Penitenciarul Jilava

Posts

România, condamnată la CEDO pentru refuzul de a școlariza un condamnat în timpul detenției

21/03/2019/in Comunicate, , Slider /by Rasista

București, 21 martie 2019

Statul român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în Cazul Flămînzeanu împotriva României, pentru încălcarea dreptului la educație prevăzut de Articolul 2 din Protocolul 1 la Convenție. Condamnarea a fost pronunțată la 19 martie 2019.

Faptele

În 2008, când avea 27 de ani, Marian Flămînzeanu a fost condamnat pentru furt și închis la Penitenciarul Rahova. Între 2007-2009 el a făcut clasele III-IV în penitenciar, iar din 2010, când a fost mutat la Penitenciarul Jilava, a făcut numeroase cereri pentru a-și continua studiile cu clasele V-VIII. Penitenciarul a avut discuții cu Inspectoratul Școlar, dar ulterior a motivat că din cauza numărului mic de deținuți eligibili, clasele nu se pot înființa.

Flămînzeanu a reclamat încălcarea dreptului la educație, în fața judecătorul delegat din penitenciar. Acesta i-a respins cererea ca nefondată, argumentând că Administrația Penitenciarelor a făcut toate demersurile, dar că nu poate să asigure un profesor pentru un singur elev. Ulterior Flămînzeanu s-a adresat Tribunalul București care a menținut decizia judecătorului delegat.

În 2011, aflându-se încă în detenție, Marian Flămînzeanu a scris APADOR-CH și a cerut ajutorul ca să ajungă la CEDO. Cazul a fost preluat de APADOR-CH, prin avocata Nicoleta Popescu, și reprezentat la CEDO.

Opinia Guvernului

Flămînzeanu a invocat în apărarea cererii sale Legea 84/1995 – care prevede că educația de 10 clase este obigatorie – și Legea 275/2006, de executare a pedepselor, care prevede de asemenea cerința pentru deținuți de a urma clasele de învățământ obligatoriu pe perioada privării de libertate. El a motivat că în detenție a înțeles importanța pe care o are educația și rolul acesteia în găsirea unui loc de muncă.

Guvernul României s-a apărat în fața Curții Europene spunând că statele au libertatea de a-și organiza sistemul de educație, și că aceasta depinde în mare măsură de nevoile și resursele comunității. În cazul de față, statul a încercat să-i ofere deținutului educația cerută, însă asigurarea unui profesor pentru trei sau cinci deținuți ar fi reprezentat o povară financiară prea mare pentru autorități.

Hotărârea CEDO

CEDO admite că dreptul la educație nu este unul absolut, însă constată că autoritățile române nu au făcut demersuri suficiente pentru a găsi soluții în cazul Flămînzeanu.

Curtea consideră că niciunul dintre argumentele invocate de Guvern nu este convingător, iar pe baza probelor prezentate, constată că refuzul de a-l înscrie pe reclamant în învățământul secundar nu a avut un scop legitim și proporțional.

Curtea a constatat că a fost încălcat articolul 2 al Protocolului nr. 1 în acest caz. Marian Flămînzeanu a primit 2000 de euro despăgubiri morale.

Articolul 2 din Protocolul 1: Dreptul la instruire

Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire.

Pentru detalii,

Av. Nicoleta Popescu

0733078723

Condițiile din închisorile românești, sancționate din nou la CEDO

20/02/2014/in Articole, /by APADOR-CH

În sprijinul sentințelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului citează rapoarte ale APADOR-CH din 2008 și 2013, în urma vizitelor la penitenciarele Jilava și Mărgineni

Două noi decizii de condamnare a condițiilor proaste din închisori au fost publicate recent pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazurile Mihăilă contra României și Necula contra României.

Daniel Mihăilă a fost condamnat în 2009 la doi ani și jumătate de închisoare. El s-a plâns Curții de condițiile proaste din penitenciarul Jilava, unde a stat până în 2011. Florin Necula, condamnat la 22 de ani de detenție, s-a plâns CEDO în anul 2011 pentru condițiile proaste din închisoarea Mărgineni, Dâmbovița. El a acuzat lipsa de spațiu din camere, igiena precară, mâncarea proastă, lipsa de apă curentă și insuficientele activități fizice și educative din cadrul penitenciarului.

