Consiliul Superior al Magistraturii

Posts

APADOR-CH îl propune, încă o dată, pe Codru Vrabie ca membru al CSM din partea societății civile

08/05/2017/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Propunerea APADOR-CH pentru Consiliul Superior al Magistraturii, susținută de alte 18 organizații neguvernamentale, este un demers reluat din cauza modului abuziv și ilegal în care Senatul a acționat în procedura de desemnare a membrilor CSM în acest an

București, 8 mai 2017

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) îl propune pe domnul Codru Vrabie ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe unul dintre cele două locuri rezervate societății civile, pentru perioada 2017-2022. Candidatura domnului Codru Vrabie este susținută și de alte 18 organizații neguvernamentale.

Procedura de susținere și de depunere a candidaturii este un demers copy-paste după cel făcut în 6 octombrie 2016 . Deși considerăm abuzivă și ilegală modalitatea în care Senatul a procedat la alegerea noilor membri CSM, am decis împreună cu candidatul și cu organizațiile susținătoare să refacem procedura și dosarul de înscriere, cum au cerut parlamentarii. Considerăm că este foarte importantă prezența unui reprezentant al societății civile în CSM, așa cum prevede Constituția.

Domnul Codru Vrabie este trainer, consultant și facilitator în domeniul bunei guvernări și reformei în justiție și administrația publică, având aproape 20 de ani de experiență în societatea civilă. Are pregătire juridică și în prezent este membru al Asociației Funky Citizens. Găsiți CV-ul domnului Vrabie aici.

Conform Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, societatea civilă are dreptul să-și desemneze doi reprezentanți în CSM. Candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică;
să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi morală;
să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990;
să nu fie membri ai unui partid politic şi să nu fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.

Candidatura trebuie să fie asumată de o organizație care are ca obiectiv apărarea drepturilor omului, în acest caz APADOR-CH. Nominalizarea domnului Vrabie s-a concretizat în timpul dezbaterilor la care au participat mai multe organizații neguvernamentale. Lista susținătorilor se găsește la finalul comunicatului.

Ce s-a întâmplat cu candidatura precedentă

În termenul legal destinat candidaturilor pentru noul CSM, în perioada octombrie-noiembrie 2016, s-au înscris în cursă pentru cele două locuri destinate societății civile 7 persoane. În mod neașteptat și în afara legii, Senatul a decis să prelungească perioada de depunere a candidaturilor cu o lună după expirarea mandatelor vechiului CSM. Totuși, nici după această prelungire, senatorii nu au fost mulțumiți cu candidații societății civile, în schimb au validat candidaturile magistraților și astfel s-a constituit noul CSM fără cei doi reprezentanți ai societății civile.

APADOR-CH și alte 21 de organizații au protestat în legătură cu aceste abuzuri și i-au cerut Senatului să reia votul în cazul candidaților înscriși în termenul legal. Fără succes, pentru că senatorii au decis să se reia întreaga procedură de înscriere. Așa se face că acum avem o candidatură copy-paste.

În calitate de candidat „pentru a doua oară,” domnul Codru Vrabie își va susține în fața senatorilor din Comisia juridică principalele obiective pe care le are în vedere dacă va fi numit membru în CSM. Acestea sunt: un mecanism eficace de reprezentare, o procedură eficientă de transparență decizională și o comunicare/informare îmbunătățită cu privire la performanțele instituționale ale instanțelor și parchetelor, respectiv cele individuale ale magistraților.

Îmi definesc rolul de reprezentant al societății civile în CSM prin relația cu justițiabilii, urmând să aduc pe agenda Consiliului Superior al Magistraturii nevoile, problemele și aspirațiile lor, despre magistrați și sistemul de justiție; apoi, să contribui la explicarea deciziilor CSM pe înțelesul justițiabililor”, a spus domnul Codru Vrabie.

Citește proiectul cu care candidează Codru Vrabie pentru CSM

Dosarul de candidatură a fost depus, din nou, astăzi, 8 mai 2017. Vă vom ține la curent cu evoluția acestei a doua candidaturi.

