Consiliul Național de Integritate

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNI

28/03/2017/în Advocacy Legislativ, Buna guvernare /de Rasista

Consiliul Naţional de Integritate (CNI) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Activitatea CNI este reglementată și prin Regulamentul de organizare și funcţionare a Consiliului Naţional de Integritate, aprobat prin Hotararea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI).

CNI este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute in Legea ANI, în general atribuții conexe cu organizarea și funcționarea ANI (art. 34 din Legea nr. 144/2007).

Potrivit art. 35 din lege, CNI este numit de Senat şi este format dintr-un număr variabil de membri (11+ numarul de grupuri parlamentare din Senat), desemnaţi după cum urmează:

– câte un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat

– un membru desemnat de grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;

– un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;

– un membru desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;

– un membru desemnat de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România

– un membru desemnat de Asociaţia Municipiilor din România

– un membru desemnat de Asociaţia Oraşelor din România

– un membru desemnat de Asociaţia Comunelor din România

– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al înalţilor funcţionari publici;

– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al funcţionarilor publici;

– un membru desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor, legal constituite

– un membru desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar

După cum se poate observa, prin Legea nr. 144/2007 este rezervat 1 loc pentru reprezentantul societății civile în CNI.

În prezent numărul membrilor CNI este 16, dar numărul real al persoanelor implicate în strucutra CNI este, în realitate, dublu, adica 32, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează și câte un supleant (16 membri + 16 supleanți = 32).

Durata mandatului unui membru CNI este de 4 ani.

Mandatul poate înceta, mai inainte de cei 4 ani, în următoarele cazuri:

prin demisie
în caz de deces
prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale și cazul în care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI în cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).

Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publică în Monitorul oficial. Fiecare membru este, însa, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.

Atribuțiile CNI sunt cele prevăzute în art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:

1) propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI;

2) constată suspendarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a unui inspector de integritate al Agenţiei atrage suspendarea de drept din funcţia pe care acesta o deţine).

3)aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare şi funcţionare ale CNI şi comisiilor CNI (de ex: comisia de evaluare, comisia de examinare etc.), precum şi norme interne de conduită;

4) aprobă, prin hotarare, regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI, precum si intreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componenţa comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor);

5) analizează, informările şi rapoartele trimestriale pe care le prezintă preşedintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informari/rapoarte și mai des, de câte ori consideră necesar;

6)formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

7) analizează raportul anual de audit al activitatii ANI. Potrivitart. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:

– modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale;

– organizarea eficientă a ANI;

– comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităţilor de către conducerea ANI;

– necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI

8) înainteaza Senatului, anual şi ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;

9) îndeplinește orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Modificări propuse de APADOR-CH

Modificările legislative privind CNI nu implică modificarea (revizuirea) Constituției, ci doar a Legii nr. 144/2007, și ar putea să se refere, în principal, la:

Transformarea CNI într-un organism cu activitate permanentă şi cu personalitate juridică. Un organism cu activitate permanentă, care nu se întâlneşte doar ocazional (lunar) va funcţiona mai coerent şi mai eficient. Un organism cu personalitate juridică poate dispune de propriile resurse/alocări financiare, deci şi de o independenţă mai mare. Totuşi, această transformare a CNI necesită o dezbatere ceva mai complexă privind rolul acestuia, întrucât activitatea permanentă presupune şi exercitarea unor atribuţii mai largi şi specifice unei activităţi cu caracter permanent (zilnic).

Introducerea unei noi atribuţii a CNI, constând în dreptul CNI de a dispune un audit pe partea operaţională a activităţii ANI. În prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI. Auditul extern e doar pe management şi, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operaționala. În acest context, ar fi necesară o definire mai clară a principiului independenței operaționale a ANI, astfel cum este formulat în art. 15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie său persoană.”

Sintagma “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosită în textul legal citat mai sus are un caracter foarte general şi permite o interpretare extensivă, care face, practic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizează entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde începe şi unde încetează, în practică, principiul independenţei operaţionale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, în condiţiile în care şi legea este neclară sub acest aspect. Este posibil ca afirmaţiile din spațiul public privind rolul “decorativ” al CNI să aibă sorgintea în această neclaritate privind conţinutul şi limitele principiului independenţei operaţionale, neclaritate care se extinde şi cu privire la entitatea care verifică, practic, respectarea acestor limite.

