Tag Archive for: SRI

You are here: / SRI

Posts

Apelul către ICCJ pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

/in /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Către doamna Livia Stanciu, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

 

 

Stimată doamnă,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care are pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

How many unconstitutionality rulings do you need in order to respect our privacy?

/in , /by

These days Romania is going through an absurd competition between the state – that keeps imposing laws designed to give it complete control over the citizens’ communications – and the justice system, that can’t stop ruling these laws unconstitutional. The signatories of this document are welcoming the Romanian Constitutional Court’s latest decision, which rules the so called “Big Brother” law to be unconstitutional, as well as the Ombudsman decision to notify the Constitutional Court on the matter of the unconstitutionality of the law requiring the registration of all prepaid SIM cards, and are asking the Members of the Parliament to overcome their weaknesses dealing with the intelligence services and focus their efforts towards legislating in the interest of the public and respecting fundamental human rights.

 

We consider that after two unconstitutionality rulings, and an invalidation at the European level, during the last 5 years on the same issue, the Parliament, the Government and the intelligence services should understand that their goals are infringing on the fundamental rights of the citizens.

 

Some history:

  1. Communication, location and identification data retention by the communication service providers generated ample controversy ever since the introduction of the 2006/24/UE European Directive. In Romania, the first law (law no.298/2008) that attempted to implement the directive was ruled unconstitutional. The Constitutional Court of Romania (CCR) based their argumentation, primarily, on the fact that data retention infringes on the right to privacy by imposing the obligation to, indiscriminately, retain personally identifiable information on all citizens using communication services.
  2. In 2012, a new data retention law (law no. 82/2012) was adopted by the Romanian Parliament. This too was ruled unconstitutional by the CCR a couple of days ago. Unanimously. The Court found the provisions of the data retention law to be unconstitutional.
  3. The European Directive concerning data retention was invalidated as well in April 2014 by the European Court of Justice (ECJ). This paved the way for the European Union Member States that implemented the directive to repeal the laws implementing it. Instead of taking advantage of this and repealing law no.82/2012, the Romanian Parliament went the other way by adopting, using the emergency procedure, the law on the Government’s Executive Order no.111/2011, which implements yet another abusive measure: registering all prepaid SIM card users and all WiFi hotspot users. On top of that, we have serious reasons to expect the same kind of legislative speed when it comes to the cybersecurity law that is just a few votes away from beng adopted.
  4. The civil society notified each time the Ombudsman, the presidents of both chambers of the Parliament and the President of Romania of the unconstitutionality of these initiatives. At the eleventh hour, the Ombudsman took note of the unconstitutionality of the prepaid SIM card registration law and notified the CCR. “The Ombudsman considers that the Law for the modification and completion of the Emergency Executive Order of the Government no.111/2011 concerning electronic communications infringes on the principle of guaranteeing and protecting privacy by the public authorities and the principle of proportionality expressly stipulated by art. 53 alin, (2) of The Constitution.”

 

 

In conclusion, the signatories are welcoming the prompt answers of the CCR and the Ombudsman to the issues raised by the civil society, and appreciate the fact that the two institutions are keeping a check on the constitutional misadventures of the legislative. We are trusting the CCR to rule the law of SIM card and WiFi registration to be unconstitutional during the 16 September 2014 session, when it will analyze the Ombudsman’s notification.

 

We are appealing to the Parliament and the Government to focus their efforts to improve the nation’s fortunes on economic development, not on restricting fundamental freedoms.

 

Signatories:

 

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata 

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

 

SRI vrea să ne „repare” computerele cu forța

/in , /by

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Generalul SRI Dumitru Dumbravă explică, la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.

SRI ar vrea un „cod rutier” și pentru Internet: utilizatorii să aibă computerele înmatriculate și cu ITP-ul la zi

/in , /by

Generalul SRI Dumitru Dumbravă a avut ocazia ieri, la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, să explice concret cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.

dumbrava-cosmoiu

Conform generalului Dumbravă, realitatea virtuală în care trăim nu mai are răbdare cu dezbaterile îndelungate ale legilor în Parlament, atâta vreme cât „În fiecare secundă sunt 8 noi utilizatori ai Internetului și 18 victime ale diverselor fraude pe Internet. În 24 de ore se scriu 250.000 de coduri malițioase. Un troian poate să infecteze în zilele noastre 1,2 miliarde de PC-uri. Noi putem să avem răbdare, dar realitatea obiectivă și virtuală nu are răbdare cu noi. Câte victime au fost în cele două săptămâni de secunde de când discutăm noi această lege?”.

Potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică, percheziția informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală/infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător. Deci, o consecință gravă a adoptării proiectului de lege este că persoanele care nu comit infracțiuni vor avea mai puține drepturi și garanții decât cele care comit infracțiuni. Cu alte cuvinte, legea este rezultatul înlocuirii logicii cu vigilența serviciilor de informații.

Generalul SRI spune că este normal ca serviciile să poată avea acces oricând la datele de logare dintr-un computer infectat, care poate e folosit în criminalitatea cibernetică fără ca utilizatorul lui să știe (din cauza unui virus). Dumbravă consideră că, dimpotrivă, apelul la decizia unui judecător nu este esențital, câtă vreme „dacă mergi cu computerul la depanat nu treci mai întâi pe la judecător ca să-i ceri avizul ca depanatorul să se uite în computerul tău”.