Maria Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

<strong>Lista susținătorilor:</strong>

APADOR-CH

Asociația Funky Citizens

Centrul pentru Jurnalism Independent

Expert Forum

ECLER

Centre for Advanced in Research in Management and Applied Ethics (CARMAE)

Centrul de Investigatii Media

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

CENTRAS

Ce-Re

Grupul pentru Democratie Participativa Plenum

ActiveWatch

CRPE

Code for Romania

Asociația ProDemocrația

VeDem Just – Asociatia Voci pentru Democratie si Justitie

Academia de Advocacy

Miliția Spirituală

Greenpeace Romania

Centrul pentru Inovare Publică

De ce nu funcţionează răspunderea magistraţilor

19/04/2017/in Articole, /by APADOR-CH

Din 2010 până acum niciun judecător sau procuror nu a plătit pentru greșelile făcute în procese sau în decizii care ulterior au atras condamnarea României la CEDO. Motivul: regulile sunt făcute astfel încât greșelile magistraților se prescriu mai repede decât judecă CEDO o cauză. Ce soluții ar fi ca să schimbăm lucrurile?

Nu e o noutate faptul că, în cazul unor greşeli/abuzuri ale magistraţilor (judecători, procurori), despăgubirile pentru prejudiciile suferite de victimele acestor greşeli/abuzuri sunt plătite direct de stat, iar nu de magistraţi.

Problema care s-a mai discutat şi se discută şi în prezent este ce se întâmplă după? Rămâne statul cu banii (noştri) daţi sau îi recuperează de la magistraţii care au comis eroarea/abuzul? Statul poate recupera banii pe care i-a plătit ca despăgubiri prin introducerea la instanţa de judecată a unei acţiuni în regres împotriva magistraţilor răspunzători.

Cum motivează CSM și Ministerul finanțelor

La această dată există unele reglementări, disparate în mai multe legi (4, la prima numărare), care conturează o anumită răspundere a magistraţilor şi o anumită procedură pentru acţiunea în regres.

Pentru a verifica eficienţa acestei proceduri şi pentru că grosul despăgubirilor sunt plătite de stat în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), APADOR-CH a întrebat, în anul 2013, atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât şi Ministerul Finanţelor (care reprezintă statul şi este şi titular al acţiunii în regres), câte acţiuni în regres au formulat, începând cu anul 2010, împotriva magistraţilor care au dispus măsuri sau au pronunţat hotărâri judecătoreşti care, ulterior, au dus la condamnarea României printr-o hotărâre CEDO. Aceeaşi cerere de informaţii a fost adresată şi 3 ani mai târziu, în anul 2016, tot CSM şi Ministerului Finanţelor.

Răspunsul CSM în 2013

Răspunsul CSM în 2016

Răspunsul Ministerului Finanțelor în 2013

Răspunsul Ministerului Finanțelor în 2016

Răspunsurile primite în 2013 şi în 2016 nu au diferit (după cum se poate vedea), concluzia fiind că în perioada 2010-2015 nu a fost formulată nicio acţiune în regres împotriva magistraţilor pentru despăgubirile plătite de stat în baza hotărârilor CEDO.

CSM a motivat că nu are atribuţii legale pentru a stabili răspunderea materială a magistraţilor, ci doar pentru stabilirea răspunderii disciplinare.

Ministerul Finanţelor, care, în numele statului, este titluarul acţiunii în regres împotriva magistraţilor, a dat un răspuns mai amplu.

În esenţă, Ministerul Finanţelor susţine că, potrivit legii, indiferent dacă este vorba de erori/abuzuri comise în dosare civile sau penale, statul nu-şi poate recupera banii plătiţi pentru erorile/abuzurile magistraţilor dacă nu există o hotărâre definitivă de sancţionare disciplinară sau de condamnare (sancţionare penală) a magistratului pentru comiterea unei abateri disciplinare sau infracţiuni constând în fapte încadrabile la exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Ministerul Finanţelor precizează că acest punct de vedere a fost exprimat şi de CSM cu ocazia analizării solicitărilor primite din partea Ministerului Finanţelor, privind posibilitatea exercitării unei acţiuni în regres împotriva magistraţilor care au instrumentat o cauză cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Deci, din anul 2010, cel puţin, nu există hotărâri de condamnare sau de sancţionare disciplinară a unui magistrat pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în urma cărora Ministerul Finanţelor să fi exercitat o acţiune în regres împotriva unui magistrat. Probabil că nici anterior anului 2010 nu au existat astfel de hotărâri. S-ar fi auzit, pentru că ar fi fost un fapt ieşit din comun.