Reducerea componenţei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care să îndeplinească şi următoarele condiţii:

– să nu fie desemnaţi de politicieni (parlamentari/grupuri parlamentare)

– să aibă o pregătire de specialitate: juridică, economico/financiară, managerială

Prin aceste modificări structurale s-ar ajunge la o formulă mai suplă, mai ferită de ingerinţele politice şi mai profesionistă. Componenţa redusă ar putea funcţiona şi în cazul în care CNI rămâne organism cu activitate nepermanentă şi fără personalitate juridică.

Revenirea la cuantumul indemnizaţiei de şedinţă de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (adică la suma de 870 lei), aşa cum era înainte de anul 2010, în loc de 1% din respectivul venit (87 lei), aşa cum este în prezent. Actuala indemnizaţie nu este deloc motivantă şi transformă, practic, activitatea din cadrul CNI în voluntariat.

Completarea art. 37 din Legea nr. 144/2007 cu o precizare privind durata mandatului membrilor CNI, conform clarificărilor făcute prin decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc mai înainte de expirarea duratei mandatului (4 ani pentru CNI), o persoană aleasă pentru ocuparea acelui loc vacant îşi exercită calitatea de membru doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat (de 4 ani, pentru CNI). Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 se referă la situația vacantării unui loc în CSM, dar, considerentele acestei decizii, care au și ele valoare general obligatorie, se referă la situatia mandatului din cadrul oricărui organism colegial, deci și la cazul mandatului unui membru în CNI sau în colegiul director al CNCD.

Înlocuirea actualei proceduri de acces în CNI a reprezentantului societății civile (alegerea sa de către Senat) cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM, și in cazul CNCD. Această nouă procedură constă în reglementarea prin lege a alegerii acestui reprezentant al societăţii civile în CNI direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Paul Chioveanu, noul reprezentant al societății civile în CNI

23/06/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Paul Chioveanu este noul reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI), numirea lui fiind validată de Senat în ședința din 13 iunie 2016. El îl înlocuiește pe Ciprian Ciucu, care a demisionat din funcție în primăvara acestui an, și face echipă în CNI cu Elena Calistru, membru supleant, de asemenea din partea societății civile. Lista susținătorilor celor doi,

Paul Chioveanu este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA și are o experiență importantă în sectorul neguvernamental, în care activează de peste 13 ani. În prezent este director de programe în cadrul Departamentului de Bună guvernare al ActiveWatch (CV Paul Chioveanu).

Prima ședință CNI la care va participa domnul Chioveanu va avea loc la 27 iulie 2016.

Noul candidat al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI)

11/03/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

11 martie 2016

APADOR-CH împreună cu 11 organizații neguvernamentale susțin candidatura domnului Paul Chioveanu ca reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI). Acest loc fusese ocupat de Ciprian Ciucu – de asemenea susținut de o bună parte a societății civile, în cadrul proiectului Aventura numirii unui reprezentant în CNI – care a demisionat urmând să candideze pentru Primăria Capitalei.

În prezent societatea civilă este reprezentantă în CNI de Elena Calistru, membru supleant.
[box]

Paul Chioveanu este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA și are o experiență importantă în sectorul neguvernamental, în care activează de peste 13 ani. În prezent este director de programe în cadrul Departamentului de Bună guvernare al ActiveWatch (CV Paul Chioveanu).

[/box]

Conform site-ului Senatului, Paul Chioveanu este singurul candidat din partea societății civile pentru ocuparea locului lăsat vacant de Ciprian Ciucu.

Vom actualiza informațiile pe măsura derulării procesului de validare și numire a noului reprezentant al societății civile în CNI.

[box]

Organizațiile societății civile care susțin candidatura:

Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Asociația Pro Democrația
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH
Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
Centru de Inovare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul de Resurse Juridice
ExpertForum – EFOR
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
Miliția Spirituală
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă

[/box]

Reprezentarea societății civile în organisme colegiale

21/01/2016/în Finalizate /de Rasista

APADOR-CH derulează în acest an un proiect menit să ajute societatea civilă să-și găsească și să-și impună mai ușor reprezentanți în organismele colegiale.

