatul nu a cerut niciun audit independent asupra activității ANI și CNI
CNI adopta fără completări rapoartele ANI
Din 2008 CNI a analizat doar 4 sesizări împotriva personalului ANI și nu a găsit nicio încălcare a regimului juridic al incompatibilităților și nici diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate de către persoanele evaluate.

Citește și recomandările APADOR-CH de modificare a legislației ANI-CNI

Pro și contra CNI

10/09/2013/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Național de Integritate văzut de principalii stakeholderi

Foști membri

Codru Vrabie, reprezentant al societății civile în CNI (2010 – 2012)

„În practică CNI este sub tutela ANI și nu invers”

CNI a fost înființat cu scopul explicit de a fi un tampon între ANI și Senat, pentru a proteja independența operațională a ANI de influența directă a grupurilor politice din Senat. În practică, însă, CNI este sub tutela ANI și nu invers.

Problema ține de:

lipsa de interes a membrilor CNI, care fac doar act de prezență, nu vor să piardă timpul și nu vor să se complice. Unii folosesc funcția din CNI doar ca pe o trambulină pentru obținerea unor funcții superioare;
lipsa stimulentului financiar pentru membrii CNI (indemnizația de ședință e 1% din salariul brut al președintelui ANI);
practica ANI de a verifica membrii CNI aflați în funcție (cam o treime din membrii CNI sunt verificati de ANI; permanent, 3 din cei 5 membri din comisia de evaluare a activității ANI sunt în verificare);
lipsa independenței financiare: CNI nu are personalitate juridică, deci nu are buget propriu, iar membrii săi sunt plătiți din bugetul ANI;
lipsa caracterului permanent al activității CNI. Pentru a exercita o supraveghere managerială efectivă a ANI, CNI ar trebui să aibă activitate permanentă. Întrunirea în ședințe lunare nu este eficientă.

Recomandă modificarea structurii sau desființarea CNI

CNI ar fi trebui să aibă în componență și un reprezentant al mediului de afaceri, întrucât conflictele de interese distorsionează mediul de afaceri din punct de vedere al competitivității.
Procesul-verbal al ședinței CNI se publică doar după ce e semnat în următoarea ședință CNI (deci, cu întârziere de cel puțin o lună). Întârzierea este prea mare și crează următoarea problemă: este posibil ca la următoarea ședință CNI să nu participe aceiași membri care au participat la ședința CNI din urmă cu o lună. Ar fi de preferat ca procesul-verbal să se publice în cel mult 3 zile de la data ședinței, doar sub semnătura președintelui CNI.
CNI nu a reușit să determine ANI să facă public „Manualul de proceduri adminstrative”, care a fost clasificat de ANI ca „secret de serviciu”. Acest manual conține normele de procedură care trebuie urmate de ANI atunci când verifică o persoană și ar trebui să fie cunoscute și de cel verificat.
Procedura de repartizare pe lucrători a cauzelor de competența ANI este clasificată și nu se poate verifica dacă se aplică sau nu o procedură de repartizare aleatorie.
Ar fi utilă o modificare a legii prin care CNI să fie înlocuit cu un consiliu cu personalitate juridică și activitate permanentă, având o componentă mai restransă (5-7 membri, plus un secretariat propriu, din 3 persoane). Membrii ar trebui să aibă și anumite calificări: management, resurse umane, comunicare, legislație, afaceri.

Alte variante ar fi:

renunțarea la conceptul de tampon al CNI și transformarea sa într-un consiliu de administrație;
transformarea CNI în comisie/subcomisie parlamentară, cu activitate permanentă, pe lângă Senat (în genul comisiei de supraveghere a activității SRI);
renunțarea pur și simplu la CNI.

Actuali membri

Membru din actuala structură a CNI (a solicitat protejarea identității)

Membrii CNI trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli

Membrii CNI nu trebuie să aibă nicio problemă privind integritatea și trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli. De aceea nu trebuie să se teamă de nicun control din partea ANI, chiar dacă acest control se efectuează în timpul exercitării mandatului.