Cum poate fi tras magistratul la răspundere

De ce nu există astfel de hotărâri privind magistraţii? Să vedem.

A) În cazul răspunderii penale, ca să se ajungă la condamnarea magistratului pentru rea-credinţă sau gravă neglijenţă, ar trebui reţinută o infracţiune de abuz în serviciu (art. 297 cod penal) sau neglijenţă în serviciu (art. 298 cod penal), dar cu condiţia ca, până în momentul condamnării definitive, răspunderea pentru acea infracţiune să nu se fi prescris.

Potrivit art. 154 cod penal, în cazul abuzului în serviciu, răspunderea penală se prescrie după 8 ani de la comiterea faptei, iar în cazul neglijenţei în serviciu, după 5 ani de la comiterea faptei. Dacă, reaua-credinţă/grava neglijență a magistratului rezultă/este descoperită în urma pronunţării unei hotărâri CEDO în cauza respectivă, este foarte posibil ca, în momentul rămânerii definitive a hotărârii CEDO, termenul de prescripţie de 8 ani să fie expirat sau foarte aproape de expirare, iar termenul de 5 ani este în mod sigur expirat. De ce? Pentru că, în medie, procedura judiciară pe intern durează 2-3 ani, iar la CEDO cam 5 ani (pentru obţinerea unei hotărâri CEDO definitive).

B) În cazul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ea se stabileşte de către CSM, iar calculele sunt şi mai simple. Exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către un magistrat constituie abatere disciplinară (art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004). Răspunderea magistraţilor pentru abaterile disciplinare se prescrie în termen de 2 ani de la data comiterii abaterii (art. 46 al. 7 din Legea nr. 317/2004 privind CSM) ). Deci, dacă, reaua-credinţă/grava neglijentă a magistratului rezultă/este descoperită în urma pronunţării unei hotărâri CEDO privind cauza respectivă, este sigur că, în momentul rămânerii definitive a hotărârii CEDO, termenul de prescripţie de 2 ani de la data săvârşirii abaterii a expirat, astfel că nu poate fi aplicată sancţiunea disciplinară. De ce? Pentru că, așa cum precizam şi mai sus, în medie, procedura judiciară pe intern durează 2-3 ani, iar la CEDO cam 5 ani, în total 7-8 ani.

Cu alte cuvinte, răspunderea patrimonială (bănească) a magistraţilor nu funcţionează pentru că actualele reguli sunt făcute pentru ca ea să nu funcţioneze. Principalul blocaj apare din cauza prescrierii răspunderii magistratului. Dar, mai sunt și altele.

Posibile soluții

Ce s-ar putea face pentru deblocarea mecanismului de stabilire a răspunderii patrimoniale (băneşti) a magistratului?

O primă soluţie ar fi majorarea termenului de prescripţie, măcar pentru răspunderea disciplinară a magistratului (răspunderea penală există și va exista doar teoretic, pentru ca e puţin probabil ca sancţionarea penală, cu consecinţe devastatoare şi iremediabile pentru un magistrat să fie o măsură care s-ar și aplica, în practică). Sancţionarea disciplinară chiar ar putea funcționa în practică, pentru că nu are efectul de „daună totală” pentru magistrat, pe care-l are condamnarea (sancţionarea penală) şi, în acelaşi timp, este suficientă pentru ca statul să-şi recupereze banii plătiţi pentru greşeala/abuzul magistratului.

Dar, cât de mult să fie majorat termenul de prescripţie pentru răspunderea disciplinară, care acum e de 2 ani? Chiar şi o creştere până la 8 ani nu ar putea garanta, în condiţiile în care abaterea rezultă/este descoperită în urma unei hotărâri CEDO, că nu se împlineşte termenul de prescripţie (să zicem, de 8 ani) a răspunderii mai înainte de sancţionarea disciplinară. Să nu uităm că sancţionarea disciplinară a magistratului presupune şi o procedură de contestare în instanţă a hotărârii CSM de sancţionare, procedura care poate dura, și ea, 6 luni-1an, dacă nu mai mult.

