Pro și contra CNI

Consiliul Național de Integritate văzut de principalii stakeholderi

Foști membri

Codru Vrabie, reprezentant al societății civile în CNI (2010 – 2012)

„În practică CNI este sub tutela ANI și nu invers”

CNI a fost înființat cu scopul explicit de a fi un tampon între ANI și Senat, pentru a proteja independența operațională a ANI de influența directă a grupurilor politice din Senat. În practică, însă, CNI este sub tutela ANI și nu invers.

Problema ține de:

• lipsa de interes a membrilor CNI, care fac doar act de prezență, nu vor să piardă timpul și nu vor să se complice. Unii folosesc funcția din CNI doar ca pe o trambulină pentru obținerea unor funcții superioare;
• lipsa stimulentului financiar pentru membrii CNI (indemnizația de ședință e 1% din salariul brut al președintelui ANI);
• practica ANI de a verifica membrii CNI aflați în funcție (cam o treime din membrii CNI sunt verificati de ANI; permanent, 3 din cei 5 membri din comisia de evaluare a activității ANI sunt în verificare);
• lipsa independenței financiare: CNI nu are personalitate juridică, deci nu are buget propriu, iar membrii săi sunt plătiți din bugetul ANI;
• lipsa caracterului permanent al activității CNI. Pentru a exercita o supraveghere managerială efectivă a ANI, CNI ar trebui să aibă activitate permanentă. Întrunirea în ședințe lunare nu este eficientă.

Recomandă modificarea structurii sau desființarea CNI

 

• CNI ar fi trebui să aibă în componență și un reprezentant al mediului de afaceri, întrucât conflictele de interese distorsionează mediul de afaceri din punct de vedere al competitivității.
• Procesul-verbal al ședinței CNI se publică doar după ce e semnat în următoarea ședință CNI (deci, cu întârziere de cel puțin o lună). Întârzierea este prea mare și crează următoarea problemă: este posibil ca la următoarea ședință CNI să nu participe aceiași membri care au participat la ședința CNI din urmă cu o lună. Ar fi de preferat ca procesul-verbal să se publice în cel mult 3 zile de la data ședinței, doar sub semnătura președintelui CNI.
• CNI nu a reușit să determine ANI să facă public „Manualul de proceduri adminstrative”, care a fost clasificat de ANI ca „secret de serviciu”. Acest manual conține normele de procedură care trebuie urmate de ANI atunci când verifică o persoană și ar trebui să fie cunoscute și de cel verificat.
• Procedura de repartizare pe lucrători a cauzelor de competența ANI este clasificată și nu se poate verifica dacă se aplică sau nu o procedură de repartizare aleatorie.
• Ar fi utilă o modificare a legii prin care CNI să fie înlocuit cu un consiliu cu personalitate juridică și activitate permanentă, având o componentă mai restransă (5-7 membri, plus un secretariat propriu, din 3 persoane). Membrii ar trebui să aibă și anumite calificări: management, resurse umane, comunicare, legislație, afaceri.

Alte variante ar fi:

1. renunțarea la conceptul de tampon al CNI și transformarea sa într-un consiliu de administrație;
2. transformarea CNI în comisie/subcomisie parlamentară, cu activitate permanentă, pe lângă Senat (în genul comisiei de supraveghere a activității SRI);
3. renunțarea pur și simplu la CNI.

Actuali membri

 

1. Membru din actuala structură a CNI (a solicitat protejarea identității)
   

Membrii CNI trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli

 

Membrii CNI nu trebuie să aibă nicio problemă privind integritatea și trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli. De aceea nu trebuie să se teamă de nicun control din partea ANI, chiar dacă acest control se efectuează în timpul exercitării mandatului.

Legislația privind ANI și CNI nu ar trebui schimbată atâta vreme cât de la Comisia Europenă vin doar aprecieri pozitive la adresa activității ANI și CNI.

Nu recomandă modificarea legislației CNI pentru că rezultatul din Parlament ar putea îngreuna activitatea

Modificarea legislației privind ANI și CNI prezintă un mare și real risc: în Parlament poate ajunge un proiect de modificare a legii generos și chiar util, dar, odată ajuns în Parlament, proiectul poate fi modificat și transformat în ceva diametral opus față de ceea ce s-a dorit prin inițierea modificărilor. Astfel că există riscul ca actuala legislație să fie ciuntită și să se ajungă la îngreunarea activității ANI. Există precedente în sensul în care un proiect de lege a fost modificat în Parlament și a fost transformat în opusul celui trimis Parlamentului. De aceea, în prezent, ar trebui evitată orice inițiativă de modificare a Legii 144/2007, inițiativă care ar da ocazia politicienilor (parlamentarilor) să introducă unele prevederi prin care se restrânge sau se îngreunează activitatea ANI.