Legislația privind ANI și CNI nu ar trebui schimbată atâta vreme cât de la Comisia Europenă vin doar aprecieri pozitive la adresa activității ANI și CNI.

Nu recomandă modificarea legislației CNI pentru că rezultatul din Parlament ar putea îngreuna activitatea

Modificarea legislației privind ANI și CNI prezintă un mare și real risc: în Parlament poate ajunge un proiect de modificare a legii generos și chiar util, dar, odată ajuns în Parlament, proiectul poate fi modificat și transformat în ceva diametral opus față de ceea ce s-a dorit prin inițierea modificărilor. Astfel că există riscul ca actuala legislație să fie ciuntită și să se ajungă la îngreunarea activității ANI. Există precedente în sensul în care un proiect de lege a fost modificat în Parlament și a fost transformat în opusul celui trimis Parlamentului. De aceea, în prezent, ar trebui evitată orice inițiativă de modificare a Legii 144/2007, inițiativă care ar da ocazia politicienilor (parlamentarilor) să introducă unele prevederi prin care se restrânge sau se îngreunează activitatea ANI.

2. Membru din actuala structură a CNI (a solicitat protejarea identitatii)

ANI mai are nevoie de CNI

Componenta CNI este corespunzatoare, nu sunt prea multi membri. Practic, acum sunt 13 din totalul posibil de 16, pentru că nu și-au desemnat reprezentanți în CNI toate entitățile. Prin componenta CNI stabilită de lege s-a dorit o reprezentare cât mai largă și echilibrată. Este regretabil că asociațiile magistraților nu și-au desemnat reprezentant în CNI și că, în prezent, nici societatea civilă nu mai este reprezentantă.

Rolul CNI s-a schimbat. La început, preocuparea CNI a fost de a asigura „nașterea” ANI. CNI s-a ocupat, în prima perioadă, cu întocmirea de regulamente, organizarea de concursuri, redactarea de subiecte, stabilirea de bibliografii, pentru ca ANI să aibă personal calificat și să poată să înceapă să funcționeze. Acum, CNI are un rol de supreveghere și de pavăză pentru ANI. CNI nu e un consiliu de adminstrație, poate fi asemănat mai mult cu ceea ce este CSM pentru sistemul judiciar.

ANI mai are nevoie de CNI, chiar dacă CNI ar putea fi privit și ca un tutore. CNI sprijină în continuare ANI, iar Comisia Europeană a apreciat pozitiv actuala stare de lucruri, care presupune și existența CNI.

Ideea unui CNI mai profesionalizat, mai mic și permanent ar putea să aibă probleme de acceptare, în primul rând din cauza MCV, care apreciază pozitiv actuala stare de lucruri în materia integrității. Asta însemna că structura, atribuțiile și componența actuale nu ar putea fi modificate fără a se primi reacții negative în cadrul MCV.

S-ar recomanda suspendarea verificărilor membrilor CNI pe perioada mandatului și o creștere a indemnizațiie de ședință

Actuala legislație prevede pentru CNI suficiente pârghii de control cu privire la activitatea ANI, mai puțin activitatea operativă, care nu trebuie să se afle sub controlul CNI. Rapoartele ANI și cele de audit sunt verificate de CNI. Dacă există probleme, CNI poate interveni, potrivit atribuțiilor legale.
Pe durata mandatului, membrii CNI pot fi verificați de ANI. Ar fi de principiu bine o suspendare a verificărilor pe perioada mandatului, urmând ca după încetarea mandatului, membrii CNI să poată fi verificați de ANI și cu privire la perioada în care a operat suspendarea. Ar dispărea complet ideea de presiune la adresa membrilor CNI.
O soluție pentru ca semnarea proceselor-verbale să nu întârzie circa o lună ar fi introducerea semnăturii electronice.
Actuala indemnizație de ședință, redusă la 1% din venitul salarial brut al directorului ANI, indemnizație care este de circa 70 lei, reduce serios motivația, intrucât au fost situații în care nu s-au putut acoperi nici cheltuieleile de deplasare cu această sumă. Înainte de modificarea legii din 2010, procentul era de 10% și era mai echitabil.