Poate că ar fi util ca, în paralel cu majorarea termenului de prescripţie să se modifice şi data de la care acesta începe să curgă, în sensul că dacă abaterea disciplinară rezultă/este descoperită în urma unei hotărâri CEDO, prescripţia începe să curgă nu de la data comiterii faptei, ci de la data rămânerii definitive a hotărârii CEDO.

O soluţie mai simplă şi mai practică ar fi ca acţiunea în regres să poată fi exercitată de Ministerul Finanţelor într-un termen, să zicem de 3 ani, de la data hotărârii definitive prin care statul a plătit despăgubirile, iar introducerea acestei acţiuni să nu mai fie condiţionată, ca acum, de existenţa unei hotărâri penale (de condamnare) sau civile (de sancţionare disciplinară) a magistratului care a produs prejudicial pentru care a plătit statul.

Prin eliminarea actualei condiționări, s-ar ajunge la situația – normală – în care instanţa sesizată cu acţiunea în regres va fi cea care va verifica, în mod nemijlocit, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru angajarea răspunderii materiale a magistratului, adică dacă acel magistrat a acţionat în cauza respectivă cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi dacă, din acest motiv, s-a produs un prejudiciu care a fost acoperit/plătit de stat.

Cu fiecare caz nou soluţionat, se va putea consolida o jurisprudenţă naţională în această materie. Acum, la noi, o astfel de jurisprudenţă nu există, este zero. În schimb, jurisprudenţa CEDO se îmbogăţeşte de la lună la lună cu cauze româneşti, generate de greșeli/abuzuri ale unor magistrați.

Text de Dan Mihai

Dan Mihai este jurist şi membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki din anul 2001. Domeniile de expertiză: legislaţie penală, transparenţă decizională, acces la informaţiile de interes public, libertate de exprimare.

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CSM

28/03/2017/in Advocacy Legislativ, Buna guvernare /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este prevazut in Constitutie (art. 133-134), iar organizarea si functionarea sa sunt reglementate printr-o lege speciala, Legea nr. 317/2004.

CSM este alcătuit din 19 membri, cu un mandat cu durata de de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, din care:

9 judecători, aleşi în adunările generale ale judecătorilor, pentru sectia de judecatori a CSM
5 procurori, aleşi în adunările generale ale procurorilor, pentru sectia de procurori a CSM
2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat
3 membri de drept (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)

Cei 2 reprezentanți ai societăţii civile în CSM sunt aleși de Senat.

În vederea alegerii celor 2 reprezentanţi ai societăţii civile în CSM, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să fie specialist în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridicăș
să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi morală;
să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau să nu fi colaborat cu acestea
să nu aibă un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege;
să nu aibă calitatea de membru al unui partid politic
să nu fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică. (Observație – sintagma “funcție de demnitate publică” este ambiguă și nu este definită în legislație)

Modificări propuse de APADOR-CH

Principala problemă legată de reprezentarea societățtii civile in CSM este una întâlnită și în cazul altor organisme colegiale, și anume că societatea civilă nu poate face mai mult decât propuneri de candidaţi, dar cei care dispun care anume candidaţi vor reprezenta societatea civilă sunt alţii decât societatea civilă, in speta Senatul.

Pentru remedierea acestei probleme sunt necesare modificări ale Constitutiei și ale Legii 317/2004 (legea CSM), în sensul înlocuirii alegerii celor 2 reprezentanți de catre Senat cu alegerea lor de catre reprezentanții societății civile, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentantilor societății civile în organismele colegiale”).

De asemenea, o problemă care ar trebui rezolvată printr-o modificare a Legii nr. 317/2004 este clarificarea noțiunii de “funcție de demnitate publică” (funcție care nu trebuie să fi fost îndeplinită în ultimii 5 ani de către un candidat al societății civile pentru CSM). In prezent noțiunea este vagă și lasă loc interpretărilor arbitrare, nefiind definită ca atare în legislație. De aceea, ar fi util ca “funcțiile de demnitate publică” avute în vedere de legiuitor să fie enumerate expres într-un articol din Legea nr. 317/2004.

În practică, APADOR-CH a încercat să obțină de la mai multe instituții/autorități publice puncte de vedere cu privire la înțelesul sintagmei “funcție de demnitate publică”, dar în majoritatea cazurilor răspunsurile au fost ambigue, evazive (pe măsura ambiguității acestei sintagme din cuprinsul legii).