Experiența acumulată în ultimii doi ani, în încercările (reușite) de a trimite reprezentanți ai societății civile în Consiliul Național de Integritate, și (nereușite) în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat naștere prezentului proiect care țintește obiective mai generale:

1. Creșterea capacității societății civile de a se autoreprezenta în organismele colegiale și

2. Îmbunătățirea prevederilor legale referitoare la reprezentarea ONG-urilor în cadrul organismelor colegiale.

APADOR-CH derulează acest proiect finanțat de Fondul pentru Inovare Civică, cu durata de un an (ianuarie – decembrie 2016), în cadrul căruia cel puțin 30 de organizații neguvernamentale vor fi încurajate să participe, să facă propuneri de îmbunătățire a legislației aferente și să contribuie la conturarea unei campanii de advocacy pentru implementarea propunerilor rezultate din proiect.

Proiectul va dezvolta și o serie de instrumente utile pentru ONG-uri, cum ar fi:

– o hartă a organismelor colegiale relevante,

– un calendar al mandatelor membrilor acestora și termenele la care ele se încheie,

– o serie de instrumente care să ghideze viitoare actiuni ale societății civile în vederea desemnării reprezentanților în cadrul organismelor colegiale. Instrumentele vor rămâne la dispoziția societății civile în format electronic pe site-ul APADOR-CH și după ce proiectul se încheie.

Urmărește derularea proiectului aici

De ce e nevoie de acest demers

Printr-un proiect recent al APADOR-CH mai multe ONG-uri au reușit să propună cu succes doi membri ai societății civile în cadrul Consiliului Național de Integritate. A fost o aventură de succes, dar a rămas o excepție. Încercarea de repetare cu CNCD nu a avut același succes.

Exemplul CNI trebuie folosit pentru dezvoltarea unor mecanisme prin care numirea unor reprezentanți ai societății civile în astfel de organisme să nu mai fie rodul hazardului, ci o regulă democratică bine legiferată. Momentan capacitatea de auto-reprezentare a mediului ONG este scăzută, fiind supusă mai multor limitări cum ar fi faptul că nu există o evidentă clară a tuturor organelor colegiale unde pot fi reprezentanți sau ar trebui să fie reprezentanți ai societății civile. De asemenea, nu există o analiză a modului prin care se poate accede în ele. În trecut nu a existat un leadership clar care să coaguleze membrii societății civile și să susțină promovarea unui reprezentant în aceste organisme.

Carențe legislative

1. Lipsa unor prevederi clare care să asigure posibilitate societății civile de a fi reprezentată în organisme colegiale. De exemplu, Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, care reglementează constituirea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu prevede expres prezența societății civile în Colegiul Director. În practică, numirile în Colegiu se fac politic printr-o procedură opacă care nu permite un acces real unor reprezentanți ai societății civile. Situația nu este singulară, nici legea audiovizualului nu stabilește reprezentarea societății civile în Consiliul Național al Audiovizualului. Lipsa unor prevederi exprese privind reprezentarea societății civile este o barieră în calea sectorului neguvernamental.

2. Bariere birocratice. În demersurile APADOR-CH pentru desemnarea unor reprezentanți în diferite organe colegiale au fost semnalate o serie de bariere birocratice care îngrădesc accesul societății civile. În cazul CNI candidații noștrii au trebuit să depună dovada că nu au făcut poliție politică înainte de 1989 deși unul avea 4 ani la revoluție. Procesul de desemnare este presărat cu astfel de bariere. Din păcate nu există o analiză a tuturor acestor bariere și un set de recomandări pentru înlăturarea acestora.

_______________

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Agenția Națională de Integritate își caută în continuare șef

23/09/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) caută în continuare un șef pentru Agenția Națională de Integritate (ANI). Fostul șef, Horia Georgescu, (foto) și-a dat demisia în primăvara acestui an, după ce fusese arestat. Dosarele de candidatură se depun în această perioadă, până la 12 octombrie 2015, de luni până vineri, între orele 9.00 ‐ 16.30, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, situat în bulevardul Lascăr Catargiu nr. 15, sector 1, Bucureşti, telefon 0372.069.822, persoană de contact: Mirabela David și/sau Claudia Motroc.