Președintele ANI – Horia Georgescu

Funcționarea ANI și CNI pot reprezenta modele și pentru alte țări

CNI este o structură necesară, care funcționează corespunzător. De altfel, o recentă evaluare a Comisei Europene a constatat că nu există probleme privind organizarea și funcționarea ANI și CNI, care pot reprezenta modele și pentru alte țări. CNI are componență și atribuții corespunzătoare.

CNI nu este supradimensionat, întrucât trebuie să aibă un caracter cât mai larg de reprezentativitate. În CNI sunt reprezentate categoriile celor verificați de ANI, iar această reprezentare este necesară și utilă. CNI are și rolul de a feri ANI de intervenția directă a politicienilor, întrucat, potrivit legii, ANI dă explicații CNI, iar nu direct politicienilor. În lipsa CNI, politicienii ar putea interveni direct în activitatea ANI.

Periodicitatea prevăzută de lege pentru rapoartele pe care presedintele ANI trebuie să le prezinte CNI (trimestrial) este corespunzatoare și nu este necesar ca rapoartele trimestriale să fie înlocuite de un singur raport, anual. CNI nu are posibilitatea legală de a interveni în activitatea operativă a ANI și nu va trebui să aibă niciodată această posibilitate.

Nu recomandă modificarea actualei organizări și găsește suspectă preocuparea ONG-urilor pentru asta

Orice inițiativă de modificare a Legii 144/2007, chiar și în cazul în care ar fi vorba numai de modificarea unor articole care se referă strict la CNI, nu este binevenită deoarece asta ar permite parlamentarilor să introducă și alte modificări ale acestei legi, prin care să se restringă/împiedice funcționarea normală a ANI. Actualul cadru legislativ permite o bună funcționare a ANI și nu trebuie modificat.

Este inoportună și chiar suspectă orice inițiativă a ong-urilor prin care s-ar putea ajunge la propuneri de modificare a Legii 144/2007 și consideră că preocuparea ong-urilor în acestă materie ar trebui să constea în extinderea noțiunii/categoriilor de conflicte de interese.

Membri ai societății civile

Georgiana Iorgulescu, director executiv Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

CNI este o pavăză pentru a masca faptul că ANI e stat în stat

CNI nu poate supraveghea activitățile operative ale ANI și este, practic, o pavăză pentru a masca faptul că ANI este stat în stat.

În CNI nu ar trebui să fie reprezentanți ai grupurilor parlamentare, dacă prin CNI se dorește protejarea îndependenței ANI de influența grupurilor politice.

Actualele atribuții ale CNI nu dau putere efectivă consiliului. Au importanță reală doar atribuțiile privind prounerea de numire în funcții la ANI, în rest atribuțiile nu dau putere reală CNI, un exemplu fiind atribuțiile privind analizarea rapoartelor prezentate CNI. Analiza nu e urmată și de altceva.

Membrii CNI pot fi supuși presiunilor ANI, prin inițierea de către ANI a unor controale sub pretextul verificării unor posibile conflicte de interese în care s-ar afla membrii CNI sau, ca în cazul Codru Vrabie, prin întocmirea de dosare penale.

Manualul de proceduri administrative a fost secretizat de ANI, or aceste proceduri, care trebuie să conțina și drepturile celor supuși verificării, ar trebui să fie publice, să fie accesibile tuturor, tot așa cum și codul de procedură penală și codul de procedură civilă sunt publice și accesibile tuturor. CNI nu poate face nimic pentru a corecta acest exces de secretizare din partea ANI, pentru că s-ar considera ca posibilă interferență în activitatea operativă, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența reală a CNI și a „puterilor” sale.

Recomandă restrângerea structurii CNI

CNI ar trebui să aibă o componență mult mai restrânsă, vreo 5 membri, nu contează de unde sunt, putem să zicem de unde să nu fie (desemnați de grupuri politice). Dar ei trebuie să aibă niște calificări.
CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea președintelui ANI. Auditul extern e doar pe management și, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operațională. Nu există în prezent și un audit operațional, iar CNI ar trebui să poată dispune un audit pe partea operațională a activității ANI.