2. Membru din actuala structură a CNI (a solicitat protejarea identitatii)

ANI mai are nevoie de CNI

Componenta CNI este corespunzatoare, nu sunt prea multi membri. Practic, acum sunt 13 din totalul posibil de 16, pentru că nu și-au desemnat reprezentanți în CNI toate entitățile. Prin componenta CNI stabilită de lege s-a dorit o reprezentare cât mai largă și echilibrată. Este regretabil că asociațiile magistraților nu și-au desemnat reprezentant în CNI și că, în prezent, nici societatea civilă nu mai este reprezentantă.

Rolul CNI s-a schimbat. La început, preocuparea CNI a fost de a asigura „nașterea” ANI. CNI s-a ocupat, în prima perioadă, cu întocmirea de regulamente, organizarea de concursuri, redactarea de subiecte, stabilirea de bibliografii, pentru ca ANI să aibă personal calificat și să poată să înceapă să funcționeze. Acum, CNI are un rol de supreveghere și de pavăză pentru ANI. CNI nu e un consiliu de adminstrație, poate fi asemănat mai mult cu ceea ce este CSM pentru sistemul judiciar.

ANI mai are nevoie de CNI, chiar dacă CNI ar putea fi privit și ca un tutore. CNI sprijină în continuare ANI, iar Comisia Europeană a apreciat pozitiv actuala stare de lucruri, care presupune și existența CNI.

Ideea unui CNI mai profesionalizat, mai mic și permanent ar putea să aibă probleme de acceptare, în primul rând din cauza MCV, care apreciază pozitiv actuala stare de lucruri în materia integrității. Asta însemna că structura, atribuțiile și componența actuale nu ar putea fi modificate fără a se primi reacții negative în cadrul MCV.

S-ar recomanda suspendarea verificărilor membrilor CNI pe perioada mandatului și o creștere a indemnizațiie de ședință

• Actuala legislație prevede pentru CNI suficiente pârghii de control cu privire la activitatea ANI, mai puțin activitatea operativă, care nu trebuie să se afle sub controlul CNI. Rapoartele ANI și cele de audit sunt verificate de CNI. Dacă există probleme, CNI poate interveni, potrivit atribuțiilor legale.
• Pe durata mandatului, membrii CNI pot fi verificați de ANI. Ar fi de principiu bine o suspendare a verificărilor pe perioada mandatului, urmând ca după încetarea mandatului, membrii CNI să poată fi verificați de ANI și cu privire la perioada în care a operat suspendarea. Ar dispărea complet ideea de presiune la adresa membrilor CNI.
• O soluție pentru ca semnarea proceselor-verbale să nu întârzie circa o lună ar fi introducerea semnăturii electronice.
• Actuala indemnizație de ședință, redusă la 1% din venitul  salarial brut al directorului ANI, indemnizație care este de circa 70 lei, reduce serios motivația, intrucât au fost situații în care nu s-au putut acoperi nici cheltuieleile de deplasare cu această sumă. Înainte de modificarea legii din 2010, procentul era de 10% și era mai echitabil.

Președintele ANI – Horia Georgescu

Funcționarea ANI și CNI pot reprezenta modele și pentru alte țări

 

CNI este o structură necesară, care funcționează corespunzător. De altfel, o recentă evaluare a Comisei Europene a constatat că nu există probleme privind organizarea și funcționarea ANI și CNI, care pot reprezenta modele și pentru alte țări. CNI are componență și atribuții corespunzătoare.

CNI nu este supradimensionat, întrucât trebuie să aibă un caracter cât mai larg de reprezentativitate. În CNI sunt reprezentate categoriile celor verificați de ANI, iar această reprezentare este necesară și utilă. CNI are și rolul de a feri ANI de intervenția directă a politicienilor, întrucat, potrivit legii, ANI dă explicații CNI, iar nu direct politicienilor. În lipsa CNI, politicienii ar putea interveni direct în activitatea ANI.