Dosarul de candidatură va conţine documentele prevăzute în regulamentul organizației (găsiți toate informațiile pe site-ul ANI). Concursul pentru ocuparea funcţiei de președinte al ANI constă într‐o probă scrisă şi în susţinerea interviului. Proba scrisă se susţine în ziua de luni 16 noiembrie 2015, ora 12.00, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate. Susținerea interviului va avea loc în ziua de vineri 27 noiembrie 2015, ora 11.00, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate. Planurile de management pe baza cărora se vor susţine interviurile se depun la sediul Agenţiei, în aceleaşi condiţii ca dosarele de candidatură, începând cu data de 15 octombrie 2015 până pe data de 06 noiembrie 2015, între orele 08.30 ‐ 16.30.

Președintele CNI, Ciprian Ciucu, dă asigurări că concursul este organizat „pe bune”, dovadă fiind și faptul că la concursul organizat în vară pentru ocuparea aceluiași post, toți cei trei candidați au picat proba scrisă.

Calendarul concursului pentru șefia ANI

12/06/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Consiliul Național de Integritate (CNI) a stabilit în ședința de vineri, 12 iunie, calendarul de concurs pentru ocuparea postului de președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Calendarul urmează să fie publicat în Monitorul oficial luni, 22 iunie, dată de la care puteți găsi pe site-ul integritate.eu toate datele necesare dacă doriți să concurați.

Până atunci vi le spunem noi, în premieră:

23 iunie-22 iulie 2015 – se face înscrierea la concurs;

23-24 iulie – se analizează dosarele și se publică rezultatele selecției acestora;

24 iulie – 14 august – depunerea planurilor de management, pentru cei ale căror dosare au fost selectate în faza precedentă;

24 august 2015 – proba scrisă – tematica și bibliografia vor fi publicate pe site odată cu anunțul concursului;

28 august – afișarea rezultatelor la proba scrisă;

1 septembrie 2015 – depunerea contestațiilor la proba scrisă;

3 septembrie 2015 – soluționarea contestațiilor;

11 septembrie 2015 – interviul – care va fi public, transmis prin Internet.

14 septembrie – afișarea rezultatelor interviului;

18 septembrie – rezultatele ajung în Senat care trebuie să le valideze și să-l numească, în termen de 15 zile, pe noul șef ANI.

Aceste date au fost stabilite în ședința CNI, dar pentru a fi siguri că ele sunt respectate, vă recomandăm să urmăriți site-ul integritate.eu.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un potențial șef al ANI sunt detaliate în acest video de către președintele CNI, Ciprian Ciucu:

Amintim că procedura de alegere a unui nou șef ANI s-a declanșat ca urmare a faptului că fostul președinte al instituției, Horia Georgescu, și-a dat demisia după ce a fost arestat.

CNI sub președinția societății civile – ziua 1: Se caută un președinte integru pentru ANI

19/03/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Prima ședință efectivă a Consiliului Național de Integritate (CNI), după aceea de constituire, a stat ieri sub spectrul luării unei poziții cu privire la arestarea președintelui Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. O întâmplare care a pus CNI într-o situație fără precedent și care a adus pentru prima dată în istoria consiliului câteva echipe de televiziune la poarta agenției.

Președintele Ciprian Ciucu și colegii din CNI

Ciprian Ciucu, președintele noului CNI (reprezentant al societății civile în consiliu), a ridicat încă din primul moment problema necesității discutării situației create de arestarea lui Horia Georgescu, înainte de orice pe ordinea de zi, cu prioritate discutarea unor criterii foarte clare de selecție și evaluare a viitorilor candidați pentru funcția de președinte ANI. Mai vechii membri în CNI au argumentat că nu ar fi nevoie de noi criterii, deoarece ar fi suficiente condițiile ce trebuie îndeplinite de un candidat la conducerea agenției, prevăzute de Legea 144/2007. În plus, regulamentul pentru organizarea concursului pentru președinția ANI ar fi deja stabilit prin Hotărârea CNI nr.2/2007.