Laura Stefan, expert anti-corupție, membru Expert Forum

CNI nu trebuie să aibă nici cea mai mică inteferență cu activitatea operativă a ANI

CNI ar putea lipsi ca structură, dar nu trebuie uitat că a fost impus pentru înființarea și menținerea ANI de către factorii politici, deoarece CNI îi reprezintă pe cei controlați.

Dacă CNI nu dispare, atunci trebuie să rămână așa cum e și pe componență, și pe atribuții. Foarte puține lucruri pot fi ajustate și e vorba de acele atribuții care ar putea să interfereze cu activitatea operativă a ANI. CNI nu trebuie să aibă nici cea mai mică inteferență cu activitatea operativă a ANI.

Cei care lucrează la CNI trebuie să fie curați ca lacrima, deasupra oricăror bănuieli. De aceea, ei nu ar trebui să se teamă de niciun control pe care li l-ar face ANI în timpul mandatului de membru CNI. Este normal și nu constituie un factor de presiune ca ANI să verifice membrii CNI în timpul exercitării mandatului.

Nu recomandă modificarea legislației, ci introducerea criteriilor de competență pentru desemnarea membrilor

Ar fi bine să fie introdus și un criteriu de competență la desemnarea membrilor CNI, în sensul că persoanele care sunt desemante de instituții și apoi votate de Senat să fie doar dintre cele care au o pregătire de specialitate: juridică, economică sau managerială.

Raport de monitorizare a activității CNI

10/09/2013/in Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

Perioada de monitorizare: iunie-august 2013

Prezentul raport este întocmit de către APADOR-CH în cadrul proiectului “Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?”. Raportul își propune să contribuie la creșterea nivelului de informare cu privire la activitatea CNI și facilitarea unui dialog între ONG-uri în vederea armonizării perspectivelor privind rolul reprezentantului societății civile în CNI.

Monitorizarea s-a desfășurat în perioada iunie-august 2013 și a inclus următoarele activități :
1) Participarea la ședințele publice
2) Monitorizare site
3) Monitorizare presă
4) Adresarea de cereri de informații de interes public

Raportul descrie metodologia folosită pentru fiecare din activitățile sus-menționate și rezultatele acestor activități. La finalul raportului sunt prezentate principalele concluzii ale acestei analize.

Monitorizare ședințe CNIMetodologie
Monitorizarea ședințelor CNI s-a desfășurat pe parcursului lunilor iunie, iulie și august ale anului 2013. În această perioadă un reprezentant APADOR-CH a participat la ședințele CNI și a consemnat observațiile făcute în cadrul acelor întâlniri.
În perioada premergătoare monitorizării propriu-zise a fost testată transparența consiliului din punctul de vedere al posibilității cetățenilor de a participa la ședințe. Astfel, un voluntar al APADOR-CH s-a prezentat în data de 25 mai la sediul CNI și a cerut să participe la ședința convocată pentru acea data prin anunțul publicat pe pagina de internet a ANI în secțiunea CNI. După verificarea identității voluntarului acesta a fost invitat să ia loc într-un spațiu special amenajat în sala de ședințe pentru cei care doresc să asiste la ședințele consiliului. Participarea publicului la ședințele CNI este, așadar liberă.
Prin participarea la ședințele CNI s-a urmărit respectarea art. 4-13 din

Regulamentul de organizare al CNI

Rezultate
În perioada monitorizată au fost programate și derulate trei ședințe ale consiliului în datele de: 14 iunie, 8 iulie și 30 august. Periodicitatea ședințelor așa cum este ea prevăzută de art. 40 alin 1 din Legea nr. 144/2007 – o dată pe lună – a fost respectată. Anunțurile privind convocarea consiliului au fost publicate în timp util în secțiunea dedicată consiliului de pe pagina agenției. De altfel, data următoarei ședințe este discutată și stabilită de comun acord de membrii consiliului la finalul fiecărei ședințe în așa fel încât să fie asigurat cvorumul. În perioada de monitorizare nu au existat ședințe extraordinare sau convocate în urma unor situații excepționale. Tot la finalul fiecărei ședințe se stabilește de principiu ordinea de zi a ședinței viitoare, ordine de zi care se aprobă apoi prin vot fie în forma propusă fie cu modificări dacă este cazul.