În apărarea sa, Guvernul României a susținut că toate afirmațiile deținuților sunt false, și că aceștia beneficiază de toate condițiile normale, în condițiile legii.

În decizia sa, însă, CEDO a ținut cont de precedentele condamnări ale României, pentru condițiile proaste din închisori (Bragadireanu contra României din 2007 și Iacov Stanciu contra României din 201 2) precum și de rapoartele APADOR-CH care de ani de zile sunt adesea citate în hotărârile CEDO. Cel mai recent raport făcut de APADOR-CH în închisoarea Mărgineni, în august 2013, se regăsește astfel în decizia CEDO în cazul Necula:

[box type=”note”]

„ … Conform informațiilor furnizate de conducerea penitenciarului la data vizitei, rata de ocupare este mult mai mare decât capacitatea maximă a închisorii. Problemele de alimentare cu apă curentă, semnalate și în timpul vizitelor din 2002 și 2006, au rămas nerezolvate … Prin urmare, deținuții beneficiază de apă doar de trei ori pe zi, timp de o oră sau două. Lipsa apei contribuie la o igienă precară și provoacă nervozitate în rândul deținuților …

Două dintre cele trei pavilioane ale penitenciarului se află într-o stare avansată de degradare și necesită reparații capitale urgente …

Igiena precară domină și sectorul alimentar, din cauza lipsei de investiții și a lipsei cronice de materiale de curățat … au fost remarcați gândaci pe raftul de alimente unde era stocat orezul pentru masa de seară a deținuților. Unii deținuți s-au plâns de calitatea proastă a produselor alimentare .

Pavilionul 2, unde sunt ținuți arestații preventiv, nu a fost reparat de cinci ani. Pereții sunt murdari și deținuții spun că au ploșnițe în paturi . Conducerea penitenciarului spune că dezinsecțiile efectuate ocazional, din cauza unui buget limitat, au fost ineficiente .

Instalațiile sanitare din camere se află într- un stadiu avansat de degradare, pereții umezi și murdari. Deoarece apa curge doar de trei ori pe zi, timp de o oră, deținuții colectează apă într -un butoi de 60 litri și apoi o folosesc la WC sau alte nevoi . Alături de toaletă un alt butoi umplut cu apă era folosit ca răcitor de alimente proaspete … Geamul din celula vizitată era scos … Autoritățile închisorii au susținut că geamul a fost scos la cererea deținuților pentru mai mult aer … Deținuții au afirmat că nu au primit hârtie igienică și săpun în ultimele trei luni, iar detergent pentru cameră de un an…

Pavilionul 1 al închisorii, destinat deținuților de mare risc, era mai bine întreținut, dar din cauza aceleiași probleme cu apa, lipsa igienei era similară …

În închisoare era vizibilă starea de iritare a deținuților, din cauza condițiilor de detenție precare, lipsa de apă, hrana proastă și supraaglomerarea.”

[/box]

CEDO a decis în ambele cazuri că reclamanţilor le-a fost încălcat dreptul prevăzut de articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, articol ce prevede interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante. Întrucât Florin Necula nu a cerut și despăgubiri materiale si morale, România nu trebuie să plătească de această dată o sumă de bani petentului. Curtea nu i-a acordat despăgubiri nici lui Mihăilă. Totuși prin aceste decizii se mai adaugă două condamnări în contul României, pe lângă cele deja existente în ultimii ani, și care au cumulat despăgubiri de peste 600.000 de euro pe care statul român trebuie să le plătească deținuților. Iar condamnările vor continua atâta vreme cât condițiile din penitenciarele noastre vor încălca flagrant drepturile fundamentale ale omului.

CEDO condamnă România din nou pentru condițiile proaste din închisori

16/10/2013/in Articole, /by APADOR-CH

Fortul 13 din Penitenciarul Jilava

Cetățeanul sirian Ahmad Ali, născut în 1962, a fost condamnat în România, în 2002, pentru trafic de droguri, la o pedeapsă cu închisoarea de 13 ani. Încarcerat la Rahova, el a fost transferat în 2008 la Jilava, unde a rămas până la eliberare în 2010. El s-a plâns la CEDO pentru supraaglomerarea din celulele în care a stat la Jilava, de frigul de pe timpul iernii, igiena precară din camere, mâncarea proastă și apa infestată cu viermi. Curtea Europeană a considerat că aceste fapte încalcă articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului și a dispus despăgubirea lui cu suma de 3000 de euro, exact suma cerută de Ali ca prejudiciu moral.