O altă problemă este legată de faptul că, deși legea prevede expres că, cei 2 reprezentanți sunt ai “societății civile” ei nu pot fi propuși de întreaga societate civilă, ci numai de o parte, restrânsă/specializată, a ei.

O astfel de variantă exclude o parte a societăţii civile de la un proces prin care, potrivit legii, sunt desemnaţi reprezentanţi ai întregii societăţi civile, nu doar a unei părţi, specializate, din acea societate. Introducerea unor criterii de genul specializării pentru “filtrarea” organizaţiilor care pot propune candidați poate constitui o reglementare cu caracter discriminatoriu. Principiul specializării ar trebui aplicat numai cu privire la cei propuși (=candidaţii, care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi la cei care propun, cărora nu li se poate nega dreptul de a propune un candidat care să reprezinte societatea civilă, ca întreg, atâta vreme cât candidatul îndeplinește condițiile legale.

De aceea, art. 19 al. 1 din Legea nr. 317/2004 ar trebui modificat în sensul de a permite oricărei organizaţii a societăţii civile legal constituite să propună un candidat pentru cele 2 locuri rezervate societății civile în CSM.

De asemenea, art. 54 al. 1 din Legea nr.317/2004 trebuie completat pentru a fi pus în concordanță cu decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc în CSM mai înainte de expirarea mandatului de 6 ani, o persoană aleasă pentru ocuparea unui loc vacant îşi exercită calitatea de membru al CSM doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat de 6 ani (=durata mandatului “întreg” al unui membru CSM).

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Senatul încalcă legea și prejudiciază societatea civilă

23/01/2017/in Comunicate, Slider /by Rasista

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Senatul României a prelungit ilegal termenul de depunere a candidaturilor pentru cele două locuri de reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, deși avea deja mai mulți candidați propuși încă din 2016, din care putea alege doi înainte de constituirea noului CSM.

27 de organizații ale societății civile protestează față de această ilegalitate și cer Senatului desemnarea de urgență a celor doi reprezentanți în CSM:

Organizaţiile semnatare protestează public faţă de încălcarea evidentă a legii de către Senatul României, în legătură cu procedura de alegere a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Astfel, art. 19 din Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede, în mod imperativ, că depunerea candidaturilor la Biroul permanent al Senatului se face cu minimum 2 luni înainte de expirarea mandatului membrilor CSM.

În acest sens, întrucât mandatele membrilor CSM expirau la finele anului 2016, entităţile prevăzute de lege au depus în anul 2016, în termenul legal, mai multe propuneri de candidaţi, iar Senatul a întocmit şi publicat pe site-ul propriu lista nominală a acestora

Cu toate acestea, în loc să procedeze la alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul CSM, în condiţiile în care noul CSM a fost deja constituit (dar fără reprezentaţii societăţii civile), Senatul a decis, prin hotărârea din 16 ianuarie 2017 a biroului permanent, să prelungească termenul de depunere a candidaturilor.

Această hotărâre încalcă în mod vădit legea, care nu permite nicio prelungire de termen. În cauza de faţă, termenul a expirat anul trecut, în 2016, cu 2 luni înainte de expirarea mandatului membrilor CSM, astfel cum prevede art. 19 din Legea nr. 317/2004.

Măsura nelegală luată de Senat crează, în mod rezonabil, suspiciunea că termenul a fost prelungit pentru adăugarea în lista deja definitivată/încheiată a unui/unor candidaţi ce par favorizaţi prin încălcarea legii de către biroul permanent al Senatului.

În raport de acestă situaţie, organizaţiile semnatare solicită Senatului ca, pentru a reintra în legalitate. să revină asupra hotărârii de prelungire a termenului de depunere a candidaturilor şi să procedeze de îndată la alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în cadrul CSM dintre candidaţii înscrişi în termenul legal şi menţionaţi pe lista întocmită şi publicată pe site-ul Senatului.