Ședințele sunt conduse de regulă de președintele consiliului. În absența lui (în perioada monitorizată a existat o astfel de situație cauzată de o întârziere de mai puțin de jumătate de oră) ședințele sunt conduse de unul dintre membrii CNI desemnat ad-hoc de consiliu.

În cele trei ședințe desfășurate pe parcursul perioadei de monitorizare consiliul nu a adoptat vreo decizie, hotărâre sau recomandare. Astfel, ședințele au fost mai degrabă sesiuni de informare cu privire la activitatea agenției și la evoluții interne sau europene ale reglementărilor și/sau evaluărilor privind mecanismele anticorupției. De altfel, pe tot parcursul anului 2013 CNI a adoptat doar patru hotărâri, trei dintre ele având ca obiect regulamente interne ale consiliului și una având ca obiect strategia consiliului. Procesele verbale ale ședințelor sunt întocmite de secretariatul ANI, verificate și semnate de membrii consiliului la începutul ședinței următoare.

Președintele agenției a participat la toate ședințele care au avut loc în perioada de monitorizare. Atât el cât și toți membrii consiliului au avut posibilitatea să-și exprime punctele de vedere în mod liber în cadrul tuturor ședințelor monitorizate.

Monitorizare site

Metodologie.
In cadrul acestui proiect APADOR-CH a monitorizat site-ul ANI, secțiunea CNI http://www.integritate.eu/home.aspx. Pe parcursul a trei luni, in zilele de luni, miercuri si vineri un membru APADOR-CH a accesat pagina de web ANI si secțiunea CNI de pe aceasta. S-a urmărit cu precădere publicarea în termenul legal a următorilor itemi precum și conținutul acestora:
a. convocatoare ședințe
b. procese verbale ședințe
c. rapoarte de activitate
d. hotărâri și recomandări

Rezultate
În perioada de monitorizare nu s-a publicat nicio hotărâre sau recomandare și nici un raport de activitate. În schimb au fost publicate convocările de ședință și ulterior procesele verbale ale acestor ședințe, cu mențiunea ca pentru ședința din 30 August la data de 23 septembrie tot nu a fost publicat procesul verbal.

Anunțurile privind convocarea consiliului au fost publicate în timp util în secțiunea dedicată consiliului de pe pagina agenției. În schimb procesele verbale ale întâlnirilor au fost făcute publice cu întârzieri semnificative, de regulă la două-trei zile după ce are loc ședința următoare. De exemplu, procesul verbal al ședinței din data de 8 iulie a fost publicat pe pagina de internet a agenției la începutul lunii septembrie, după ședința din 30 august. Astfel, informarea publicului se realizează cu mare întârziere.

Monitorizare presă

Metodologie.
In cadrul acestui proiect APADOR-CH a monitorizat modul în care activitatea CNI este reflectată în presa națională. Monitorizarea s-a făcut cu ajutorul motorului de căutare Google în perioada iunie-august 2013.

3.2. Rezultate
Această activitate a relevat că spre deosebire de Agenția Națională de Integritate, CNI beneficiază de o foarte slabă acoperire mediatică a activității sale.

Singurele referiri în presă cu privire la CNI apar pe data de 13 și 14 august, în cadrul unei declarații a președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu care printre altele menționează că CNI are competența să dezbată un raport asupra activității ANI și să formuleze ”recomandări în sensul demiterii conducerii [și] în sensul îmbunătățirii unor activități, daca sunt prezente vulnerabilități.” Declarația respectivă a fost preluată de numeroase publicații online, ca de exemplu:
http://www.mediafax.ro/social/horia-georgescu-daca-ani-ar-ajunge-sub-control-parlamentar-cu-siguranta-ca-mi-as-da-demisia-11249512
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Horia+Georgescu+Daca+ANI+trece+sub+control+parlamentar+cu+sigura

Adresarea de cereri de informații de interes public

Metodologie
APADOR-CH a adresat o serie de cereri de informații de interes public instituțiilor statului cu atribuții în ceea ce privește funcționarea CNI, mai exact Senatului, Jandarmeriei, Agenției Naționale de Integritate și Consiliului în sine.