Deputatul PP-DD Vasile Oajdea: Ce propuneți dumneavoastră e un fel de viol

La această observație i-a dat replica deputatul PP-DD Vasile Oajdea, președintele Comisiei de IT:

[quote]Când omul merge la depanator o face pe riscul său. E dreptul fiecăruia să facă ce vrea cu computerul personal, e altceva când îți intră cineva cu forța în el. Ce propuneți dumneavoastră este un fel de viol. De ce nu mergeți acum pe stradă ca să întrebați o domnișoară dacă e de acord să-i faceți un control?[/quote]

Florin Cosmoiu, reprezentantul Cyberint SRI, le-a explicat deputaților că supravegherea îndeaproape a computerelor private face bine și la imaginea României în lume:  „multe calculatoare sau infrastructuri ale unor entități private, care nu sunt de interes național, sunt infectate și utilizate fără voia proprietarilor în atacuri cibernetice care vizează fie teritoriul României sau al altor țări. În lege, sunt prevăzute o serie de măsuri care crează obligația ca atunci când se identifică aceste infectări, ele să fie remediate de către utilizatori.”

Deputatul PC Ion Diniță: După India, poporul român este cel mai dotat de Dumnezeu cu inteligența de a lucra la computer

Punctele de vedere ale deputaților din comisie au variat de la a fi complet de acord cu necesitatea reglementării utilizării Internetului, la poziții criticie față de pretențiile SRI. Deputatul PC Ion Diniță, aflând că imaginea României este „stricată de criminalitatea cibernetică” a insistat că legea trebuie făcută, pentru ca elementele negative care ar utiliza necorespunzător Internetul să nu poată afecta imaginea țării. Asta deoarece „după India suntem al doilea popor care suntem dotat de Dumnezeu cu inteligență, ca și oameni care lucrează în computer, ori în condițiile astea va trebuie să avem și niște legi bune și să promovăm numai ce-i bun, că partea rea, știți cum este”…

Reprezentanții APADOR-CH, ApTI și ActiveWatch,  prezenți la ședință, au adus amendamente proiectului de lege (Amendamente Legea securitatii cybernetice), arătând că deși se confruntă cu aceleași amenințări cibernetice, majoritatea țărilor din UE au preferat să se limiteze la strategii de securitate cibernetică, nu să legifereze folosirea Internetului. Societatea civilă a cerut ca proiectul să nu se adopte cel puțin până când nu va fi emisă o directivă europeană în acest sens (link către amendamentele noastre comune). Deputații, la unison cu reprezentanții SRI, au spus că nu e nevoie să „așteptăm lumina de la Bruxelles”, că avem și noi suficienți specialiști care să poată face „o lege bună pentru reglementarea Internetului”.

Generalul Dumbravă, SRI: Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român

Ca să înțelegem mai bine necesitatea legii, generalul Dumitru Dumbravă a explicat pe înțelesul șoferilor: „Să ne imaginăm că Internetul e ca un sistem de drumuri pe care circulă și mașini ale statului – pompieri, armată, poliție – dar și mașini ale privaților. Ce ar însemna ca codul rutier să fie opozabil doar instituțiilor statului, pentru că privatul și-a cumpărat mașina din banii lui și poate oricând intra în mașina pompierilor sau ambulanței? Sigur că privații nu au aceleași obligații ca instituțiile statului, dar intrând pe drumurile publice, pe Internet, ai o minimă obligație. Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român. (…) Nu văd nimic rău în a pune puțină regulă într-un domeniu care acum e oarecum anarhic, adică circulăm ca la începutul secolului cu trăsuri cu cai. Acum circulăm sigur, dar repet, pentru că mașinile noastre au obligația la doi ani să-și facă ITP-ul, să facem revizia, mă deranjează, că mă costă bani, dar atâta timp cât asta înseamnă siguranță… îmi înmatriculez mașina, că așa e frumos, să se știe cine e în spatele volanului,…”.

Daniel Iane, deputat PNL, i-a atras atenția generalului SRI că „Internetul a fost o invenție a civililor. Nu e ARPANET (n.a. rețeaua militară creată de DARPA, predecesoarea Internetului), drumurile nu sunt ale armatei, sunt ale civililor. Armata a intrat pe drumurile noastre, asta e diferența. Eu vă înțeleg unde bateți și v-am spus că sunt un adept al acestor reglementări în ceea ce privește, nu Internetul, atât cât modul cum este el folosit, atât de către noi civilii cât și de instituțiile statului. Iar, al doilea considerent, dacă-mi permiteți: lăsați-ne pe noi să facem politică, lăsați-ne pe noi să facem declarațiile politice. Dumneavoastră sunteți invitați aici ca specialist al nostru, pe care noi îl plătim, vă întrebăm, ne răspundeți, nu faceți aprecieri”.

Iane a insistat să afle de la reprezentanții SRI dacă acest proiect de lege pe care l-au inițiat reprezintă o urgență din cauza unor amenințări iminente la adresa securității statului sau face parte dintr-o agendă pe termen lung a SRI.

–        Daniel Iane: Înțeleg că sunt niște amenințări majore pe noi ca țară. Le puteți spune aici sau e o chestiune de prevenție pe principiul că e bine să-ți faci iarna car și vara sanie ca să nu avem probleme mai târziu? Cât de iminentă e această lege, din moment ce ați declanșat-o?

–        Florin Cosmoiu, reprezentantul Cyberint SRI:Amenințările pe zona cirbernetică există de mulți ani, problematica securității cibernetice la nivelul CSAT e din 2006. Problematica există, factorilor de decizie le-au fost prezentate toate aspectele, așa s-a ajuns în această strategie și necesitatea aprobării acestei legi de către Parlament.

–        Daniel Iane: Deci e o chestiune de agendă?

–        Florin Cosmoiu: Este, și o susținem cu tărie!

Ședința Comisiei s-a încheiat cu promisiunea președintelui Vasile Oajdea că deputații vor vota (sau nu) amendamentele propuse de societatea civilă, iar legea își va urma parcursul legislativ, către statutul de „lege bună, cu cap, care să nu intre cu boncancii în viața intimă a cetățeanului”.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.