Periodicitatea prevăzută de lege pentru rapoartele pe care presedintele ANI trebuie să le prezinte CNI (trimestrial) este corespunzatoare și nu este necesar ca rapoartele trimestriale să fie înlocuite de un singur raport, anual. CNI nu are posibilitatea legală de a interveni în activitatea operativă a ANI și nu va trebui să aibă niciodată această posibilitate.

Nu recomandă modificarea actualei organizări și găsește suspectă preocuparea ONG-urilor pentru asta

Orice inițiativă de modificare a Legii 144/2007, chiar și în cazul în care ar fi vorba numai de modificarea unor articole care se referă strict la CNI, nu este binevenită deoarece asta ar permite parlamentarilor să introducă și alte modificări ale acestei legi, prin care să se restringă/împiedice funcționarea normală a ANI. Actualul cadru legislativ permite o bună funcționare a ANI și nu trebuie modificat.

Membri ai societății civile

Georgiana Iorgulescu, director executiv Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

CNI este o pavăză pentru a masca faptul că ANI e stat în stat

CNI nu poate supraveghea activitățile operative ale ANI și este, practic, o pavăză pentru a masca faptul că ANI este stat în stat.

În CNI nu ar trebui să fie reprezentanți ai grupurilor parlamentare, dacă prin CNI se dorește protejarea îndependenței ANI de influența grupurilor politice.

Actualele atribuții ale CNI nu dau putere efectivă consiliului. Au importanță reală doar atribuțiile privind prounerea de numire în funcții la ANI, în rest atribuțiile nu dau putere reală CNI, un exemplu fiind atribuțiile privind analizarea rapoartelor prezentate CNI. Analiza nu e urmată și de altceva.

Membrii CNI pot fi supuși presiunilor ANI, prin inițierea de către ANI a unor controale sub pretextul verificării unor posibile conflicte de interese în care s-ar afla membrii CNI sau, ca în cazul Codru Vrabie, prin întocmirea de dosare penale.

Manualul de proceduri administrative a fost secretizat de ANI, or aceste proceduri, care trebuie să conțina și drepturile celor supuși verificării, ar trebui să fie publice, să fie accesibile tuturor, tot așa cum și codul de procedură penală și codul de procedură civilă sunt publice și accesibile tuturor. CNI nu poate face nimic pentru a corecta acest exces de secretizare din partea ANI, pentru că s-ar considera ca posibilă interferență în activitatea operativă, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența reală a CNI și a „puterilor” sale.

Recomandă restrângerea structurii CNI

• CNI ar trebui să aibă o componență mult mai restrânsă, vreo 5 membri, nu contează de unde sunt, putem să zicem de unde să nu fie (desemnați de grupuri politice). Dar ei trebuie să aibă niște calificări.
• CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea președintelui ANI.  Auditul extern e doar pe management și, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operațională. Nu există în prezent și un audit operațional, iar CNI ar trebui să poată dispune un audit pe partea operațională a activității ANI.

Laura Stefan, expert anti-corupție, membru Expert Forum

CNI nu trebuie să aibă nici cea mai mică inteferență cu activitatea operativă a ANI

 

CNI ar putea lipsi ca structură, dar nu trebuie uitat că a fost impus pentru înființarea și menținerea ANI de către factorii politici, deoarece CNI îi reprezintă pe cei controlați.

Dacă CNI nu dispare, atunci trebuie să rămână așa cum e și pe componență, și pe atribuții. Foarte puține lucruri pot fi ajustate și e vorba de acele atribuții care ar putea să interfereze cu activitatea operativă a ANI. CNI nu trebuie să aibă nici cea mai mică inteferență cu activitatea operativă a ANI.

Cei care lucrează la CNI trebuie să fie curați ca lacrima, deasupra oricăror bănuieli. De aceea, ei nu ar trebui să se teamă de niciun control pe care li l-ar face ANI în timpul mandatului de membru CNI. Este normal și nu constituie un factor de presiune ca ANI să verifice membrii CNI în timpul exercitării mandatului.

Nu recomandă modificarea legislației, ci introducerea criteriilor de competență pentru desemnarea membrilor

 

Ar fi bine să fie introdus și un criteriu de competență la desemnarea membrilor CNI, în sensul că persoanele care sunt desemante de instituții și apoi votate de Senat să fie doar dintre cele care au o pregătire de specialitate: juridică, economică sau managerială.