Rezultate
4.2.1 Senat
Întrebările adresate Senatului au fost :
Aţi dispus vreo dată efectuarea unui raport anual de audit extern independent, astfel cum prevede art. 26 al. 3 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate ?
În caz afimativ care au fost concluzile şi ce măsuri au fost luate;
Aţi primit în fiecare an, în perioada 2008- la zi, raportul Consiliului Naţional de Integritate despre activitatea Agenției Naționale de Integritate (prevăzut în art. 38 al. 2 lit. h din Legea nr. 144/2007) şi ce măsuri concrete aţi luat cu privire la acest raport;
Prin adresa cu nr. 532 din 8.05.2013 Senatul a răspuns că nu a dispus până la acea dată efectuarea vreunui audit independent, că a primit rapoartele de audit, de activitate și alte rapoarte cu privire la activitatea ANI și CNI și că acestea au fost înaintate comisiilor de specialitate ale Senatului (în principal Comisiei juridice). Răspunsul Senatului precizează că rapoartele respective au fost înscrise pe ordinea de zi a ședințelor comsiilor sesizate însă nu au fost niciodată analizate.

4.2.2. Jandarmerie
Prin cererea adresată Jandarmeriei s-au solicitat informații privind cuantumul cheltuielilor efectuate pentru paza sediilor Agenţiei Naţionale de Integritate, a bunurilor, a valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurării normale a activităţii în aceste sedii, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (în temeiul art. 30 al. 1 din Legea nr. 144/2007 se prevede că toate cheltuielile pentru pază se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate)

Răspunsul Jandarmeriei a arătat că până la data de 30 aprilie 2013 cheltuielile cu personalul jandarmeriei care a asigurat paza ANI depășește 1.000.000 de lei cele mai mari cheltuieli fiind efectuate în anul 2009 (peste 250.000 de lei). În anul trecut au fost cheltuiți aproximativ 160.000 de lei iar în primele patru luni ale anului curent peste 50.000 de lei.

4.2.3. Agenția Națională de Integritate
Întrebările la care s-au solicitat răspunsuri din partea Agenției Naționale de Integritate s-a referit atât la aspecte financiare cât și la chestiuni disciplinare. Mai exact, întrebările adresate ANI au fost :

1. Ce sume au fost plătite efectiv de Agenţia Naţională de Integritate, anual, în perioada 2008 -la zi, pentru: – cheltuielile de deplasare la şi de la domiciliu pentru membrii Consiliului Naţional de Integritate ;
– cheltuielile necesare efectuării deplasărilor în ţarã şi în străinătate, în interesul realizării obiectivelor Legii nr.144/2007;
– indemnizaţiile de şedinţă cuvenite membrilor Consiliului Naţional de Integritate (conform art. 29 al. 4 şi 5 din Legea nr. 144/2007);
2. Câte acţiuni disciplinare aţi iniţiat împotriva personalului din subordine, pentru ce categorii de abateri, numărul de sancţiuni aplicate, pe fiecare categorie de abateri, în perioada 2008 – la zi defalcat pentru fiecare an (conform art. 28 al. 1 lit. d din Legea nr. 144/2007)

Cu privire la sumele plătite de ANI membrilor CNI, în răspunsul primit se precizează:
–   cheltuieli de deplasare la și de la domiciliu – 42.208,73 lei
–   cheltuieli necesare efectuării deplasărilor membrilor CNI în țară și în străinătate, în interesul realizării obiectivelor Legii nr.144/2007 – 0 lei
–   indemnizațiile nete de ședință cuvenite membrilor CNI:
· perioada 2008 – 2010 (aferentă primului mandat) – 550.138 lei
· perioada 2010 – 2013 (aferentă celui de al doilea mandat) – 26.592 lei (Un membru al CNI primește, în medie, o indemnizație netă de ședință în cuantum de 87 de Lei)

Cu privire la acțiunile disciplinare inițiate ANI a furnizat următorul tabel în care nu se regăsesc informații privind anul 2010.