Ciucu a insistat că acele condiții din lege ar fi suficiente pentru ca jumătate din populația României să se înscrie la concursul pentru șefia ANI, așa că ar fi nevoie de o accentuare a nevoii de integritate și experiență în domeniu, calități pe care viitorul președinte să le dețină în CV. După o scurtă dezbatere s-a decis că regulamentul pentru oraganizarea concursului va fi analizat la următoarea ședință, ce va avea loc peste o săptămână, timp în care toți membrii CNI vor avea timp să se pună la curent cu actuala legislație ce reglementează concursurile pentru ocuparea posturilor în ANI.

S-a mai stabilit și că organizarea concursului și desemnarea candidatului sau a candidaților pe care CNI îi va supune votului Senatului nu sunt chestiuni urgente, atâta vreme cât ANI funcționează și în lipsa președintelui acesteia, conducerea interimară fiind asigurată încă din primul moment de vicepreședintele Bogdan Stan.

„CNI trebuie să organizeze un proces de selecție și în urma lui să facă una sau mai multe nominalizări către Senatul României, instituție care până la urmă va numi în funcție viitorul președinte. Procedura va trebui să fie cât mai transparentă, competitivă și cu criterii cât mai clare. Procedura nu e neapărat să fie rapidă, nu e o urgență, ANI are conducerea asigurată, contează foarte mult să fie optimă, să fie bună, astfel ca obiectivele să fie îndeplinite în raport cu legislația anticorupție și MCV”, a explicat la final Ciucu, adăugând că publicul trebuie să știe că acuzele aduse de DNA lui Horia Georgescu nu au legătură cu activitatea ANI.

Ședința CNI a continuat cu dezbaterea raportului de activitate ANI pe 2014, prezentat pe scurt de vicepreședintele Stan:

– Agenția lucrează numai cu aproximativ jumătate din schema de posturi de inspectori ocupată;

– Cu toate astea, datorită rezultatelor bune obținute în ultimii ani a devenit un „exportator de experți” în întreaga lume – inspectori ai ANI fiind trimiși adesea în diverse țări unde au explicat modelul românesc de succes în combaterea corupției;

– În 2014 ANI a avut 5 decizii definitive și irevocabile de confiscare a averii și 431 de cazuri de incompatibilitate rămase definitive;

– În perioada septembrie 2010-decembrie 2014 ANI a deschis 11.000 de dosare de integritate, din care 7497 au fost clasate (adică nu s-au constatat elemente de incompatibilitate în ele) și 3048 de dosare sunt în lucru permanent.

Ciprian Ciucu a avut câteva observații pe forma raportului, fondul nefiind contestat de niciunul dintre membrii CNI, dimpotrivă, majoritatea a apreciat că activitatea ANI este „deosebită”. Președintele a spus că ar dori ca viitoarele rapoarte să conțină date prezentate comparativ cu anii precedenți într-o formă grafică sintetică, astfel încât orice cititor al raportului să-și dea seama dacă activitatea ANI din respectivul an a fost mai bună, mai slabă sau la fel ca în anii precedenți. Ciucu a spus că abundența de date din raport – unele neesențiale – poate descuraja parcurgerea lui, și ar fi de dorit ca raportul să se citească.

Ion Claudiu Teodorescu, reprezentantul grupului parlamentar PSD în CNI, a argumentat că nu consideră că raportul este greu de parcurs, ci că l-ar fi citit în „numai trei ore jumate” cu o seară înainte de ședință, și l-a găsit o lectură „ușor de înțeles și un raport foarte bun”.

După câteva discuții în contradictoriu, în care unii membri CNI și câțiva din staff-ul ANI s-au îngrijorat că ar fi vorba despre o respingere a raportului, de către președinte, s-a stabilit că nu e vorba despre așa ceva, ci doar despre o dorință de eficientizare a comunicării externe a activității prodigioase a ANI. Aspectul îmbunătățirii viitoarelor rapoarte a fost susținut și de reprezentanta funcționarilor publici în CNI. Raportul urmează să fie transmis Senatului.

S-a mai discutat despre auditul extern independent al activității ANI, făcut ca în fiecare an de o firmă de audit, al cărei raport e așteptat să fie public la finele lunii martie. Ciprian Ciucu a punctat că nu vede cu ochi buni independența auditului făcut de o firmă plătită chiar de ANI ca să o auditeze, dar a fost aproape unanim asigurat că aceasta ar fi singura modalitate de a achiziționa un astfel de serviciu de audit. „În plus, a conchis Ion Claudiu Teodorescu, firma care face auditul își asumă independența!”.