Sirianul a mai contestat și procedura de transfer între cele două penitenciare, care a durat o zi jumătate, timp în care deținutul, alături de alți colegi a fost ținut în recepția închisorii, fără apă, mâncare sau obiecte personale. Totuși CEDO a admis doar plângerile privitoare la condițiile de detenție din Jilava.

Aceasta este una dintre numeroasele condamnări ale României pentru condițiile de detenție, în ultimul deceniu cuantumul despăgubirilor pe care țara noastră a trebuit să le achite deținuților sau foștilor deținuți fiind de aproximativ 600.000 de euro.

Raport APADOR-CH, citat în decizia Curții

În apărarea sa, Guvernul României a furnizat Curții date referitoare la spațiul existent în celulele în care a fost ținut sirianul Ali (respectiv una de 42 mp pe care o împărțea cu alți 20 de condamnați), dar a respins acuzațiile cum că existau șobolani în camere sau că mâncarea și apa nu erau bune, pe motiv că administrația penitenciarului face constant dezinsecții și modernizări ale spațiilor de deținere.

În sprijinul afirmațiilor petentului, Curtea a citat un raport al APADOR-CH din 2008, din cuprinsul căruia a reținut că: „… subsolul uneia dintre clădirile închisorii a fost complet inundat cu apă reziduală. Prin urmare, șobolanii și gândacii (și ploșnițe, conform unor deținuți) au infestat celulele din acea parte a clădirii. Mai mult, cele mai multe celule au fost, de asemenea, infestate cu păduchi, în principal din cauza saltelelor uzate. Nici o operație de deparazitare nu ar putea fi eficientă atât timp cât nu au fost înlocuite saltele. Conducerea penitenciarului a afirmat că a contactat mai multe companii pentru combaterea dăunătorilor, dar toate au renunțat după ce au văzut situația din închisoare. O altă problemă notorie a fost calitatea apei, extrem de proastă (tulbure și plină de impurități) – improprie pentru consum și riscantă chiar și pentru spălat. În ceea ce privește spațiul de detenție, suprafața totală a spațiului de detenție era de 3034.81 mp, în timp ce populația a fost de 1460 de persoane, adică 2,08 mp de spațiu de detenție disponibil pentru un deținut, jumătate din norma minimă recomandată de CPT. Blocul alimentar era complet neigienic și calitatea alimentelor era slabă …”.

CEDO a decis să-i dea dreptate reclamantului și datorită precedentelor cazuri de plângeri ale altor foști deținuți în România, ajunse la Curte în anii trecuți. Curtea a citat cazurile Iacov Stanciu, Lăutaru și Radu Pop în care a constatat că supraaglomerarea și proastele condiții de detenție din penitenciarele românești sunt probleme sistemice și încalcă drepturile omului.

APADOR-CH atrage atenția autorităților, de ani de zile, asupra gravelor probleme generate de supraaglomerare și de igiena precară din penitenciare, iar recenta condamnare a României, de ieri, de către CEDO demonstrează că aceste probleme sunt reale și trebuie rezolvate. APADOR-CH reiterează faptul că obiectivul nostru, ca asociație, nu este condamnarea României la CEDO, ci să ne asigurăm că în penitenciarele românești condițiile de detenție respectă drepturile omului. Pedeapsa la care este condamnat un cetățean trebuie să se oprească la privarea de libertate, el nu trebuie supus în închisoare și unor tratamente inumane și degradante.

Citiți întreaga hotărâre CEDO aici.

Tag Archive for: Penitenciarul Jilava

Posts

În sprijinul sentințelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului citează rapoarte ale APADOR-CH din 2008 și 2013, în urma vizitelor la penitenciarele Jilava și Mărgineni

Raport APADOR-CH, citat în decizia Curții