Anul Acţiuni disciplinare initiate Abateri sesizate Sancţiuni aplicate
2008 – – –
2009 1 Art. 77, alin. (2), lit. j) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici ”încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici”. Art.77, alin (3), lit b) diminuarea drepturilor salariale cu 15% pe o perioadă de până la 3 luni.
1 Art. 77, alin. (2), lit. i) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu”. Art. 77, alin (3), lit. d) “retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an”.
1 Art. 77, alin. (2), lit. k) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici. Art. 77, alin (3), lit. a) “mustrare scrisă”.
1 Art. 77, alin. (2), lit. k) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici. Art. 77, alin (6), clasat conform Hotărârii Nr. 1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
1 Art.77, alin. (2), lit. a) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor” şi b) “neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor”.
Art. 77, alin (3), lit. e) ”destituirea din funcţia publică”.
1 ”Absențe nemotivate de la serviciu” în conformitate cu prevederile art.23 alin.(4) lit.c) din Regulamentul Intern al Agenției Naționale de Integritate”. “Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă” în conformitate cu prevederile art.264 alin.(1) litera f) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare
2011 2 Art. 77, alin. (2) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Clasat conform Hotărârii Nr. 1344/2007 art. 47, alin (1), lit. b) privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
2012 1 Art. 77, alin. (2), lit. a) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor” şi b) “neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor”. Clasat conform Hotărârii Nr. 1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
1 Art. 43, alin. (1), Art.77, alin. (2), lit. f) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter”. Clasat cf. Hotărârii Nr. 1344/2007 art.47, alin (1), lit.b) privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
3 Art. 77, alin. (2), lit. b) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor”. Art.77, alin (3), lit. a) “mustrare scrisă”.

4.2.4. Consiliului Național de Integritate
Întrebările adresate Consiliului Național de Integritate s-au referit la componența și activitatea acestui. În acest sens au fost adresate următoarele întrebări:
1. Componenţa nominală a comisiei de evaluare a Consiliului Naţional de Integritate
(conform art. 38/1 din Legea nr.144/2007);
2. Care au fost măsurile luate în urma analizării raportul anual de audit prevãzut la art. 33 din Legea nr.144/2007, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (obligaţia de analizare e prevăzută în art. 38 al. 2 lit. g din Legea nr.144/2007);
3. Care au fost măsurile luate în urma analizării informărilor şi rapoartelor prezentate de preşedintele Agenţiei referitoare la activitatea acesteia în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (conform art. 38 al. 2 lit. e din Legea nr.144/2007);
4.Câte recomandări aţi formulat cu privire la strategia şi activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an; Menţionaţi unde sunt consemnate aceste recomandări (prevăzute la art. 38 al 2 lit. f din Legea nr.144/2007);
5. Numărul persoanelor din cadrul ANI (preşedintele şi vicepreşedintele ANI, precum şi personalul ANI) ale căror averi, interese şi incompatibilităţi au fost evaluate de către comisia specială din cadrul CNI prevăzută la art. 38/1 din Legea nr.144/2007, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an;
6. Câte recomandări privind modificările legislative privind prevenirea şi verificarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, respectiv privind controlul averilor, aţi adoptat, in ce constau acestea şi unde au fost consemnate, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (aceste recomandări sunt prevăzute in art. 3 lit. b din Regulamentul de organizare şi funcţionare ANI);
7. Câte recomandări privind practicile şi procedurile administrative pentru aplicarea legislaţiei privind domeniile conflictelor de interese, a incompatibilităţilor şi declarării averilor, precum şi a prevederilor din alte acte normative aflate în strânsă legătură cu aceste domenii aţi adoptat, în ce constau acestea şi unde au fost consemnate, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (aceste recomandari sint prevazute in art. 3 lit. d din Regulamentul de organizare şi funcţionare ANI);
8. Ce măsuri aţi luat în urma rapoartelor comisiei speciale privind evaluarea capacităţii manageriale a funcţiilor Agenţiei, la care se referă art. 14 al. 3 teza finala din Regulamentul de organizare şi funcţionare a ANI, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an; menţionate unde sunt consemnate măsurile luate de dumneavoastră.
9. Cate sesizari/reclamatii ati primit (direct sau pe adresa comsiei de evaluare) in legatura cu activitatea Agentiei Nationale de Integriate (ANI), incepand cu anul 2008 si pana in prezent.
10. Cate dintre aceste sesizari/reclamatii s-au referit la incompatibilitatile, conflictele de interese si averea personalului ANI, inclusiv presedinte si vicepresedinte ANI
11. Cate dintre sesizarile/reclamatiile mentionate la pct. 1 si 2 din prezenta cere ati admis dv. sau comisia de evaluare.
12. Cate sesizari din oficiu cu privire la incompatibilitatile, conflictele de interese si averea personalului ANI, inclusiv presedinte si vicepresedinte ANI, ati intocmit dv. sau comisia de evaluare, incepand cu anul 2008 si pana in prezent