Ședința s-a încheiat cu punctul „diverse” de pe ordinea de zi, în care au fost discutate câteva solicitări adresate președintelui CNI, printre care și o reclamație de la primarul Radu Mazăre, cu privire la un inspector de integritate din cadrul ANI care i-a verificat averea. Reclamația a fost transmisă tuturor membrilor CNI pentru a se decide la viitoarea ședință ce i se va răspunde.

Următoarea ședință a CNI va avea loc vineri, 27 martie 2015, de la ora 10.30. Ședințele CNI sunt publice.

Comunicatul CNI de la finalul ședinței

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, ales președinte al noului Consiliu Național de Integritate

25/02/2015/în Comunicate, Slider, Video /de Rasista

București, 24 februarie 2015

Prima ședință a noului Consiliu Național de Integritate (CNI), desfășurată azi la Senat, a fost marcată de o premieră – alegerea ca președinte a unui reprezentant al societății civile. Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul Român de Politici Europene, a fost susținut de mai multe organizații ale societății civile pentru a fi membru în CNI, instituție în care societatea civilă nu mai era reprezentată de câțiva ani.

Propunerea ca reprezentantul societății civile să fie și președinte a venit din partea lui Bogdan Găurean (membru CNI din partea grupului parlamentar al PNL în Camera Deputaților) – susținută și de reprezentantul Ministerului Justiției și de cel al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici – și a fost votată în unanimitate de toți cei zece membri CNI, cu drept de vot, prezenți la ședința de constituire.

„Alegerea unui membru al societății civile în funcția de președinte CNI reprezintă o garanție pentru transparență și pentru apolitizarea acestei instituții importante în contextul luptei anticorupție din România. Mă voi asigura că ședințele vor fi transparente și că vom duce la bun sfârșit un mandat care include, printre altele, alegerea unei noi conduceri pentru Agenția Națională de Integritate, pe baza unor criterii cât se poate de transparente. Și să primeze, bineînțeles, profesionalismul. Le mulțumesc organizațiilor neguvernamentale care m-au propus și susținut în CNI. În mine vor avea un partener deschis la propuneri care să eficientizeze activitatea ANI”, a declarat Ciprian Ciucu, noul președinte CNI.

*

Despre Ciprian Ciucu:

Ciprian Ciucu este Director de programe, membru al consiliului director al CRPE. Are o experienţă bogată în sectorul non-profit, unde a lucrat pentru organizaţii cunoscute precum „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile”, „Centrul Educaţia 2000+ (Soros Open Network)”. A acordat consultanţă în cadrul mai multor proiecte de asistenţă tehnică (Banca Mondială, Comisia Europeană, USAID, DfID, Unicef, Matra) pentru diferite agenţii şi ministere din România și Republica Moldova.

În perioada 2007-2013 a fost lector invitat la Universitatea București unde a ținut cursul de managementul proiectelor în cadrul Departamentului de Studii Europene al Facutăţii de Litere.

Ciprian a scris în media românească în publicaţii precum Observator Cultural (rubrică, 2005 – 2009), Cotidianul (rubrică 2007), Dilema Veche, HotNews, Euractiv şi altele.

Domenii de expertiză: Politici publice / politici sociale / politici educaționale / afaceri interne/ Fonduri structurale şi de coeziune

**

Despre proiect:

Desemnarea unui membru și a unui supleant (Elena Calistru, Funky Citizens) din partea societății civile în CNI a fost posibilă în cadrul proiectului Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI, derulat începînd din 2014 de APADOR-CH împreună cu mai multe origanizații neguvernamentale. Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Citiți Ce este și ce ar trebui să fie CNI – prima parte a proiectului

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH

Cristian Ghinea, președinte CRPE

Elena Calistru, președinte Asociația Funky Citizens

APADOR-CH cere transparentizarea procesului de selecție a viitorilor membri CNI

26/11/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) face un apel către Comisia juridică a Senatului României pentru transparentizarea procedurilor de audiere și numire în funcții a viitorilor membri ai Consiliului Național de Integritate.