Semnatari:

APADOR-CH

Centrul de Resurse Juridice

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

Centru pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Inovare Publică

Expert Forum

Human Catalyst

Centrul European pentru Educatie Juridica

Centru Român de Politici Europene

ActiveWatch

Asociația Funky Citizens

Asistenta si Programe pentru Dezvoltare Durabila – Agenda 21

Greenpeace Romania

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Academia de Advocacy

CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul de Investigatii Media

Grupul pentru Democratie Participativă Plenum

CENTRAS

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

Societatea Academică din România

Asociația Pro Democrația

Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD)

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just)

Consiliul Tineretului din România (CTR)

Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”

Asociația „21 Decembrie 1989”

Pe aceeași temă

APADOR-CH l-a propus anul trecut, în termenul legal, pe Codru Vrabie pentru unul din cele două locuri din CSM rezervate societății civile. Candidatura domnului Vrabie este susținută de alte 21 de organizații neguvernamentale.
Voi traduce din legaleză în română, pentru ca oamenii să înțeleagă justiția – interviu cu Codru Vrabie, după depunerea candidaturii pentru CSM
Toate cele 7 candidaturi – depuse deja la Senat în termenul legal, pentru cele două posturi din CSM

APADOR-CH îl propune pe Codru Vrabie ca membru al CSM din partea societății civile

26/09/2016/in Articole, /by APADOR-CH

Domnul Codru Vrabie este trainer consultant și facilitator în domeniul bunei guvernări și reformei administrației publice, cu peste 15 ani de experiență în societatea civilă. Are pregătire juridică și în prezent este membru al Asociației Funky Citizens. Găsiți CV-ul domnului Vrabie aici.

[box]

să fie specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică;
să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi morală;
să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990;
să nu fie membri ai unui partid politic şi să nu fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.

[/box]

Candidatura trebuie să fie asumată de o organizație care are ca obiectiv apărarea drepturilor omului, în acest caz APADOR-CH, iar nominalizarea domnului Vrabie s-a concretizat în timpul dezbaterilor la care au participat mai multe organizații neguvernamentale. În urma acestor discuții s-a coagulat și nucleul organizațiilor care susțin această candidatură, respectiv: Asociația Funky Citizens, Centrul pentru Jurnalism Independent, Expert Forum, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul pentru Inovare Publică, CENTRAS, Ce-Re, Grupul Autonom pentru Democrație Participativă Plenum, ActiveWatch, CRPE și Asociația ProDemocrația. Lista susținătorilor este deschisă.

În calitate de candidat, domnul Codru Vrabie își va susține în fața senatorilor din Comisia juridică principalele obiective pe care le are în vedere dacă va fi numit membru în CSM. Acestea sunt:

un mecanism eficace de reprezentare,
o procedură eficientă de transparență decizională și
o comunicare/informare îmbunătățită cu privire la performanțele instituționale ale instanțelor și parchetelor, respectiv cele individuale ale magistraților.

Îmi definesc rolul de reprezentant al societății civile în CSM prin relația cu justițiabilii, urmând să aduc pe agenda Consiliului Superior al Magistraturii nevoile, problemele și aspirațiile lor, despre magistrați și sistemul de justiție; apoi, să contribui la explicarea deciziilor CSM pe înțelesul justițiabililor”, a spus domnul Codru Vrabie.

Proiectul cu care candidează reprezentantul societății civile și pe care îl va susține în fața senatorilor poate fi consultat aici.

Dosarul de candidatură va fi depus, conform dispozițiilor legale, între 6 octombrie și 6 noiembrie 2016. În perioada următoare vă vom ține la curent cu evoluția procesului de numire a noilor membri CSM.

Urmăriți un scurt interviu cu candidatul, imediat după depunerea candidaturii din 6 octombrie 2016:

[box]

Susținători:

Asociația Funky Citizens

Centrul pentru Jurnalism Independent

Expert Forum

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Centrul pentru Inovare Publică

CENTRAS

Ce-Re

Grupul Autonom pentru Democrație Participativă Plenum

ActiveWatch

CRPE

Asociația ProDemocrația

[/box]

Lista organizațiilor care s-au alăturat demersului și au anunțat că susțin candidatura lui Codru Vrabie (pentru susținere scrieți la office[at]apador.org):

Miliția Spirituală

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

Centrul de Investigații Media

Code for Romania (Code for Society)

Asociația Human Catalyst

Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER)

Greenpeace România

Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21

Academia de advocacy

VeDem Just – Asociația Voci pentru Democație și Justiție

——————————————————————————————————–

Maria Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

Tag Archive for: Consiliul Superior al Magistraturii

Posts