Din răspunsuri reiese că CNI a analizat și adoptat fără completări și observații rapoartele de audit ANI. Nu au fost indicate măsuri clare luate ca urmare a analizării rapoartelor de activitate ANI, făcându-se referire doar la faptul că au fost făcute recomandări și observații și rapoartele au fost trimise Senatului. De asemenea nu au putut fi identificate recomandări concrete făcute de CNI cu privire la strategie și activitatea ANI de evaluare a averilor, conflictelor de interese și incompatibilităților în perioada 2008-la zi; CNI rezumându-se să spună că a luat act de strategia ANI.

În perioada 2008-2013 doar 3 persoane au fost evaluate de către comisia specială din cadrul CNI cu privire la averi, interese și incompatibilități.

Cu privire la sesizările și reclamațiile primite în legătură cu activitatea ANI, în răspunsul primit se indică următoarele:
Perioada 2008-2009 (aferentă primului mandat)
Petiții Memorii Sesizări Plângeri
3 8 4 1
Perioada 2010 -2013 (aferentă celui de-al doilea mandat)
2 4 2

Dintre toate aceste doar 4 au vizat respectarea de către personalul ANI a regimului juridic al incompatibilităților precum și evaluarea averii dobândite. Celelalte 20 sesizări/ plângeri/ memorii/ petiții privesc alte aspecte ale activității ANI.

Dintre sesizările primite doar 4 sesizări îndeplineau condițiile legale pentru desfășurarea procedurii de evaluare. Nu au fost identificate elemente privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și nici diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate de către persoanele evaluate.

Cu privire la celelalte întrebări răspunsul a fost că informațiile cerute se găsesc pe site-ul CNI.

ConcluziiCa urmare a acestei monitorizări se desprind următoarele concluzii majore cu privire la activitatea CNI:

Accesul publicului larg este liber la ședințele CNI
Ședințele se desfășoară periodic cu respectarea cerințelor legale
Ședințele funcționează în special ca sesiuni de informare, în perioada de monitorizare nu a fost adoptată vreo decizie, hotărâre sau recomandare
Pe site sunt anunțate ședințele în timp util dar procesele verbale ale ședințelor apar cu întârzieri semnificative
O altă deficiență privind informarea cu celeritate a publicului, provenită tot din faptul că CNI este un organism nepermanent, este faptul că răspunsurile la cererile de informații de interes public sunt formulate și expediate solicitantului doar după ce sunt discutate în plen deși cel puțin unele dintre răspunsuri se referă la date concrete pe care secretariatul agenției le-ar putea furniza rapid.
Senatul nu a cerut niciun audit independent asupra activității ANI și CNI
CNI adopta fără completări rapoartele ANI
Din 2008 CNI a analizat doar 4 sesizări împotriva personalului ANI și nu a găsit nicio încălcare a regimului juridic al incompatibilităților și nici diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate de către persoanele evaluate.

Citește și recomandările APADOR-CH de modificare a legislației ANI-CNI