Consiliul Național de Integritate, forul superior al Agenției Naționale de Integritate, își schimbă în aceste zile componența, în urma încetării mandatelor vechilor membri. Conform legislației în vigoare, partidele politice, structurile asociative ale administrației publice locale și societatea civilă fac propuneri pentru numirea în CNI a câte două persoane, un reprezentant și un supleant, aceștia urmând să fie audiați în Comisia juridică a Senatului înainte de a fi numiți prin vot în plenul Parlamentului.

Întrucât nominalizarea respectivilor reprezentanți nu a făcut până acum obiectul dezbaterilor publice, iar audierea acestora în Comisia juridică e pe cale să se petreacă aproape pe furiș, fără un anunț public al ședinței, APADOR-CH se vede nevoită să solicite Senatului să transparentizeze acest proces, pentru ca societatea să afle cine sunt aceia care vor superviza activitatea unui organism extrem de important pentru țară: Agenția Națională de Integritate.

APADOR-CH cere Comisiei juridice a Senatului să anunțe din timp data și ora ședinței publice de audiere a potențialilor membri ai CNI, precum și să facă publice CV-urile acestora și adresele însoțitoare ale candidaturii depuse de entitățile desemnatoare.

***

Amintim că APADOR-CH, împreună cu alte 13 organizații neguvernamentale, a depus în urmă cu o lună de zile, la Biroul permanent al Senatului, propunerile pentru nominalizarea celor doi membri care să reprezinte societatea civilă în CNI. Aceștia sunt:

Domnul Ciprian Ciucu – reprezentant. Dl. Ciucu este Director de programe, membru al consiliului director al CRPE. Are o experienţă bogată în sectorul non-profit, unde a lucrat pentru organizaţii cunoscute precum „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile”, „Centrul Educaţia 2000+ (Soros Open Network)”. A acordat consultanţă în cadrul mai multor proiecte de asistenţă tehnică (Banca Mondială, Comisia Europeană, USAID, DfID, Unicef) pentru diferite agenţii şi ministere din România și Republica Moldova. În perioada 2007-2013 a fost lector invitat la Universitatea Bucuresti unde a ținut cursul de managementul proiectelor în cadrul Departamentului de Studii Europene al Facutăţii de Litere. Ciprian a scris în media românească în publicaţii precum Observator Cultural, Dilema Veche, HotNews, Euractiv şi altele.

Doamna Elena Calistru – supleant. Dna. Calistru este președinte și co-fondator al asociației Funky Citizens, organizație non-guvernamentală care se concentrează pe utilizarea noilor tehnologii pentru promovarea bunei guvernări. Are o experienţă de peste 5 ani în sectorul non-profit, fiind implicată în proiecte naționale, regionale și internaționale de promovare a transparenței, politicilor anticorupție și a gestionării eficiente a banilor publici. Reprezintă organizația în platformele de cooperare cu societatea civilă a Strategiei Naționale Anticorupție și a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. A participat la acțiuni de advocacy la nivelul South-East European Regional Cooperation Council/ Regional Anticorruption Initiative (integritatea sistemului judiciar), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (protecția avertizorilor de integritate) sau a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (mecanismul de evaluare). Elena este absolventă de științe politice, urmând cursurile din cadrul Universității București și Universității La Sapienza din Roma.

Lista organizațiilor societății civile care susțin candidaturile:

Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Asociația Pro Democrația
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH
Asociația Romano ButiQ
Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
Centru de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul Român de Politici Europene – CRPE
ExpertForum – EFOR
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
Fundația pentru o Societate Deschisă
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă
LADO Timiș

________________________________________________________________________________

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI

15/10/2014/în Finalizate, Video /de Rasista

După „Ce este și ce ar trebui să fie CNI”, APADOR-CH a demarat proiectul în care și-a propus să aducă la aceeași masă mai multe organizații neguvernamentale, care să lucreze împreună pentru desemnarea a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Național de Integritate.

Rezultatul, procedura și aventura numirii reprezentanților în CNI pot fi urmărite vizual și scris aici. Proiectul continuă cu susținerea activității celor doi în CNI, precum și cu încercarea de a avea un trimis al societății civile și în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

*Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.